CREATIVITATEA - CA LATURA TRANSFORMATIV - CONSTRUCTIVA

A PERSONALITATII

Creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii

Creativitatea integreaza in sine intreaga personalitate si activitate psihica a individului iar la randul ei, se subsumeaza si integreaza organic in structurile de personalitate devenind astfel una dintre dimensiunile cele mai complexe ale personalitatii.Creativitatea este o dimensiune de sine statatoare a P, integrata organic in ea.

Dupa Guilford personalitatea creatoare se distinge prin:

fluiditate

flexibilitate

originalitate

elaborare

sensibilitate fata de probleme

capacitate de redefinire.

Lowenfeld stabilea unele caracteristici relativ asemanatoare:

sensibilitatea pentru probleme

receptivitatea pentru orice

identificarea cu problemele altor oameni si culturi

variabilitatea ideilor

capacitatea rapida de adaptare la orice situatie

originalitatea

Taylor : anumite trasaturi ale P cum ar fi :

lipsa de ingamfare

toleranta fata de situatiile ambigui

incredere in propria activitate creatoare

sunt definitorii pentru personalitatile creatoare

Pentru caracterizarea persoanelor inalt creative, in afara metodei descrierii si autodescrierii, s-a utilizat si metoda studierii familiilor cu persoane creative.

S-a descoperit ca oamenii creativi nu-si petrec de obicei copilaria intr-un climat de dragoste si caldura paterna, dimpotriva relatiile dintre ei si parintii lor sunt reci si distante, bazate pe incurajarea gandirii si actiunii independente.

Studiul a 100 de persoane exceptionale intre 17-35 ani (matematicieni, olimpici) a demonstrat ca acestea au fost de timpuriu absorbite de lumea stiintei, sportului, multe cazuri parintii practicand profesiunile respective.

Prin creativitate, P umana se inscrie intr-un orizont axiologic, omul valorindu-se pe sine insusi.

Factorii creativitatii

Fiind o dimensiune a personalitatii atat de complexa, creativitatea este nu numai plurifazica, ci si multidimensionala.

Factori extrem de diversi ca natura, structura si valoare actioneaza asupra individului pentru a genera contextul propice functionarii ei.

Factorii interiori-structurali sunt de natura psihologica.

Se subdivid in 3 categorii:   

intelectuali (se refera la inteligenta si la gandirea creatoare, cu forma ei sentiala gandirea divergenta, orientata spre solutii)

afectiv-motivationali (dezlantuie, sustin si orienteaza creativitatea; curiozitatea, pasiunea, cresterea tensiunii motivationale, tendinta de autorealizare, tendinta de a comunica sau nevoia de nou si de claritate impulsioneaza creatia)

de personalitate (atitudinali, aptitudinali, temperamentali - cresc sau franeaza potentele creatoare ale individului; initiativa, tenacitatea, atitudinea activa fata de dificultati, asumarea riscului, indrazneala in gandire faciliteaza creatia, pe cand indecizia, audescurajarea, timiditatea excesiva, frica de critica sau de esec o inhiba)

Factorii exterior-conjuncturali sau socioculturali sunt legati de particularitatile sociale, istorice, de oranduirea, clasa sociala, de grupul caruia apartine individul, de conditiile materiale favorabile sau precare, ca si de ceea ce am putea numi ,,spiritul timpului".

Factorii psihosociali se refera la ambianta relationala, la climatul psihosocial in care traieste individul.

Climatele destinse, cooperatoare bazate pe incurajarea schimbului de idei favorizeaza creatia, in timp ce cele tensionale, conflictuale, rigide, conformiste o franeaza.

Factorii socio-educationali sunt legati de nivelul educational, de prezenta sau absenta influentelor educative ale familiei, procesului de invatamant, colectivelor de munca, etc.

Analiza globala a acestor factori ne duce la cateva concluzii:

Creativitatea nu poate fi redusa la factorii psihologici. Acestia desi indispensabili prin ei insisi nu conduc automat la creatie.

Nici in interiorul factorilor psihologici nu pot fi facute reductii unilaterale la factorii intelectuali, cei mai desi invocati in legatura cu creativitatea, ci este necesara considerarea multitudinilor.

Ceea ce conteaza in actul creator este nu atat prezenta in sine a tuturor factorilor, ci configuratia lor. Se pare ca raporturile dintre factori sunt mult mai importante decat valoarea absoluta a fiecaruia in parte.

Cele 4 categorii de factori ar putea fi regrupate si dupa alte criterii:

dupa gradul lor de generalitate - in factori generali si speciali;

dupa rolul lor - factori stimulativi si inhibitivi

Analiza factorilor creativitatii indeamna spre distingerea neta a potentialului creator de creatia ca atare.