OBIECTIVE, LOT DE STUDIU SI METODICA - SCHIZOFRENIE

OBIECTIVE, LOT DE STUDIU SI METODICA - SCHIZOFRENIE

1.OBICTIVELE CERCETARII

Lucrarea isi propune studierea cazurilor de bolnavi cu diagnosticul de schizofrenie, cu incercarea de a clarifica eventualele diferente in caracterele demografice, debut, clinica, statut socio-cultural, tratament si prognostic in cele 2 loturi de studiu : barbati si femei.

Am urmarit in ce masura componentele tratamentului se pot reflecta la nr. zilelor de spitalizare si nr. recaderilor la ambele sexe, atat prin aport statistic, cat si prin cazuri particulare.

2.LOT DE STUDIU

S-a luat in considerare un lot de 204 de pacienti, din ambele sexe, diagnosticati cu schizofrenie, luati in evidenta in perioada ultimilor 2 ani, la nivelul Spitalului Clinic de Psihiatrie si Neurologie Oradea.

3.METODOLOGIE

S-au evidentiat pentru fiecare caz pe o fisa individuala, datele demografice, de evolutie a bolii de la inceput pana in prezent, cu durata internarilor in spital, evenimentele de comportament autodistructiv sau comportament antisocial, si situatia socio-culturala (educationala, profesionala si familiara) de la debut si pana in prezent. S-au luat in evidenta si tipul de tratament aplicat la fiecare internare.

Datele tuturor cazurilor au fost apoi centralizate in tabele cu urmatoarele rubrici : initiale nume, sex, an de nastere, an de debut, situatia instructiv-profesionala si maritala la debut, comportament autodistructiv si antisocial, anii in care a fost reinternat si nr. de zile de spitalizare, tipul de tratament farmaceutic la fiecare internare(antipsihotice clasice/atipice).

Pacientii cu schizofrenie au fost examinati utilizand : date de anamneza-foaie de observatie, ex. psihologic, psihiatric,examene paraclinice, consult interdisciplinar.

4.CAZUISTICA

La cele 204 cazuri (103 barbati si 101 femei), in continuare prezint distribuirea lotului in functie varsta si vechimea bolii :

4.1.Distribuirea lotului in functie de varsta:

4.2.Disributia lotului in functie de vechimea bolii.

4.3.Distributia lotului pe sexe :

Barbati-- 103

Femei 101

4.4.Distributia lotului in functie de mediul de provenienta :

Femei : mediu urban/rural Barbati: : mediu urban/rural

- din totalul de 204 pacienti, 67% sunt din mediul urban si 37 % din mediul rural

- se observa ca procentul repartitiei in functie de provenienta este aproape egal la ambele sexe.

- mediul rural este considerat un mediu "psihoprotectiv" pentru bolnavii psihici.

- stresul cotidian din mediul urban poate explica ponderea mare a pacientilor in mediul urban (67%). Lucrarile lui Faris (1939) Malzberg (1940),Weinberg (1952) si Rose (1955) au abordat importanta factorilor socio-culturali in aparitia delirului paranoid. Dupa Faris numarul schizofrenilor este mai crescut in centrul orasului, comparativ cu periferia. Dohrenwend si Egri (1981) au constatat ca stresul poate constitui un "trigger tragaci) pentru debutul schizofreniei si un factor de risc pentru situatiile de recaderi.

4.5. Distributia lotului in fuctie de varsta de debut a bolii :

    varsta

- Debutul schizofreniei este mai precoce la barbati decat la femei.

- Debutul tipic al schizofreniei este in perioada intre pubertatea tarzie si la sfarsitul decadei a III-a (84% din totalul pacientilor au avut debutul bolii intre varsta 20-29 ani).

- Aproximativ 60 de studii din intreaga lume arata ca debutul bolii la femei intervine mai tarziu cu 3-4 ani, in medie, decat la barbati(OMS).

- Debutul dupa varsta de 40 de ani este constant mai frecvent la femei.

4.6. Distributia lotului in functie de luna nasterii :

Luna de nastere

- Majoritatea bolnavilor din lot s-au nascut primavara si iarna (119- s-au nascut in lunile I, II, III, IV, X, XI XII); confirmand astfel studiile care au demonstrat acest lucru, avand ca o posibila explicatie : cresterea frecventei infectiilor virale, dieta saraca in proteine si complicatiile la nastere.

4.7. Distributia lotului in functie de gradul de pregatire :

Nivel educational

Nivel de pregatire -total pacienti

- Desi dupa majoritatea autorilor, o persoana cu schizofrenie nu este subdotata intelectual, ci dimpotriva, schizofrenul este de cele mai multe ori peste medie(Roe si Shakow, citat de Mayer-Gross); se observa procentul foarte mic al pacientilor cu studii superioare (2%). Nu se remarca o deosebire evidenta intre cele 2 sexe in privinta nivelului de pregatire.

- Se constata ca numarul celor cu scolarizare redusa este mare. Predomina cazurile cu o calificare de nivel liceal (liceu, scoala profesionala), cele cu scolarizare superioara, universitara fiind foarte putine.

- Comparativ cu datele statistice din literatura internationala si cu cele locale, cazurile studiate apar cu un nivel mai redus de instruire, cele cu nivel post liceal fiind practic nesemnificative.

4.8 Distributia lotului in functie de ocupatie :

-Remarcam un procent foarte mic al pacientilor care detin o profesie, doar 8%. Profesiile pacientilor sunt variate : contabil, inginer, muncitor, magazioner, tractorist, vanzatoare, agent postal, profesor, etc.

-Se constata, din punct de vedere profesional, nivelul redus de pondere socio-culturala. Aceste date, concluzioneaza cu ipoteza ca evolutia defavorabila a schizofreniei este mai frecventa la cei cu o calificare inferioara si studii modeste.

4.9. Distributia lotului in functie de starea civila a pacientilor:

Structura lotului in functie de starea civila a pacientilor per total in %:

Desi multe studii au stabilit o legatura intre dezavantajele sociale severe si schizofrenie; rezultatele sugereaza ca factorii sociali nu cauzeaza schizofrenia, ci mai degraba invers, poate ca circumstantele sociale precare sunt rezultatul maladiei; in special cand vorbim de pacientii cu schizofrenie paranoida.

Procentul mare de pacienti necasatoriti si divortati (68%), dovedeste integrarea sociala nesatisfacatoare si absenta suportului familial si social, comparabil cu alte boli psihice sau somatice. Totusi exista un numar apreciabil de personae casatorite , fapt ce ar putea explica varsta medie de debut. Acest lucru indica persistenta conceptiilor gresite asupra bolii in societate, lucru care ingreuneaza recuperarea acestor pacienti.

Am observat ca numarul femeilor casatorite (42.5%) este aproape dublu fata de procentul barbatilor(19.5%), lucru care poate fi datorat constatarii ca manifestarile schizofreniei sunt mai putin extreme la femei decat la barbati, fiind astfel mai tolerate de familii si de societate, avand astfel o reintegrare mai mare in societate.

Dupa statistici internationale, 60% nu se casatoresc, (lucru confirmat si de acest lot). In urmatorul tabel, in care am centralizat datele asupra starii civile a pacientilor din lot cu pana la 2 ani de boala, se constata o medie a zilelor de spitalizare mai mica la cei casatoriti in cazul barbatilor decat la cei necasatoriti; lucru care nu se confirma si la lotul de femei, unde situatia este inversa:

4.10. Distributia lotului in functie de comportamentul antisocial sau autodistructiv:

-Comportamentul antisocial si autodistructiv este mai frecvent la barbati decat la femei in proportie de 3:1;

- Comportamentul autodistructiv cel mai frecvent este parasuicidul;

- Toate cazurile mentionate au avut loc in primii 7 ani de la debutul bolii;

- Comportamentul antisocial in cazul barbatilor imbraca forme mult mai grave, lucru care indica o manifestare mult mai pronuntata a malatiei la barbati;

- Dupa autori straini aproximativ 40-60 % din din persoanele cu schizofrenie vor comite parasuicid si este cu 15-25 de ori mai posibil de a muri prin suicid decat populatia generala care are o rata de aproximativ10%.

4.11. Distributia lotului in functie de media zilelor de internare pe an la pacientii cu pana la 9 ani de boala :

Aceasta tulburare mintala se remarca printr-o heterogenitate de manifestare in randul bolnavilor, printr-o mare variabilitate in cadrul evolutiei individuale, care se reflecta si in modalitatea de sistematizare a simptomatologiei. Acest lucru se refera prin numarul zilelor de internare la grupuri de pacienti cu acelasi numar de ani de boala.

Media zilelor de spitalizare in primi 9 ani de boala

Ani de boala.

-In afara de primul an de boala(anul de debut), media zilelor de spitalizare in cazul pacientelor este mai mare decat in cazul barbatilor, fapt care poate sugera un raspuns mai bun la tratament la barbati.
- Din studiul cazurilor date in tabel, rezulta ca debutul bolii la barbati este mai sever si necesita o perioada mai lunga de spitalizare.

4.12.Dinamica recaderilor la subiectii cu peste 9 ani de boala :

Tabel I (femei)

Tabel II (barbati)

Totalul pacientilor din lotul cu peste 9 ani de boala :

-barbati : 22 (21% din lotul de barbatii), din care 9 cu date complete

-femei : 26 (25% din lotul de femei), din care 10 cu date complete

- 23 % din lotul general, femei si barbati

Media diferentei in ani intre prima si a doua internare :

- la barbati : 3.4

- la femei : 6.6

La femei 8 din 10 paciente cu peste 9 ani de boala, diferenta dintre prima si a doua internare este mai mare de 5 ani.

La barbati 3 din 9 pacienti cu peste 9 ani de boala, diferenta intre prima si a doua internare este mai mare de 5 ani

La 6 pacienti din 10, la barbati, au o evolutie cronica si nefavorabila; cu medie de diferenta in ani, intre primii 2 ani de boala de numai 1,6; in comparatie cu lotul de femei , unde 2 paciente au o evolutie cronica nefavorabila cu medie de diferenta in ani in primii 2 ani de boala de 1,5.

Constatam la aproximativ 57% din lotul de femei si barbati, a existat o fereastra intre spitalizari, cu media de 7.6 ani.