SCHIMBARI ATITUDINALE SPONTANE

SCHIMBARI ATITUDINALE SPONTANE. TEORIA DISONANTEI COGNITIVE

Introducere: Vom vedea in partea a doua a cursului cum atitudinile se pot schimba ca urmare a persuasiunii. Dar, la nivelul persoanei avem de analizat una dintre teoriile care privesc schimbarea atitudinilor ca urmare a disonantei resimtite de individul in cauza.

Obiective: Cunoasterea uneia dintre cele mai importante teorii formulate in psihologia sociala, cu rolul de a ne putea explica anumite secvente din realitate si chiar de a interveni si manipula realitatea in sensul dorit de noi

Concepte cheie : consonanta, disonanta cognitiva, acord fortat, initiere severa.

Rezumat: De foarte multe ori, oamenii se angajeaza in conduite care nu sunt consistente sau nu exprima convingerile lor, de exemplu ca parte a unui rol social pe care trebuie sa-l interpretam la servici, sau pentru a nu-i nemultumi pe ceilalti. Cum ne simtim insa, ca urmare a faptului ca intre convingerile si comportamentul nostru nu exista concordanta si ce se intampla ca efect al perceptiei acestei lipse de consistenta ?

Leon Festinger incearca sa explice aceste lucruri cu ajutorul teoriei disonantei cognitive, inteleasa ca o stare psihologica neplacuta resimtita de indivizi in momentul in care doua cognitii ale noastre in privinta aceluiasi obiect se afla in conflict (este important de retinut ca desi discordanta poate surveni intre doua evaluari, intre cunostinte si evaluari sau intre atitudine si comportament, pana la urma incongruenta este la nivel mental, deci cognitiv). De exemplu, exista disonanta intre cunoasterea faptului ca fumatul este daunator si placerea pe care o resimte fumatorul, intre a fi obligat de presiunea socialului sa blamezi un anumit tip de comportament, pe care de altfel il promovezi in viata particulara, intre a investi timp si efort pentru o activitate si ceea ce simti cand aceasta se dovedeste inutila si lipsita de recompense, etc. Sursele de disonanta pot fi multiple si fiind vorba despre o stare neplacuta, indivizii vor cauta moduri de a reduce disonanta.

Sa presupunem ca suntem la regim si tocmai am mancat ceva nepermis - tort de ciocolata, de exemplu. Exista urmatoarele posibilitati:

-        schimbarea atitudinii - " de fapt nu am nevoie sa tin regim"

-        schimbarea perceptiei asupra comportamentului - "nu a fost decat o feliuta de tort"

-        adaugarea de cognitii consistente - " ciocolata este foarte hranitoare si reduce anxietatea"

-        minimizarea importantei conflictului - " nu conteaza ca sunt peste greutatea admisa ca norma, in fond sunt oricum atragatoare"

-        minimizarea posibilitatii de alegere - " nu puteam supara gazda, care s-a straduit sa ne faca acest desert "

Dupa cum ati observat starea de disonanta nu duce neaparat la schimbarea atitudinii, acesta fiind doar  unul dintre modurile de obtinere a consonantei, in rest producandu-se o serie de destructurari si restructurari cognitive, de justificari si rationalizari. 

• Ilustrari experimentale ale teoriei lui Festinger 

Primul aranjament experimental priveste consecintele legate de luarea unei decizii. Este vorba, mai exact de alegerea intre doi termeni ai unei alternative de o importanta similara. Ipotezele de la care porneste Brehm sunt urmatoarele:

-        a alege intre doua eventualitati produce disonanta si, in consecinta, presiune pentru reducerea ei. Se poate reduce disonanta afirmand ca posibilitatea aleasa este mai de dorit dupa alegere, decat inainte. La fel, eventualitatea respinsa poate fi considerata mai putin de dorit.

-        marimea disonantei si a presiunii consecutive pentru a o reduce sunt cu atat mai ridicate cu cat eventualitatile tind catre o dezirabilitate egala.

Al doilea aranjament experimental priveste problematica acordului fortat - situatia in care un individ accepta realizarea unui act cu care este in dezacord (sa scrie un text contrar ideilor sale, sa tina un discurs, etc.)

Ipotezele de la care au pornit Festinger si Carlsmith au fost urmatoarele :

-        daca o persoana este indusa sa faca sau sa spuna ceva contra opiniei sale personale, ea va avea tendinta sa-si schimbe opinia astfel incat s-o faca sa corespunda cu ceea ce a facut ori a spus.

-        Cu cat presiunea utilizata pentru a declansa comportamentul efectiv este mai puternica, cu atat aceasta tendinta este mai slaba. ( aceasta deoarece atunci cand exista o puternica presiune externa, subiectul nu trebuie sa-si gaseasca in interior justificarea actelor sale).

Cel de al treilea aranjament experimental care ne intereseaza este cel privitor la initierea severa. In multe societati, riturile de initiere joaca un rol important pentru accesul la anumite clase de varsta sau pozitii sociale. Riturile de initiere au in comun faptul ca implica adesea probe dificile si penibil de realizat. Teoria disonantei cognitive afirma ca tocmai aceasta caracteristica are rolul de a spori prestigiul functiilor sau pozitiilor sociale la care accede initiatul, caci faptul de a suferi pentru a accede la ceva este incompatibil cu recunoasterea faptului ca acest ceva nu valoreaza mare lucru.
Aronson si Mills (1959) sunt primii care au incercat sa verifice experimental aceasta interpretare a riturilor de initiere.

Revizuirea teoriei disonantei cognitive.

Astazi se vorbeste mai mult despre teorii ale disonantei cognitive decat despre teoria disonantei cognitive, pentru ca dupa avansarea acestui model de catre Festinger, alti cercetatori au preluat ideea careia insa i-au adus modificari partiale sau radicale.

D. Behm ( behaviorist) arata ca nu este nevoie sa apelam la teoria disonantei cognitive pentru a intelege schimbarea atitudinilor, pentru ca indivizii isi atribuie credinte si atitudini inferandu-le partial din observarea propriului comportament si a circumstantelor in care acesta se produce. Pentru Behm comportamentele sunt variabile independente iar cognitiile - variabile dependente.

Una dintre directiile de revizuire este cea a lui E.Aronson. Originalitatea autorului consta in investigarea relatiei intre cognitii, relatie pe care o raporteaza la imaginea de sine sau, mai degraba, la conceperea propriului eu. Pentru Aronson, imaginea de sine trebuie considerata drept cognitia generatoare a fenomenului.

" Daca disonanta exista, ea exista deoarece comportamentul unu individ este inconsistent cu ideea pe care o are despre el insusi."

Studentii vor parcurge experimentele din capitolul Disonanta cognitiva, al cartii Psihologie sociala experimentala, apartinand autorilor Willem Doise, J.C. Deschamp, Gabriel Mugny. Cartea a fost comandata pentru bibiloteca Facultatii de Sociologie- Psihologie din Bucuresti. Pe studentii centrelor teitoriale ii sfatuiesc sa foloseasca bibliotecile orasenesti sau judetene.