Chestionare nonverbale de personalitate: NPQ si FF NPQ

Chestionare nonverbale de personalitate: NPQ si FF NPQ

1. Date generale privind NPQ si FF NPQ

Istoria chestionarelor nonverbale de personalitate incepe in 1979, cand au fost desenati pentru un studiu al lui Paunonen & Jackson, prin care cei doi au intentionat sa testeze ipoteza similaritatii semantice.

Ipoteza similaritatii semantice considera ca atat auto-evaluarile cat si evaluarile de personalitate facute de observatori externi de fapt reflecta doar structuri comune si regularitati in limbajul folosit de noi pentru a face descrieri de personalitate (D'Andrade, 1974; Shweder, 1975). Cu alte cuvinte, indivizii umani tind sa descrie caracteristicile de personalitate auto sau heteroatribuite, fara a avea o cunoastere reala a tendintelor comportamentale ale persoanei evaluate, ci avand doar o buna cunoastere la nivel semantic cu privire acele cuvinte (fie ele trasaturi sau tendinte comportamentale) care apar impreuna atunci cand se descrie in general felul de a fi al unei persoane. Asadar, nu stim cu adevarat cum sa descriem o persoana, dar stim ca, daca putem sa ii atribuim o anumita trasatura, un numar de alte trasaturi vor apare in mod natural, evident, si ele, ca fiind asociate.

Dupa cum spun chiar Paunonen, Jackson & Ashton (2004), daca vom observa ca o persoana pune in act un comportament altruist, cum ar fi de exemplu donarea unei sume de bani, vom considera ca respectiva persoana are si un temperament cald, apropiat. Ipoteza similaritatii semantice considera ca o astfel de inferenta nu se bazeaza pe nici un fel de legatura reala, empirica, demonstrabila, intre cele doua trasaturi, ci se bazeaza in schimb exclusiv pe elemente comune, asociate, ce tin de semnificatiile cuvintelor de "altruism" si "caldura". Adica, pentru ca in "dictionarul personologic" cele doua cuvinte sunt asociate, le vom folosi asociat si in descrierile comportamentale ale subiectilor pe care ii analizam din punct de vedere psihologic.

Ceea ce aduce ca noutate ipoteza similaritatii semantice este un scepticism fata de valoarea instrumentelor psihometrice care tind la evaluarea personalitatii, in special a celor care se bazeaza pe evaluari ale trasaturilor.

Cea mai simpla modalitate de a confirma sau infirma empiric ipoteza similaritatii semantice este aceea de a genera un design experimental in care sarcina de evaluare a personalitatii sa fie libera de continut semantic. Exact aceasta este modalitatea pentru care au optat Paunonen & Jackson (1979), eliminand itemii verbali din chestionarul folosit si inlocuind fiecare din trasaturile de personalitate ce s-au dorit a fi analizate prin comportamente ce au putut si prezentate evaluatorilor sub forma vizuala, figurala. In cadrul acestui proiect ambitios, au fost astfel desenate initial peste 200 de imagini desemnand anumite comportamente si situatii in care o persoana poate fi implicata.

Pentru o cat mai buna structurare a celor 200 de imagini, acestea au fost grupate de autori (Paunonen & Jackson, 1979) in asa fel incat sa caracterizeze fiecare cate o trasatura descrisa de Murray (1938) in teoria sa sistemica privind nevoile umane. Sistemul nevoilor umane dezvoltat de Murray (1938) este una dintre cele mai influente teorii din istoria psihologiei si are o reprezentare consistenta in randul inventarelor de personalitate. Printre cele mai cunoscute chestionare care se bazeaza pe teoria lui Murray se numara PRF, Personality Research Form (Jackson, 1999) si ACL, Adjective Check-List (Gough & Heilbrun, 1983). In mod special a fost folosit de Paunonen & Jackson (1979) in dezvoltarea si gruparea imaginilor punctajul scalelor si subscalelor PRF, in forma sa de 20 de scale, cunoscuta si sub numele de "forma E" (Paunonen, Jackson & Ashton, 2004).

Bineinteles ca cercetatorii au descoperit relativ rapid ca anumite comportamente, trasaturi, situatii, caracteristici care pot fi reprezentate si evocate cu usurinta printr-un item verbal, descriptiv, nu pot fi surprinse deopotriva de facil cu ajutorul unui desen. Prin chiar natura lor, itemii nonverbali nu se pot referi decat la comportamente direct observabile (Paunonen, Jackson & Ashton, 2004), iar aceasta este o constrangere majora cu care itemii verbali nu se confrunta. Cu siguranta ca acesta este si motivul pentru care in constructia itemilor nonverbali Paunonen & Jackson (1979) au renuntat la trei din scalele cuprinse in PRF si teoretizate de Murray (1938), si anume (a) tendinta de a avea rationamente organizate (Cognitive Structure, structura cognitiva), (b) tendinta de a avea o postura si atitudine defensiva in fata criticilor (Deference, defensiva) si (c) tendinta de a prefera varietatea in fata rutinei (Change, schimbare).

Este poate important de mentionat la acest moment ca studiul lui Paunonen & Jackson (1979), ca urmare a caruia au luat nastere itemii nonverbali ai NPQ si FF-NPQ a demonstrat ca si concluzie generala si foarte bine fundamentata empiric, ca nu exista diferente semnificative in fidelitatea sau validitatea evaluarilor de personalitate facute pe baza unor itemi sau contexte incarcate verbal, respectiv libere de verbalizare. Din acest motiv ipoteza similaritatii semantice, care fusese tinta primara a studiului, a fost respinsa ca o interpretare eronata si nefundamentata empiric (Paunonen & Jackson, 1979).

O concluzie secundara a fost aceea ca evaluarile de personalitate, fie ele realizate de chiar persoana evaluata, ori de evaluatori externi, sunt deopotriva de fidele si de valide in conditiile in care sunt realizate pe baza unui material-stimul verbal, asa cum sunt majoritatea chestionarelor de personalitate clasice, ca atunci cand sunt realizate ca urmare a reactiei la stimuli nonverbali. Evaluarile de personalitate bazate pe stimuli nonverbali sunt asadar veridice, in sensul ca ele descriu cu acuratete tendintele comportamentale reale ale persoanei evaluate (Paunonen, Jackson & Ashton, 2004).

Chestionarul nonverbal de personalitate (NPQ, Nonverbal Personality Questionnaire) si Chestionarul nonverbal de personalitate in cinci factori (FF-NPQ, Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire) sunt destinate a masura constructe ale personalitatii umane normale. Cele doua instrumente psihometrice se inscriu in randul abordarilor clasice in psihodiagnosticul de personalitate, bazandu-se ambele pe constructe, teorii si modele clasice in personologie. Ambele se inscriu in abordarea personalitatii ca un sistem de trasaturi, abordare care a generat in psihologia aplicata cele mai multe instrumente psihometrice de masurare si evaluare a personalitatii. Mai mult decat atat, FF-NPQ se inscrie in cadrul abordarii Big Five a personalitatii, care imbina o abordare lingvistica si analiza factoriala intr-un model de definire in cinci mari superfactori sau dimensiuni ale personalitatii umane.

Recoltarea raspunsurilor se face cu ajutorul unei scale lickert in 7 trepte care exprima probabilitatea ca subiectul sa se implice intr-un comportament sau mod de reactie similar cu cel pus in joc de personajul central din imagini. Itemii testului sunt asadar imagini de aproximativ 6 / 9 cm, desene naive in care exista un personaj central (cu par), care pune in act diferite reactii relevante pentru personalitate. Caietele de test sunt reutilizabile, foile de raspuns sunt de utilizare unica.

Adaptarea celor doua chestionare in Romania a fost realizata in perioada 2005-2006 si s-a bazat pe o serie de studii privind principalele calitati psihometrice, experimentarea si normarea instrumentelor. Etalonarea s-a bazat pe utilizarea raspunsurilor provenind de la un esantion total de 1800 subiecti (900 barbati si 900 femei), reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei.

2. Scalele NPQ

NPQ este un instrument de 136 de itemi, care a fost construit pentru a masura un numar de 16 dintre trasaturile de personalitate descrise de Murray (1936) in teoria sa sistemica dedicata nevoilor umane. Astfel, NPQ se adreseaza prin itemii sai unor concepte foarte bine delimitate, precum:

Reusita (Achievement)

Afiliere (Affiliation)

Agresiune (Aggression)

Autonomie (Autonomy)

Dominanta (Dominance)

Rezistenta (Endurance)

Exhibitie (Exhibition)

Cautarea aventurii (Thrill-Seeking)

Impulsivitate (Impulsivity)

Altruism (Nurturance)

Ordine (Order)

Joaca (Play)

Senzorialitate (Sentience)

Recunoastere sociala (Social Recognition)

Nevoia de ajutorare (Succorance)

Intelegere (Understanding)

De asemenea, NPQ contine o scala de validitate denumita Devianta (Deviance), care a fost generata special pentru a detecta raspunsurile aleatorii.

3. Scalele FF NPQ

FF-NPQ este o versiune mai scurta, de 60 de itemi, a NPQ, destinata masurarii celor cinci mari factori generali de personalitate cuprinsi in modelul Big Five al personalitatii umane. Acesti cinci factori generali se concretizeaza in FF-NPQ in urmatoarele dimensiuni:

Extraversie (Extraversion)

Agreabilitate (Agreeableness)

Constiinciozitate (Conscientiousness)

Nevrotism (Neuroticism)

Deschidere fata de experienta (Openness to Experience)

4. Evaluari clasice versus evaluari nonverbale

Exista si alte instrumente de evaluare a personalitatii ale caror itemi sunt nonverbali, vizuali, figurali, precum testele proiective, de exemplu testul petelor de cerneala Rorschach sau Testul de aperceptie tematica (TAT), testul de frustrare Rosenzveig etc. Ceea ce deosebeste NPQ si FF-NPQ de aceste alte instrumente nonverbale este faptul ca cele doua chestionare discutate de noi sunt masuri structurate. Aceasta inseamna ca respondentul nu trebuie sa aiba reactii spontane la itemi, ci trebuie sa isi selecteze reactia la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau optiuni de raspuns. In plus, ele sunt instrumente psihometrice, ceea ce ofera un plus de obiectivitate in evaluare, precum si posibilitatea de a face raportari la diferite categorii de populatie.

Printre avantajele importante ale unui instrument structurat de masurare a personalitatii, Paunonen, Jackson & Ashton (2004) amintesc faptul ca nu este necesar un training specializat, costisitor si de lunga durata pentru evaluarea reactiilor subiectului la stimulii chestionarului si pentru scorarea acestuia. Intr-adevar, scalele NPQ si FF-NPQ pot fi scorate si de personal nespecializat sau de un computer. Alte avantaje:

1. Permit realizarea unor evaluari si studii transculturale

2. Permit examinarea unor subiecti cu varste mai mici decat instrumentele verbale standard (minim 7 ani)

3. Permit evaluarea subiectilor cu nivel scazut de educatie, de exemplu cei care au dificultati in a intelege sensul unor afirmatii scrise.

4. Permit evaluarea subiectilor cvasi-clinici: ex dislexici sau cu deficit de atentie

Pot fi utilizate pentru evaluare si comparatii cu etnii si categorii lingvistice diferite (nu necesita traducere).