FENOMENE PSIHOSOCIALE DE GRUP:COEZIUNEA;FACTORII PSIHOSOCIALI IMPLICATI IN PRODUCEREA FENOMENULUI DE COEZIUNE

FENOMENE PSIHOSOCIALE DE GRUP:COEZIUNEA;FACTORII PSIHOSOCIALI IMPLICATI IN PRODUCEREA FENOMENULUI DE COEZIUNE

Coeziunea este definita ca totalitatea campului de forte care are ca efect mentinerea laolalta a membrilor unui grup, opunandu-se forjelor dezintegratoare; coeziunea exprima atractia globala pe care grupul o exercita asupra membrilor sai, prin intermediul functiei de control, a presiunii spre uniformitate si a integrarii afective a membrilor, ceea ce are drept rezultat formarea sentimentului de 'noi', care prevaleaza asupra tendintelor de autonomie individuala.

Factorii coeziunii. Avand un caracter integrator in raport cu toate procesele interactionale de grup, coeziunea ca fenomen psihosocial este rezultatul actiunii unor foarte variate categorii de factori.

O prima clasificare a acestora se face in functie de zona de provenienta.

(a) Factorii extrinseci sunt anteriori formarii grupului si tin de cadrele formale de ordin organizational sau sociocultural care impun anumite valori, norme si modele care devin referentiale functionale pentru membrii unui anumit tip de grup, imediat dupa formarea sa. Astfel, ia nastere o presiune externa care actioneaza in sensul impunerii unei unitati bazate pe reguli a caror incalcare se presupune ca va fi sanctionata, atat de opinia publica si structura organizationala careia ii apartine grupul (factori externi), cat si de catre ceilalti membri, care vor actiona ca exponenti ai opiniei publice (factor intern).

(b) Factorii intrinseci sunt proprii grupului ca atare, rezultand in contextul interactiunii dintre membrii, normele consensuale care fundamenteaza viata de grup, sentimentele si motivatiile care se dezvolta si actioneaza in acest context s.a. Factorii intrinseci pot fi impartiti in mai multe categorii

Factori socioafectivi, care sunt rezultatul atractiilor si respingerilor sociometrice dintre membrii grupului, dar si al sentimentelor de identificare cu grupul, ambele fundamentate de valori, expectatii si motivatii specifice. In termeni lewinieni, ansamblul acestor forte constituie valenta grupului, care este o masura a atractivitatii pe care acesta o exercita asupra membrilor sai. In aceasta categorie vom identifica: atractia fata de anumiti membri ai grupului (jocul afinitatilor interpersonale), atractia unui scop comun, atractia fata de o activitate comuna care corespunde si unor motivatii individuale, atractia apartenentei la grup (prin care individul se valorizeaza social, scapand totodata de insecuritatea specifica persoanelor izolate si neintegrate), satisfacerea prin grup a unor trebuinte individuale (nevoia de afectiune, comunicare, ascendenta, afirmarea de sine etc., nevoia de recunoastere sociala) s.a.

Factori socio-operatori, care se refera la fortele coezive rezultate in urma organizarii interne a grupului ca sistem, precum si a desfasurarii coordonate a activitatii de realizare a sarcinii si de dezvoltare si urmarire a telurilor sale. Din aceasta categorie amintim: distributia si articularea rolurilor in cadrul structurii organizatorice a grupului, controlul si coordonarea activitatii de catre lider, interdependentele create pe fondul realizarii unei activitati comune, structurarea retelei de comunicatie si a celei de influenta interpersonala s.a.