MEMORIA IN ABSENTA CONSTIENTEI

MEMORIA IN ABSENTA CONSTIENTEI

Majoritatea cercetatorilor citati pana acum au ajuns la concluzia ca procesarea preconstienta implica o interactiune intre fluxul senzorial si informatia anterior stocata.

Daca subiectul expus la un stimul subliminal sau stimul caruia nu i se acorda resurse cognitive(unattended stimulus) raspunde la structura sau semnificatia ultimului,nici una dintre cele doua situatii(raspunsul la structura sau semnificatie) nu ar putea avea loc fara contactul dintre fluxul aferent(senzorial)si o structura preexistenta(de tipul template sau schema )

Cu toate ca unii pot subscrie la teoria conform careia exista un anumit numar de sisteme mnezice diferentiate prin durata,capacitate,iar altii la teoria sistemului mnezic unic in care materialul este procesat la diferite niveluri(Craig si Lockhart,1972),multe din experimentele descrise aici ridica unele intrebari privind relatia dintre memoria si constienta.Desi reamintirea este una care face constient ceea ce inainte era inconstient,acest fapt este rareori mentionat in cartile de specialitate.Asa cum stocarea poate fi de scurta durata sau de lunga durata,la fel si continutul memoriei poate fi in totalitate constient(ex-memoria senzoriala si memoria de lucru) sau inconstient(ex-memoria secundara de lunga durata).In cele din urma,ceea ce este reamintit ar fi putut fi invatat constient(invatare intentionata)sau inconstient(invatare implicita).Totusi,pana nu demult(Underwood ,1979)aceste fapte erau ignorate.

Mai mult decat atat, relatia dintre durata stocarii si constienta nu este invarianta.Odata cu schimbarea starilor de constiinta-in somn,in hipnoza ,in timpul deprivarii senzoriale,in psihoze,ca si consecinte ale deficientelor neurologice,ECT,droguri(ex-Indoklon) si amenintare fizica extrema(extreme physical threat)(Janis,1969)-relatia dintre memorie si constiinta se poate schimba fundamental.Pe de o parte continutul calitativ al memoriei constiente se poate altera.Asa-zisele amintiri demult uitate(long forgotten memories)pot iesi la suprafata,amintirile recente pot sa fie uitate; se poate ca zone intregi din memorie sa scape controlului constient,ca in starile de evadare(fugue statis).Reactualizarea constienta si voluntara poate fi inlocuita cu intruzia nedorita a materialului inconstient.Este practic imposibil sa .

Experiente precum fenomenul tip of the tongue(cuvantul iti sta pe varful limbii)sau cunosti faptul ca cineva stie ceva fara sa stii exact ce cunoaste acea persoana(knowing that one knows something without being aware of what it is one knows)scot in evidenta existenta unei zone fluctuante, permeabila sau semipermeabila intre constient si preconstient

Sa privim din alt unghi.Din cercetarile extensive care s-au facut pe diferite forme de memorie(de lunga durata,de scurta durata,episodica,etc)s-au extras concluzii interesante despre factori cum ar fi capacitatea,durata,modul de codare,organizare,dimensiuni,interfereta semantica vs.interferenta acustica si strategii de reactualizare.Dar inca o data,atunci cand avem in vedere distinctia dintre ceea ce este stocat efectiv si de ce este subiectul constient ca a stocat,apar alte intrebari.Acestea includ:

1.Este reprezentata in constiinta memoria senzoriala( )Au aceste dimensiuni fiziologice corespondenti fenomenologici sau exista un loc in memoria de scurta durata care poate stoca materialul pentru o periada scurta de timp fara ca acest material sa fi intrat in constiinta( )Daca stocarea precategoriala este anterioara procesarii constiente-inseamna oare ca exista o ecuatie care sa stabileasca legatura dintre procesarea constienta si clasificare( )

2.Sunt codarea acustica din memoria primara si codarea semantica din memoria secundara fenomenologice( )In masura in care cuvintele care suna asemanator pot cauza confuzii in memoria de scurta durata,iar cele care au un inteles asemanator pot interfera in interiorul memoriei de lunga durata,sunt

aceste efecte preconstiente sau sunt datorate caracteristicilor experientei constiente( )

3.In ce masura sunt efectele recentei (primary and recency effects)functie de constiinta( )Ar mai avea loc aceste efecte daca informatia este citita,dar nu este perceputa constient( )

4.Uitarea.S-a remarcat(Baddeley-Patterson,1971)ca orice sistem mnezic care nu uita este predispus la ineficienta,de vreme ce va necesita capacitate de stocare nelimitata si ar avea probleme in probleme de reactualizare:ca cat mai multa informatie,cu atat va fi mai dificila localizarea rapida a acesteia ..Dar ce inseamna uitarea( )Inseamna pierderea din constiinta,inseamna ca temporar nu poate fi reactualizat,sau ca informatiile sunt permanent sterse din memoria de luga durata.Daca uitarea inseamna stergere permanenta din memorie,atunci nu putem explica amintirile care nu provin prin hipnoza sau cu ajutorul medicamentelor;s-ar putea sa nu existe uitare in structurile inconstiente ale memoriei.

Daca uitarea este sinonima cu imposibilitatea reactualizarii constiente,atunci din ce cauza se produce aceasta( )Au fost sugerati cativa factori-represie,competitia intre raspunsuri,interferenta,etc.Daca toate aceste procese,intr-un fel sau altul,privesc tranzitia informatiilor de la un mecanism fiziologic inconstient de stocare la reprezentari fenomenologice,ele trebuie sa implice(ca si in cazul represiei;vezi Erdely si Goldberg,1979)-procese in totalitate inconstiente,sau(in cazul organizarii deficitare a informatiei de input)un proces constient.

Acest subiect,respectiv dihotomia constient/inconstient ar putea fi privit de catre unii autori ca si nestiitific sau lipsit de importanta;totusi consider ca argumentele pot fi puse intr-o forma mai acceptabila.

1.Sunt procese fiziologice care se constituie in experienta subiectiva,si sunt alte procese care nu se reflecta in acest tip de experienta.

2.Exista procese fiziologice care se reflecta in experienta personala si pot fi repetabile(adica nu sunt unice,ci pot constitui baza pentru alte experiente subiective)si altele care nu se pot repeta .

3.Exista stimuli externi care se reflecta in experienta subiectiva fiind acompaniate de evenimente fiziologice care au ca si urmare comportamente manifeste;si sunt alti stimuli externi care nu sunt experimentati subiectiv,dar care se manifesta in efecte fixiologice care pot sau nu sa fie urmate de comportamente manifeste.

4.Exista experiente subiective aparent involuntare,cum ar fi imagistica,ganduri,vise,halucinatii,amintiri spontane si intensive,ganduri independente de stimuli(stimulus independent thought);experiente care aparent nu sunt acompaniate de stimuli externi,dar care pot sa fie insotiti de manifestari fiziologice si posibil de comportament manifest(overt behaviour).De asemenea,exista experiente subiective voluntare,cum ar fi dorinta de a urma instructiunile experimentatorului,intentie constienta,incercari de reamintire,care par sa se materializeze in unul dintre efectele urmatoare:-raspunsuri fiziologice masurabile,comportament manifest,reactualizare de informatiidin memoria secundara,mentinerea informatiei in memoria primara si citirea din memoria senzoriala.

5.Fie ca sunt sau nu initiate de stimuli externi,exista diferente clare intre experientele subiective voluntare si cele involuntare,cele mai evidente ar fi ca in timp ce ultimele sunt neintentionate,neinvitate si probabil indezirabile,primele nu sunt .De asemenea cele din urma experiente (cele involuntare)tind sa fie emotionale ,inconsecvente,irationale,ilogice,senzoriale si difuze,primele tind sa fie logice,verbale,comunicabile si discrete .

Aceste aspecte sunt ilustrate in figura 5.1(a,b)

SISTEME MNEZICE

Figura 5.1(a),luata din Kintsch (1970),arata tipul de relatii care exista intre cele trei sisteme mnezice.Figura 5.1(b) merge mai departe ,diferentiind intre sistemele mnezice constiente si cele inconstiente(zonele nehasurate).De asemenea acest model evidentiaza cateva cai ipotetice prin care se pot explica cateva trasaturi ale memoriei in termeni de sistem inconstient de control.

Conform modelului:

1.informatia de input se poate constitui ca parte a memoriei secundare fara ca ea sa fi fost constient reprezentata inaintea reactualizarii .

2.toate trei sistemele mnezice pot opera inconstient.

3.materialul din memoria secundara ar putea intra in campul constiitei ca si consecinta a unor factori involuntari si preconstienti

4.pregatirea materialului pentru a fi reactualizat constient depinde de o serie de factori-familiaritate,semnificatie emotionala,mecanisme de aparare inconstienta si relatii care exista intre cunostinte

5.consinutul memoriei secundare(spune Bartlett,1932)poate suferi reorganizare ca si functie de mecanisme de procesare in intregime inconstiente

6.memoria secundara retine o informatie reziduala care poate intra in constiinta atunci cand reactualizarea este ajutata de somn,hipnoza,droguri,stimulare electrica directa a creierului sau deprivare senzoriala.

Pentru multi oameni probabil ca aceste afirmatii despre memorie ar putea parea truisme,totusi ele nu sunt mentionate in cartile care au ca subiect memoria.Aceste informatii sunt utile pentru a intelege cum creierul stocheaza informatii(marea majoritate a stocarilor este inconstienta)si de aceea merita luate in considerare o serie de studii care au ca subiect factorii preconstienti in memorie.

O sa incepem cu cercetari care demonstreza ca stocarea senzoriala de scurta durata poate avea loc in absenta constiintei.Figura 5.1 (b) -diagrama schematica care arata distinctia dintre sistemele mnezice constiente si cele inconstiente.Liniile continue si cele hasurate delimiteaza materialul si procesele ce sunt constiente

MEMORIA SENZORIALA DE FOARTE SCURTA DURATA

Daca efectele stimulilor externi se pot citi in stocajul senzorial de scurta durata,atunci toate experimentele care au demonstrat perceptia in lipsa constiintei au demonstrat de asemenea ca memoria senzoriala poate opera inconstient.Daca,pe de alta parte,stocarea de scurta durata este rezervata doar pentru acei stimuli care sunt suficient de intensi si cu o anumita durata pentru a fi reprezentati constient,atunci orice efecte ale perceptiei in lipsa constiintei care se baza pe o stocare transcendenta(transient storage) a inputului sunt inexistente.Experimentele lui Murch(1965,1967,1969),Marcel si Patterson(1978) pe care le-am avut in considerare in ultimul capitol demonstreza ca nu este cazul celei de-a doua asumptii.Studiile lui Murch nu nuami ca au relevat faptul ca selectia de perechi de litere prezentate supraliminal poate fi influentata de prezentarea tahistoscopica subliminala a unor fragmente de litere(litere incomplete),dar au demonstrat ca aceasta influenta poate supravietui 250msec.(intervalul de timp dintre cele doua prezentari).Se poate ca efectele stimulului inregistrat inconstient sa fie stocate o perioada echivalenta cu aceea gasita de Sperling(1960) pentru durata stocarii memoriei iconice.

Pornind de la asumptia cum ca este nevoie de un anumit interval de timp pentru ca un stimul mascat(pattern-masked stimulus)sa afecteze semnificatia unei prezentari supraliminale subsecvente(asa cum s-a intamplat in studiile lui Marcel si Patterson,1978),datele acestui studiu precum si ale altor studii asemanatoare ne indreptatesc sa credem ca un stimul care nu este constient in memoria senzoriala poate apoi sa treaca prin memoria primara si chiar in cea secundara,fara sa aiba un status fenomenal.