CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Aria comunicarii nonverbale cuprinde trei parti :
Limbajul corpului.
Relatiile spatiale sau proximitatile.
Paralimbajul sau modul in care cuvintele sunt rostite.
Limbajul corpului
Se refera la modul in care comunicam prin prezenta fizica, posturi, gesturi, atingeri, schimbari ale expresiei faciale si miscari ale ochilor.
Prezenta fizica
In fiecare cultura se dezvolta stereotipuri bazate pe prezenta fizica. In societatea noastra suntem tentati sa credem ca oamenii grasi sunt vorbareti, optimisti, buni, de incredere, in timp ce oamenii slabi sunt mai ambitiosi, incapatanati si pesimisti. Etc
Postura
O postura incovoiata, aplecata este un semn de inferioritate, oboseala, timiditate, pe cand o postura dreapta simbolizeaza incredere, deschidere si energie
Gesturile
Comunicarea se face in special prin gesturi si diferite miscari ale corpului
GESTURI |
SEMNIFICATIE |
1. Tragerea urechilor |
Dorinta de intrerupere |
2. Frecarea mainilor |
Anticipare |
3. Strangerea bratelor in jurul pieptului |
Atitudine rezervata sau competitiva, dorinta de aparare, sentimentul de inferioritate; |
4. Scarpinarea in cap |
Incurcatura, nedumerire |
5. Impreunarea bratelor in spatele capului |
Superioritate |
6. Intinderea bratelor cu palmele deschise |
Sinceritate |
7. Frecarea cefei |
Manie sau frustrare |
8. Picioare relaxate si usor distantate |
Deschidere |
9.Degetul aratator orientat spre sine |
Referire la propria persoana |
10.Frangerea degetelor |
Ingrijorare, durere, nerabdare, neliniste |
11. Masarea nasului cu degetul aratator |
Arata ostilitatea sau negatia; |
12. Masarea barbiei |
Indica indoiala, nesiguranta |
13.Mainile impreunate sub barbie sau sprijinind fruntea |
Indica superioritate, aroganta, dificultate in comunicare |
14.clopotnita'
este gestul asezarii coatelor pe birou si a formarii unei piramide cu
antebratele. Mainile se impreuneaza in dreptul gurii
|
vorbind sau ascultand astfel, o persoana exprima nesiguranta si neincredere in partener |
Componentele paralimbajului sunt urmatoarele
Amplitudinea - cat de inalte sau de joase sunt sunetele vocii.
Rezonanta - cat de puternica sau slaba este vocea.
Articularea - cum sunt rostite cuvintele.
Tempoul - viteza cum sunt rostite cuvintele.
Volumul - cat de tare sau slab vorbim.
Ritmul - accentul plasat pe anumite cuvinte si cadenta vorbirii.
Test de apreciere a cunostiintelor de paralimbaj
A |
F |
Amplitudinea vocii tale este mai joasa cand esti calm, obosit sau deprimat. |
|
A |
F |
Rezonanta puternica sugereaza insecuritate, slabiciune si indecizie. |
|
A |
F |
O rostire neclara, taraganata este asociata cu o atmosfera de confort si intimitate. |
|
A |
F |
O vorbire rapida aduce agitatie si nu este convingatoare. |
|
A |
F |
O voce calda este asociata cu entuziasmul si increderea. |
|
A |
F |
Ritmul vorbirii este invatat de timpuriu si este dificil de schimbat. |
Iata acum raspunsurile.
Adevarat. Amplitudinea creste cand se experientiaza trairi de bucurie, frica sau manie.
Fals. Rezonanta slaba indica aceste trasaturi. Rezonanta puternica este asociata cu fermitatea, increderea si puterea.
Adevarat. Dar acest tip de vorbire este neadecvat pentru o intalnire de formala in care se asteapta o vorbire ferma.
Adevarat - uneori. Vorbirea prea rapida il face pe ascultator nervos si poate indica un vorbitor nesigur. Un tempo mai lent poate suna mai sincer si mai preocupat.
Fals. O voce tare sugereaza aceste calitati. Taria poate sugera agresivitate, un ego hipertrofiat sau o exagerare a importantei mesajului. O voce calda este asociata cu incredere, grija si intelegere. Poate de asemenea trada o lipsa de incredere sau ca mesajul nu este considerat important.
Fals. Ritmul vorbirii este invatat de timpuriu dar oamenii pot invata sa accentueze anumite cuvinte pentru a le da anumite conotatii
Albert Mehrabian (1968) a analizat comunicare intre doua persoane si a concluzionat ca impactul total al mesajului se divide dupa cum urmeaza :
verbal (cuvinte)
paralimbaj
limbaj corporal
Modurile de comunicare prin gesturi sunt desigur prea numeroase pentru a fi mentionate toate dar, in general, gesturile servesc urmatoarelor scopuri:
a) Comunicarea informatiei. O mana ridicata pentru a saluta, semnul 'V', pumnul strans, ridicarea unui deget etc. sunt exemple pentru modul in care comunicarea nonverbala poate fi folosita, fie pentru a completa intelesul cuvintelor, fie - in unele cazuri - chiar pentru a inlocui discursul
b)
Comunicarea
emotiei. Exista cateva gesturi specifice cum ar
fi: palmele puse peste gura, ca semn al surprizei sau tremuraturile mainilor
care insotesc emotiile speciale, care le putem intalni in diferite culturi.
Aceasta sugereaza ca astfel de expresii sunt innascute si universale.
Emotia difuza poate produce o accentuare a miscarilor
corpului: un vorbitor nervos este intr-o continua miscare. Pe de alta parte,
emotiile specifice au tendinta sa produca gesturi specifice: apropierea
mainilor (apreciere), pumnul strans (agresiune), atingerea fetei (anxietate)
etc.
c) Sustinerea discursului. O persoana care vorbeste isi misca continuu mainile, corpul si capul. Aceste miscari sunt corelate cu discursul si constituie componente ale comunicarii. Gesturile contribuie de asemenea la o sincronizare a discutiilor intre doi sau mai multi oameni. O mana ridicata poate insemna ca ascultatorul doreste o intrerupere, pentru a spune el insusi ceva sau pentru a pune o intrebare. O palma ridicata cu fata in sus poate indica o invitatie catre cealalta persoana de a vorbi.
d) Exprimarea imaginii de sine. Se poate transmite imaginea de sine prin miscarile trupului sau prin gesturi. O personalitate extrovertita poate comunica aceasta prin gesturi energice, care, in cazul unei persoane introvertite vor fi mai discrete.
SEMNALUL TRUPULUI |
MESAJUL POSIBIL |
|
Pupile dilatate |
Luminozitate slaba, interes, atractie, ispita (se cer concesii, se poate ridica pretul) |
|
Unghiul intern al globului ocular este vizibil |
Aprobare, interes, atentie |
|
Pupile mici |
Luminozitate mare, interes scazut, respingere |
|
Unghiul intern ascuns |
Dezacord, ingrijorare |
|
Colturile gurii arcuite in jos. Sprancenele cu capetele exterioare ridicate |
Amaraciune, insatisfactie, grija, manie, amenintare (a nu se mai cere nimic) |
|
Colturile gurii arcuite in sus. Sprancenele cu capetele exterioare coborate |
Bucurie, aprobare, satisfactie, interes, sinceritate, intelegere |
|
Linia buzelor dreapta, sprancenele drepte, pleoapele cazute |
Lipsa de interes, lipsa de graba |
|
Palmele deschise catre partener |
Sinceritate, onestitate, deschidere |
|
Palma deschisa in sus |
Supunere |
|
Palma indreptata in jos |
Dominare |
|
Pumnul strans |
Agresivitate, incordare |
|
evita privirea; se indeparteaza, incruciseaza bratele; atinge, freaca nasul; privirea si trupul orientate spre iesire; freaca ochii; incheie haina |
Ascunde ceva, suspecteaza, intentii ascunse, neincredere, sentiment de culpa |
|
respiratie precipitata; produce sunetul tt strange pumnul, framanta mainile, gesturi cu pumnul strans; arata cu degetul; trece mana prin par, freaca ceafa; loveste cu piciorul un balon imaginar. |
Nemultumire, frustrare, irascibilitate, amaraciune |
|
tine o mana la spate; strange incheietura mainii; tine pumnii stransi la spate |
Isi impune autocontrolul, este ferm |
|
mazgaleste ceva; bate darabana pe masa; picior peste picior, misca ritmic laba piciorului; capul intre maini sau rezemat pe o mana, privirea in gol |
Plictiseala, prudenta, lipsa de graba, asteptare |
|
ciupeste pielea obrazului; baga mainile in buzunare |
Gata sa reafirme si sa reargumenteze pozitia anterioara |
|
transpira; pocneste degetele, zornaie banii in buzunare, se agita pe scaun; fluiera, drege glasul, produce sunetul phiu, se balbaie; fumeaza tigara de la tigara; prinde si ciupeste pielea pe mana; strange maxilarele, nu priveste interlocutorul; clipeste des se trage de ureche, indeparteaza scame imaginare |
Nerabdare, nervozitate, criza de timp, lipsa autocontrolului, incordare |
|
picioarele pe birou sau pe scaun rezemat neconventional de masa sau de altceva arunca fumul de tigarii spre tavan; tine mainile la ceafa, lasat pe spate, priveste de sus |
Pozitie de relaxare, comoditate, dominare, sentimentul ca se afla acasa, stapan pe situatie, aroganta |
|
- descheie haina, desface bratele, gesturi dezinvolte |
Pozitie de relaxare, comoditate, dominare, sentimentul ca se afla acasa, stapan pe situatie, aroganta |
|
arata cu degetul; picior peste picior, cu pumnii stransi, lovituri in masa; bratele incrucisate |
Aparare, panda, circumspectie |
|
mangaie barbia, cu capul dat pe spate, trece mana peste fata priveste peste ochelari sau ii sterge, tine bratul ochelarilor in gura umple pipa, modeleaza tigara |
Evaluarea partenerului, evaluarea concesiilor, evaluarea discursului, castiga timp |
|
mainile in solduri sau pe genunchi se apropie sau vine pe marginea scaunului; prinde marginea mesei cu mainile |
Este hotarat, a luat deja sau va lua curand o decizie |
|
bratele deschise haina descheiata capul pe spate, fruntea sus, cauta privirea |
Pozitie concilianta, deschisa, de cooperare, siguranta |
|
tinuta dreapta, gesturi dezinvolte; mainile la spate sau in buzunare, cu degetele mari afara; prinde reverul hainei |
Incredere, deschidere, stapanire de sine |
|
freca palmele; mana pe piept, gestul de a da mana se apropie aranjeaza haina si lucrurile |
Satisfactie, acceptare |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1795
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved