Scrisoare catre parinti - Maria Seciu

Scrisoare catre parinti - Maria Seciu

Dragi parinti ce v-am avut

Si de mult eu v-am pierdut,

Ati muncit de m-ati crescut

Pana mare m-ati facut.

Si cand sa va mandriti cu mine

Atunci nu ati mai avut zile,

Devreme v-ati scuturat

Si in pamant ati intrat.

In gand va trimit scrisoare

Ca s-ajunga pana la voi

Dar poarta este incuiata

Si se-ntoarce inapoi.

Sa va mai aud o data

Cum dau parintii povata

La copii cum sa se poarte

Sa aiba de bine parte.

Nu pot sa inchei scrisoarea,

Dragi parinti, va cer iertarea

Ca am plecat din casa voastra

Ca s-o-ntemeiez pe-a noastra.

Trei copii am crescut eu,

Dragi parinti, si a fost greu,

Nimeni nu m-a ajutat

Dar acuma am scapat.

Toti au ce le place lor

Nu lucreaza pe ogor

Cum lucrai, maicuta mea,

Sa ne mai aduci ceva.

La noi te uitai cu jale

Ca nu aveai alta putere,

Viata era tare grea

Ca sa poti avea ceva.

Spune, mama,-n visul meu

Daca si acolo-i greu

Sa te ajutam si noi

Ca nu poti veni la noi.

Tu, scrisoare sa te duci

Gandul mamei sa-l aduci,

Pana cand ne-om intalni

Si cu totii vom vorbi.