MOTIVATIA IMPLICATA IN INVATARE

MOTIVATIA IMPLICATA IN INVATARE

1. Modelarea motivatiei

2. Motivatia elevilor pentru invatare

3. Motivatia actorilor sociali in context educational

1. Modelarea motivatiei

Modelul piramidal - A. Maslow

Pornind de la ideea ca dezvoltarea copilului se caracterizeaza psihologic " in primul rand prin schimbarea motivelor activitatii sale"(A.N. Leontiev, 1964), putem include in teoriile dezvoltarii stadiale si teoria lui Abraham Maslow privind motivatia umana.

Modelul piramidal al functionarii trebuintelor umane poate fi interpretat din perspectiva educationala ca o succesiune stadiala in dezvoltare.

Regulile stabilite de Maslow functioneaza in situatiile de viata stabilind o ordine clara a succesiunii nivelului de motivatie selectat si activat. Aceleasi reguli pot fi interpretate din perspectiva dezvoltarii in modelul cel mai elaborat al autorului, care cuprinde sapte niveluri (1954).

Directia dezvoltarii trebuintelor este de la baza piramidei spre varf. Fiecare nivel este atins daca trebuintele nivelului precedent au fost satisfacute.

Acest model permite o analiza genetica si una psihosociala a dezvoltarii motivatiei.

Admitand impulsurile primare, innascute, ca centrale in primii ani de viata, Maslow subliniaza o directie de dezvoltare motivationala prin invatare.

Autorul distinge intre motivele de deficit (nevoile biologice si cele de a fi in siguranta) ca fiziologisme primare si motivele de crestere, care conduc la autoactualizare (A. Maslow, 1943)

estetice [

de cunoastere [

de autoactualizare [ Trebuinte de crestere

de stima si statut [ ( dobandite )

de apartenenta [

de siguranta si confort [ Tebuinte de deficit

biologice    ( innascute )

Figura 7. Piramida trebuintelor (dupa Maslow, 1954)

Caracterizand raportul dintre trebuintele de deficit si cele de crestere (metatrebuinte) S. Chelcea (1993), arata ca acestea din urma se bazeaza pe satisfacerea nevoilor primului nivel dar sustin depasirea lui. Nu toti oamenii ajung sa-si dezvolte trebuinte de varf. De asemenea, trebuintele de crestere, in raport cu cele de deficit, pot deveni relativ autonome.

2. Motivatia elevilor pentru invatare

Motivatia elevilor pentru invatare se exprima, la nivel metacognitiv, prin:

constiinta potentialului intelectual propriu

constiinta propriei eficacitati

motivatia implicata in resursele subiectului (Nelson, Narens, 1996, apud I. Radu, 2000).

Relatia deintre motivatia invatarii si performanta in rolul elevului si, conceptia implicita si explicita a profesorului si a societatii, in general, privind motivatia educatului, pare sa devina o placa turnanta a eficientei educationale (Monteil, 1997).

Postmodernismul si directiile de cercetare psihologica si educationala "starnite" de acest curent cultural, dezvoltarea creativitatii psihoterapeutice in orientarile dinamice, neopsihanalitice, existentialiste, gestalt-experientiale, precum si o tot mai mare independenta a informatiei fata de un anumit transmitator specializat, cum este profesorul, readuc, cu vigoare, pe scena educatiei, preferintele pentru modalitati de invatare activa, participativa, prin explorare creativa si experientiere.

3. Motivatia actorilor sociali in context educational

Un studiu de referinta legat de tema noastra este realizat de I. Dafinoiu, O. Lungu si O. Pricop (1998) intitulat "Aspecte ale motivatiei actorilor sociali din campul scolar"., pornind de la ideea ca diferentele in structura motivationala a actorilor sociali pot genera conflicte in campul educational.

Studiul isi propune sa diagnosticheze motivatia principalilor actori ai campului educational: elevii, profesorii, dar si parintii.

Ipoteza unei lipse de convergenta dintre structurile motivationale orientative ale comportamentului actorilor educationali a fost confirmata de cercetarea empirica. Aceasta a relevat, in plus, ca profesorii au cel mai mare grad de confort psihologic comparativ cu ceilalti actori, din rolurile complementare de elevi si parinti.

Analiza factoriala a rezultatelor chestionarii celor trei categorii de actori sociali a relevat factorii motivationali diferentiati si divergenti.

La elevi:

motivatie negativa, extrinseca, afectiva;

motivatie afectiva sau dependenta de parerea celorlalti;

atribuiri dominant externe, privind utilitatea scolii, atitudinea parintilor, incorectitudinea evaluarii prin note;

criza de timp, tendinta de selectie a disciplinelor de studiu, nevoia meditatiilor inafara scolii.

La parinti:

increderea parintilor in elevi;

neincrederea parintilor in scoala;

nevoia de selectie a disciplinelor scolare.

La profesori:

increderea profesorilor in activitatea lor si in capacitatea lor de a influenta evolutia elevilor;

nevoia activitatilor de pregatire suplimentara, recompensarii elevilor si dorinta colaborarii cu familia;

atasamentul fata de profesie;

neutilizarea sanctionarii elevilor.

Se remarca o divergenta a structurii factoriale a motivatiei actorilor in rolul profesorului fata de aceea autoraportata de actori in rolul elevului si al parintelui. O marcanta divergenta apare in aprecierea valentelor motivatoare ale evaluarii scolare. Astfel, rolul motivant al evaluarii scolare este considerat important de profesori si ineficient de catre elevi.

De asemenea, rolul elevului pare sa activeze o structura motivationala relativ imatura in raport cu activitatea corespunzatoare nivelului scolar studiat, respectiv clasele aVII-a si aXIIa.

Aceste aspecte motivationale comparative contureaza si atitudini divergente in raport cu performanta scolara.

"[.]experimentele facute asupra lectiilor ca episoade dramatice, a atmosferei clasei si punerii in scena au sugerat ca arta profesorilor poate fi cultivata si perfectionata" (Rubin, 1981, cf.N.Mitrofan, 1988, p.177).

"Tendinta motivatiilor - prin modelul persoanei profesorului - este dependenta de maturitatea cu care elevii se raporteaza la unitatea: cerinte obiective-stari (sentimente subiective, libertate-dirijare), de nivelul autocunoasterii de sine, de profilul cadrului didactic, de elemente informale care circula in legatura cu acesta etc." (N.Mitrofan, 1988, p156).

Tabelul Categorii de motive si functiile lor educationale