Teste de dezvoltare. Testele screening

Provin de la cuvantul screening, care inseamna ciur sau sita. E vorba de teste ce se folosesc, mai ales, la nivel de comunitate, destinate copiilor cu probleme si nevoi de interventie suplimentara, in scopul de a alcatui pentru ei programe educative si terapeutice. Sunt teste, mai ales, motorii, de limbaj, sociabilitate, cognitie si afectivitate. Profesorul N.Mitrofan a atras atentia acestei categorii de teste, descriindu-le, structura, obiectivele, regulile de aplicare si rolul de a evalua rapid si de a trage principalele caracteristici psihice aflate in stare critica. In genere, aplicarea acestor teste trebuie, insa, insotita de cat mai multe informatii privind vazul, auzul si psihocomportamentul, in general. Informatiile se culeg de la parinti sau ingrijitori ai copiilor, si trebuie sa se tina seama de o serie de recomandari, cum ar fi: sensibilitatea fata de preocuparile parintilor fata de copii, care trebuie sa fie delicate, pentru a le reduce anxietatea si pentru a intelege utilitatea si ratiunea activitatii de screening. In al doilea rand, locul de examinare trebuie sa fie ferit de zgomote de orice fel, dar si cu conditii ecologice de alte feluri.Se solicita, de asemenea, atentie fata de relatia cu examinatorul sau examinatorii. Acesta trebuie familiarizata, cu anulari de contradictii- pentru a se crea o atmosfera cat mai relaxanta in mediul de adaptare.

Intereseaza starea fizica, verificarea ei cu atentie, inainte de aplicarea de astfel de teste. Deoarece copiii mici ( pentru care sunt efectuate cele mai multe teste screening) au posibilitati limitate de concentrare si atentie, actiunea de masurare nu teebuie sa foloseasca multi itemi-ca sa nu oboseasca copilul.

Prof N.Mitrofan a prezentat mai multe teste din aceasta categorie. A inceput descrierea testului Denver, test de evidentiere a activitatilor in planul dezvoltarii. Acest test a fost folosit, in anii 1993-1994, de catre prof. N. Mitrofan pe plan national, cu sprijinul material si financiar al Societatii SORZ, din Olanda ( director Pieter G.J.M.Hermsen). Coordonarea generala a fost facuta la Centrul Universitar Bucuresti.

Testul Denver, ca si multe alte teste pentru copii mici, au fost influentate de testul Gesell-Sifert, unul dintre cele mai cunoscute teste din S.U.A., in domeniul pediatriei. Testul a fost folosit si adaptat si in Anglia, Olanda, Japonia si Romanoa. Cuprinde 105 itemi, in ordine crescanda ca dificultate.

Itemii sunt impartiti pe criteriile clasice ale testelor pentru copii mici.

Comportament social (reactiile copiilor la factorii sociali, inconjuratori-si modul de comportament: ras, imitatie, comportamente fata de alti oameni).

Comportament de adaptare general. Itemii se refera la dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de a actiona (curent), Mai ales, intereseaza coordonarea mainilor, manuirea obiectelor, rezolvarea unei activitati practice.

Comportamentul verbal. Itemii urmaresc modul in care este folosit limbajul, combinatiile de cuvinte folosite etc.

Comportamentul motor, centrat pe controlul corpului (pozitia dreapta a corpului, pozitia in sezut, in picioare, in mers, in salturi si in balans etc).

Pentru aplicarea testului, au fost folosite si unele obiecte, aceleasi in toate zonele unde testul a fost aplicat. De fapt, a interesat, in acest demers, ca subiectii sa atinga rezultatele la cei 23-30 itemi care sa permita evaluarea de normal, suspect, anormal, instabil. Nu se poate considera predictiv, decat cum se stie despre toate testele de dezvoltare si cele de regres.

Tot un test pentru varstele mici este testul revizuit Brigance. A aparut in 1982. Este centrat pe caracteristici curriculare specifice programelor. Are 17 secvente, care se refera la: imaginea globala si segmentara a corpului, de asemanarea vizuala si auditiva, situatia alfabetizarii si imaginatiei, litere mari si mici, calculatie, sintaxa si fluenta in vorbire, urmarire si recunoasterea de culori, vocabularul pictural, deprinderile vizuale si motorii. O a doua categorie de itemi se refera la masuratori optionale avansate, precum: raspuns la imagini recunoasterea si devenirea lor, a pozitiei etc.), ascultari de subiecte orale, ale alfabetului pre-abecedar, deprinderi mnemice si calculatorii bazale. Testul este similar cu testul SCGT si alte teste legate de alfabetizare. Testul este atractiv pentru copii. Are si trei formulare care se completeaza de catre examinator (psiholog), parintele sau loctiitorul sau si un cadru didactic din gradinita si din prima clasa a ciclului invatamantului primar.

Prof. N.Mitrofan a descris testul Brigance revizuit ca fiind mai dominat de calitatea motricitatii limbajului (vocabularului), solicitat prin imagini. In test se coteaza si fluenta verbala. Acelasi autor a efectuat un test de trieri pentru prescolari (1985). Se refera la copii de 3-4 ani. Cuprinde testarea a 11 deprinderi pentru cele 2 varste; cuprinde si forme de solicitare ale observatiei intre cele 3 persoane care evalueaza rezultatele.

Pentru prescolaritatea timpurie, N.Mitrofan a mai descris si alte teste. Lucrarea domniei sale este bazata pe informatii cu privire la testele pentru alfabetizare, care-l pune pe copil in fata marii conversii a inteligentei care descopera in litere si cifre semnificatii simbolistice deosebite, fapt ce accelereaza procesul de conversie in planul cognitiv- spre o forma de inteligenta mai incarcata de abstractizari, analize si sinteze nu doar perceptive, ci si de obiecte, fiinte, categorii si clase de obiecte si fiinte.

Testele de alfabetizare S-au elaborat pentru prima data in anturajul lui A.Binet. Se aplica transveral, dar pot fi aplicate si longitudinal.

In alcatuirea de teste de cunostinte exista, ca atare, doua obiective si anume: sondarea nivelului de cunostinte si sondarea capacitatilor psihice antrenate in achizitia si consolidarea de cunostinte.

Testele de citire, scriere si calcul elementar Sunt teste de lectura, si cuprind materiale fonetice, litere, silabe, propozitii; exista cinci niveluri sau grade de lectura:

sub-silabica;

silabica;

ezitanta;

curenta;

expresiva

Testul SCGT are cateva sectiuni. Primele doua sondeaza capacitatile de lectura si de calculatie (varsta de lectura, de numeratie si de calcul elementar). Testul cuprinde cate 6 planse cu litere, silabe, cuvinte si propozitii in sectiunea consacrata sondarii. Exista o gradare a prezentarii din cifre din ce in ce mai mari spre identificare. Pentru fiecare item, se acorda cate un punct. Se noteaza timpul si ezitarile. Testul permite sa se stabileasca nivelul alfabetizarii, siguranta lecturii la fiecare nivel scolar elementer si natura spectrelor carentiale ale lecturii. Testele de lectura, numeratie si aclculatie se aplica, in special, copiilor intre 4 si 8 ani, in conditiile organizarii in gradinite a inceputului alfabetizarii. Bateria UBTS a avut ca punct de plecare SCAT, baterie complexa ce a fost elaborata in Franta. Bateria cuprinde continuturi gradate de litere, silabe,cuvinte si propozitii, apoi calcule in aceeasi ordine. Bateria UBTS, efectuata la Universitatea din Bucuresti, are in continuare, dupa plansele de litere, construirea de cifre, din tabele cu cifre simple, adunari,scaderi, prin cifrele din tabel cu maxim 3 repetitii din literele si cifrele date. Mai cuprinde, in continuare, in cele 14 planse si alcatuirea de povestiri din cateva imagini.

Testele scolare de acest fel se folosesc foarte mult in zilele noastre, ca instrument de munca scolara in tarile anglofone, ele tind sa se stabileasca nivelul general al cunostintelor si capacitatea de citit corect, intelegerea a ce s-a citit si scrierea de litere, silabe, cuvinte, propozitii. Se considera ca teste de educatie, instruire, invatare, dar si teste de autoestimatie scolara.

Testele gradate de cunostinte Cele mai multe teste de cunostinte au aparatura de raspuns astfel incat sa solicite cat mai putin posibil interventia grafica a subiectului.

Prezinta interes testele de sondare a capacitatii de lectura si a scrierii, la varstele scolare mici. Exista ca procedeu mai raspandit, cel modelat intai de Bovet. Testele de acest gen au in atentie viteza si corectitudinea lecturii.

Exista unele etalonaje pentru viteza lecturii, elaborate de E.Claparede.

Si pentru scriere exista categorii:

a). copii care nu stiu sa copieze corect un text;

b). copii care nu copiaza corect, dar pot scrie dupa dictare;

c). copii care cunosc toate literele si pot copia si scrie dupa dictare, dar fac greseli ( mai ales de ortografie).

L'alouette de P.Lafavrais este un test studiu si analiza a capacitatilor de lectura la copiii cu logopatii ( in special la deslexici). Cuprinde 265 de cuvinte ordonate prin desene si silabe usor de citit, cuvinte simple. Acestea se afla integrate si conturate in contextul de desene.

Testele de achizitii scolare, seria T.a.S. (Franta cuprinde:

Serii de teste de sondare a cunostintelor, privind insutirea de limbi straine la diferite niveluri.

Test de studiu si analiza a capacitatilor de lectura la copiii cu logopatii (dislexici).Testele au numeroase desene in cuprinsul lor.

Desenele din text au functia de a facilita intelegerea, pentru a elibera tensiunea legata de lectura. Determinarea varstei de lectura si a celei reale permite stabilirea prin comparatie, a gradului de intarziere sau tulburare a lecturii si stabilirea unui plan de reducere a lecturii si vorbirii.

Testele aritmetice pot pune in evidenta dificultati de calcul, de cunoastere a inmultirii sau a diferitelor aplicatii de reguli aritmetice si dificultati in utilizarea relatiilor aritmetice.

Metropolitan Readiness, Test de H.Hildreth si N.Griffiths 1949

Sondeaza gradul de maturitate al scrierii, cititului si calculului si cuprinde 7 tipuri de probe.

Semnificatii ale cuvintelor;

Semnificatia frazelor;

Informatii, probe de vocabular;

Cautare de imagini identice;

Numere;

Exercitii de copiere de cercuri, dreptunghiuri etc.;

Desenul omuletului.

Bateria SCAT-1957

-Este complexa si saturata in factori verbali si numerici.

-Se utilizeaza pentru cateva niveluri de varsta.

Bateriile de teste de progres educativ

Bateria STEP ( Secvential Tests of Educational progress)

Cuprinde cate 4 caiete pentru fiecare subiect, cu cate 2 parti la care se raspunde in cate 35 de minute, la interval de timp, pentru a se stabili si un procent de progres educativ.

Cele 4 caiete de nivel cuprind cunostinte scolare generale din domeniile stiintelor naturii, cunstinte aritmetice, de limba si privind viata sociala

Testele de progres educativ ( numite in S.U.A. STEP = Sequential Tests of Educational Progress) au fost experimentate la noi in tara, din anul 1967, de catre prof. Ursula Schiopu si dr.Constantin Zahirnic. De la forma de experimentare s-a trecut, ulterior, la elaborarea unor probe cu un continut adecvat realitatilor de la noi din tara, mentinandu-se principiul constructiei probelor, initiat de catre ETS.

In construirea probelor de progres educativ , s-au avut in vedere urmatoarele premise:

1. Scopul principal al educatiei este acela de a dezvolta potentialul individual al elevului pentru a optimiza realizarea sa in viata sociala si profesionala.

2. Educatia este un proces continuu si cumulativ, ce poate fi exercitat si optimizat.

3. Accentul educatiei trebuie sa cada pe dezvoltarea unor deprinderi critice si a capacitatii de intelegere. Radiografierea acestora prezinta, ca atare, o deosebita importanta.

4. Succesul educatiei poate fi masurat in termenii capacitatii individuale a elevului de a utiliza cunostintele dobandite in rezolvarea unor probleme noi, fapt dimensionat in strategiile testului.

5. Scoala trebuie sa contribuie la integrarea constienta a elevului in viata sociala si profesionala, fapt la care vor contribui si testele de progres educativ.

Cultivarea gandirii divergente si creatoare, ca tel de prim ordin al scolii contemporane, este una din capacitatile solicitate in dimensiunile testului.

Caracteristicile mai importante ale probelor de progres educativ (forma 1975 Bucuresti).

1. Se refera la 5 niveluri, incepand cu prescolari, clasa I si cate doua clase (5-6, 9-10, si 11-12).

2. Capacitatea de intelegere si deprinderile programate spre evaluare urmeaza sa fie masurate pe baza unor incidente critice, recunoscute de catre educatori.

3. Complexitatea testului permite masurarea aceleasi deprinderi intelectuale la toate celelalte niveluri si la fiecare forma a testului ( limba materna, matematica, stiintele naturii, stiinte sociale). Astfel, se constituie un instrumet unitar.

4. Fiecare test cuprinde probleme cu situatii reale, la rezolvarea carora elevii aplica cunostintele dobandite.

5. Continutul probelor este interesant si vehiculeaza informatii utile: folosirea unor texte cu un caracter gratuit nefiind recomandabila.

6. Testul trebuie sa fie suficient de lung, pentru a permite masurarea performantelor individuale si detasarea elevilor care dispun de capacitati peste medie.

7. Testul trebuie sa cuprinda mai multe variante echivalente, pentru a putea fi aplicat de mai multe ori la acelasi individ, permitand evaluarea procesului instructiv-educativ.

8. Fiecarea forma a testului si fiecare varianta trebuie sa cuprinda acelasi numar de itemi usori, medii si dificili, pentru fiecare ciclu la care se aplica.

9. Testul isi propune sa masoare, in primul rand, capacitatea elevului de rezolvare si mai putin viteza de solutionare.

Tipurile ( formele) existente ale testului de progres educativ.

Pana in prezent, au fost construite 6 forme ale testului de progres educativ. In fiecare se solicita aceiasi schema de organizare, si anume:

Test de cifre ( intelegerea unui text citit de subiect).

Test de ascultare (intelegeerea unui text audiat, citit de catre examinator).

Test de scriere ( recunoasterea unor greseli gramaticale dintr-un text dat si reconstituirea corecta a textului).

Teste de stiinte naturale, utilizarea cunostintelor de fizica, chimie, biologie in rezolvarea problemelor practice.

Test de matematica, folosirea cunostintelor matematice in aplicatii practice.

Test de cunostinte sociale, verificarea informatiilor sociale si a aplicarii acestui gen de cunostinte in situatii reale intalnite in viata.