CHESTIONARE CONSTRUITE DE H.J.EYSENCK: TEORIA LUI EYSENCK PRIVIND MASURAREA PERSONALITATII; CHESTIONARUL SI INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK; E.P.Q SI E.P.I

1. Teoria lui Eysenck privind structura personalitatii si masurarea acesteia

Autorul dezvolta o teorie asupra personalitatii fundamentala in sistematice studii experimentale.

Pentru Eysenck, personalitatea este structurata pe 4 nivele interrelationale ierarhice:

1. La nivel bazal sunt comportamentele sau actele mentale care apar singular;
2. Urmeaza in ierarhie deprinderile sau actele mentale habituale;
3. Nivelul al treilea il reprezinta trasaturile definite ca si corelatii intre comportamentele habituale (o consistenta observabila intre deprinderi sau acte repetate ale subiectului);
4. Nivelul ultim, cel mai inalt ca grad de generalizare, il reprezinta tipul personalitatii, definit ca si corelatie a trasaturilor sau 'constelatii observabile sau sindroame de trasaturi'.

Tipul unei persoane determina trasaturile ei de personalitate, aceste trasaturi determina modurile obisnuite, habituale de a raspunde, iar aceste obiceiuri la randul lor determina raspunsurile ei specifice.

Din perspectiva analizei factoriale, tipul de personalitate corespunde unui factor general, trasatura corespunde unui factor de grup, deprinderile sau raspunsurile habituale corespund factorilor specifici, iar raspunsul specific corespunde unui factor de eroare.

Trasaturile sau dimensiunile primare ale personalitatii, astfel definite operational sunt deci conceptualizate de Eysenck ca un continuu dimensional, de-a lungul caruia putem afirma ca unele persoane sunt mai aproape de o extrema, altele de cealalta, altele se afla in diferite pozitii pe acest continuu.

2. Inventarul de personalitate Eysenck si Chestionarul de personalitate

Chestionarele de personalitate ale lui Eysenck depind de utilizarea masuratorilor psihometrice prin care stabileste ceea ce considera a fi structuri universale de personalitate. Acest tip de abordare este nomotetica.

In modelul factorial al personalitatii dezvoltat de Eysenck, in esenta, exista trei factori tipologici cu o importanta contributie ereditara in gradientul de normalitate - anormalitate: extraversie vs. introversie, stabilitatea emotionala - vs. instabilitate (nevrotism) si adaptabilitate vs. psihotism.

2.1. EPI, Eysenck personality inventory

Primul chestionar din seria dezvoltata de Eysenck este Maudsley Medical Questionnaire (M.M.Q.- Eysenck, 1952) care cuprinde o scala pentru nevrotism (emotionabilitate) formata din 40 de itemi. A urmat Maudsley Personality Inventory (M.P.I.- Eysenck, 1959), continand scale pentru masurarea nevrotismului si a extraversiei - introversiei.

Eysenck Personality Inventory - Eysenck & Eysenck, 1964, adauga o scala L, 'minciuna', pentru a masura disimularea. Este realizat in doua variante paralele pentru a permite testarea repetata a aceleiasi populatii. De asemenea, limbajul itemilor este ceva mai putin pretentios cu scopul de a fi accesibil si unor nivele mai putin educate ale populatiei.

Interpretarea propriu-zisa a scalelor construite prin analiza factoriala inseamna, pentru Eysenck, sa se mearga dincolo de statistica pentru a se incerca conectarea dimensiunilor atat cu datele teoretice, cat si cu cele experimentale, de laborator. Respectiv, in modul de a intelege cei doi factori, trebuie sa se faca translarea de la nivelul comportamental, sau fenotip, la cel constitutional / temperamental, sau genotip. In acest sens, introduce si modelul bidimensional al temperamentului, in care variatia comportamentului se exprima prin intersectia introversiei cu instabilitatea emotionala. Astfel, avem urmatoarele structuri posibile, denumite de Eysenck prin termeni clasici pentru temperamente: 1. structura temperamentului coleric, care variaza in functie de gradul de manifestare al instabilitatii emotionale (nevrotism) si al extraversiei si cuprinde caracteristici gradate de la sensibil, nelinistit, agresiv, excitabil spre schimbator, impulsiv, optimist, activ; 2. structura temperamentala sangvinica, care variaza in functie de gradul de manifestare al extraversiei si al stabilitatii emotionale si prezinta caracteristici gradate de la sociabil, deschis, vorbaret, reactiv spre plin de viata, fara griji, conducator; 3. structura temperamentului flegmatic, care variaza in functie de gradul de manifestare al stabilitatii emotionale si al introversiei, descriptibil prin caracteristici de la calm, mereu temperat, de incredere, controlat spre pasnic, reflexiv, grijuliu, pasiv; 4. structura temperamentului melancolic care variaza in functie de gradul de manifestare al introversiei si al instabilitatii emotionale, descriptibil prin trasaturi de la linistit, nesociabil, rezervat, pesimist, spre sobru, rigid, anxios, plin de toane /dispozitii labile.

Scala de minciuna contine 9 itemi care afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei le incalca frecvent in comportamentul informal. Teoretic, cu cat tendinta spre disimulare este mai mare, cu atat subiectul va alege raspunsuri care afirma respectarea intocmai a conduitelor dezirabile formal. Scala a fost studiata prin cercetari detaliate (Eysenck, 1970, Eysenck, Nias, Michaelis, 1971) care au demonstrat unitatea ei factoriala. Pe de alta parte, desi se intentiona sa evalueze numai gradul de disimulare, s-a descoperit ca masoara un factor stabil de personalitate care ar putea fi responsabil de un anume grad de naivitate sociala.

Caracteristici specifice tipurilor extravert si introvert.

Prima scala reprezinta dimensiunea introversie vs. extraversie. pentru extrema notelor mari, comportamentul este definit prin extraversie. Extravertul este sociabil, ii plac activitatile distractive, are multi prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii si nu ii place sa lucreze de unul singur. Isi asuma usor riscul, ii place aventura si se expune pericolelor. Tinde spre emotii puternice, doreste agitatia si este in general impulsiv. Ii place sa faca glume, este oscilant, optimist, are tendinta de a fi agresiv si isi pierde cu usurinta stapanirea de sine. Tip artistic, inclinat spre exterior. Concret, alert, cu initiativa si bun organizator. Tinde sa se supraprecieze si sa accepte doar propriul punct de vedere.

Notele scazute - in mod obisnuit normarea este in stanine, indica pentru introvert: este linistit, retras, introspectiv, are o viata interioara bogata. Este tipul ganditor, indicat pentru cercetare poseda gandire abstracta dar un spirit de observatie mai putin dezvoltat caci este orientat spre interior si oarecum rupt de exterior. Usor tensionat, caci ii lipseste usurinta exteriorizarii bogatelor trairi interioare. In relatiile sociale este rezervat si distant, neincrezator si planificat (non-impulsiv). Inclinat spre un mod de viata ordonat, nu agreeaza agitatia, isi domina agresivitatea si nu-si pierde usor cumpatul. Tinde sa se subaprecieze.

Caracteristici specifice stabilitatii - instabilitatii emotionale

Scala a II-a masoara instabilitate emotionala vs. lipsa emotionalitatii. Nevrotismul, este caracteristica comportamentului cu note ridicate; este denumit si instabilitate emotionala, este definit de interrelatia dintre tendinta spre anxietate, depresie, o scazuta auto-apreciere si timiditate toate datorate lipsei de control emotiona. Reactiile emotionale puternice ale instabilului emotional interfera cu adaptarea sa scazuta la evenimentele de viata si il conduce spre reactii emotionale irationale, adesea rigide. Apatia este caracteristica inversa; la cealalta extrema a stabilitatii emotionale, avem de-a face cu persoane extrem de greu de stimulat emotional, reactiile emotionale sunt slabe ca intensitate, lente, intra greu in atmosfera emotionala si au tendinta de a reveni la starea de apatie, calm 'plat' foarte repede dupa activarea emotionala.

Cand subiectul prezinta o nota ridicata la extraversie alaturi de o nota ridicata la nevrotism, diagnosticul este instabil extravert; intr-o astfel de conditie in prim plan apar nelinistea si sensibilitatea, devine excitabil, agresiv. Daca este vorba de un introvert, sunt dominante timiditatea, anxietatea, blocajul emotional.

2.2. EPQ, Eysenck personality questionnaire

E.P.Q. include si o a IV-a scala, psihotismul; scala a carei experimentare a condus autorul spre cercetari legate de conduita creativa.

Caracteristici specifice dimensiuni de psihotism

Psihotismul este cea mai complexa dimensiune, definita de interrelatiile dintre tendintele spre agresivitate, egocentrism, comportament antisocial si lipsa de empatie. Daca trasatura este prezenta in grad inalt, in comportament se remarca tendinta dea produce tulburari, solitudinea, cruzimea, ostilitatea fata de celalalt, preferinte pentru lucruri ciudate si neobisnuite. La celalalt pol, avem de a face cu persoane socializate, cu tendinta de a acorda un mare respect regulii sociale, conventiilor, drepturilor celorlalti, cu nivele de aspiratie adaptate la realitate.

Eysenck subliniaza ca intelesul conceptelor se refera in primul rand la comportamente circumscrise intelesului larg de normalitate psihica: 'ne ocupam de variabile ale personalitatii subiacente comportamentelor care devin patologice doar in cazuri extreme'. Din aceasta perspectiva, de exemplu, doar la o mica proportie de persoane care prezinta un nivel inalt de psihotism este posibil sa se dezvolte o conditie psihotica propriu-zisa. Schizofrenia este la un capat extrem al dimensiunii psihotism, de exemplu, care include de asemenea, pentru nivele inalte criminalitate, psihopatie, tulburari de tip maniaco-depresiv. Itemii scalei contin in primul rand caracteristici care semnifica un comportament antisocial, aspecte sadice, impulsive si doar in al doilea rand, ideatie de tip paranoid.