Consideratii deontologice referitoare la exercitiul profesional

Consideratii deontologice referitoare la exercitiul profesional

Titlul de psiholog si definitia profesiei.

Titlul de psiholog este definit prin legea nr 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului psihologilor din Romania. Legea este publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.492 din 1 iunie 2004. In Capitolul I, articolul 2, aliniatul 2 se face referire la persoanele care au dreptul sa exercite profesiunea de psiholog:" Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se face de catre persoanele prevazute la aliniatul (1), care absolvit o institutie de invatamant superior de specialitate, cu diploma de licenta in psihologie sau asimilata, obtinuta intr-o institutie de invatamant superior acreditata, din Romania sau din strainatate, recunoscuta sau echivalenta, dupa caz, potrivit legii. Activitatile specifice Colegiului Psihologilor din Romania se desfasoara in cadrul a 6 comisii:

Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor;

Comisia de psihologie educationala si vocationala;

Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationla;

Comisia de psihologie clinica si psihoterapie

Comisia de metodologie;

Comisia de deontologie;

Presedintele Colegiului Psihologilor din Romania si presedintii celor 6 comisii formeaza conducerea operativa a colegiului.

Un document juridic important elaborate de Colegiul Psihologilor din Romania este cel intitulat "Normele Metodologe .aplicare a Legii nr.213 din 2004. Sunt psihologi persoanele care indeplinesc conditiile de calificare cerute in aceasta lege. Orice forma de uzurpare a titlului este pasibila de consecinte. Exercitiul profesional al psihologului cere titlul si statutul de psiholog.

.Misiunea fundamentala a psihologului este de a face sa se recunoasca si sa se respecte persoana in dimensiunea sa psihica. Activitatea sa se poarta asupra componente psihice a individului, considerat izolat sau colectiv..

.Psihologul poate sa exercite diferite functiuni cu titlul liberal, salariat sau agent public. El poate indeplini diferite misiuni, care-l dstinge si-l face sa se distinga, precum consilierea, invatarea psihologiei, evaluarea, expertiza, formarea, psihoterapia, cercetarea, etc..Aceste misiuni pot fi exercitate in diverse sectoare profesionale.

Conditiile de exercitare a profesiunii

Psihologul exerseaza in domenii legate de calificarea sa, apreciata mai ales prin formatia universitara fundamentala, prin formare specifica, prin experienta sa practica si lucrarile sale de cercetare..

Psihologul depune efort pentru respectarea specificitatii exercitiunlui sau si autonomia sa tehnica. El respecta pe acelea ale altor profesionisti. .Psihologul accepta misiunile pe care el le estimeaza ca fiind compatibile cu competenta sa, cu tehnica sa, cu functiile sale, si care nu contravin nici dispozitiilor codului de deontologie, nici dispozitiilor legale in vigoare.

Specificam faptul ca pentru un psiholog, faptul de a fi legat in exercitiul sau profesional printr-un contract sau printr-un statut de o intreprindere privata sau un organism public, nu modifica datoriile sale profesionale si, in particular, obligatiile sale privind secretul profesional si independenta alegerii metodelor si deciziilor sale. El tine seama de codul de deontologie in stabilirea contractelor sale si se raporteaza la el in legaturile sale profesionale.

Inaintea oricarei interventii, psihologul se asigura de consimtamantul celor pe care-i consulta sau participa la o evaluare, o cercetare sau o expertiza.. El ii informeaza asupra modalitatilor, obiectivelor si limitelor interventiei sale..Avizul psihologului poate sa cuprinda dosarele sau situatiile care ii sunt raportate, dar evaluarea sa nu poate sa se raporteze decat asupra persoanelor si situatiilor pe care el insusi a putut sa le examineze.

In toate situatiile de evaluare, oricare ar fi solicitantul, psihologul aminteste persoanelor cuprinse dreptul lor de a solicita o contraevaluare. In situatiile de cercetare, el ii informeaza pe subiecti asupra dreptului lor de a se retrage in orice moment. In situatia de expertiza judiciara, psihologul trateaza intr-un mod echitabil cu fiecare din parti si stie ca misiunea sa are drept scop de a lamuri justitia asupra intrebarilor care ii sunt puse si nu de a aduce probe.

Psihologul poate sa primeasca, la cererea lor, minori sau majori protejati de lege. Interventia asupra lor tine cont de statutul lor si situatia lor, precum si de dispozitiile legale in vigoare..Cand consultatia pentru minori sau pentru majori protejati de lege este ceruta de un tert, psihologul va cere consimtamantul clar, precum si pe acela al detinatorului autoritatii parentale sau a tutelei.

.Psihologul nu uzeaza de pozitia sa in scopuri personale, de prozelitism sau de alienare a autonomiei personale a altuia. El nu raspunde cereriii unui tert care cauta un avantaj ilicit si imoral sau care face act de autoritate abuziva in exercitarea serviciului sau. Psihologul nu angajeaza evaluarea sau tratamentul implicand persoanele de care el este personal legat.

Psihologul este singurul responsabil al concluziilor sale. El tine seama de metodele si instrumentele pe care el le fundamenteaza si le prezinta intr-un mod adaptat la diferiti interlocutori, in asa fel incat sa prezerve secretul profesional.

Cei interesati au dreptul de a obtine o dare de seama comprehensibila a evaluarii celor care sunt cuprinsi in analiza (cu care se afla in legatura), dar exista obligatia prezervarii secretului profesional. Cand concluziile sunt prezentate la terti, ele nu raspund decat la intrebarile puse

Psihologul nu poate sa se prevaleze de functia sa pentru a cautiona un act ilegal si titlul sau nu se dispenseaza de obligatiile legii comune. Conform dispozitiilor legii penale in materie de non-asistenta a persoanei in pericol, el are obligatia de anunta autoritatile judiciare insarcinate cu aplicare legii de orice situatie pe care el o stie ca pune in pericol integritatea persoanei.

In cazul particular in care acestea sunt informatii cu caracter confidential, care ii indica situatii susceptibile de a aduce atingere integritatii psihice sau fizice a persoanei pe care o consulta sau aceea a unui tert, psihologul evalueaza, in cunostinta de cauza, conduita de adoptat, tinand cont de prescriptiile legale in materie de secret profesional si de asistenta a persoanei in pericol. Psihologul poate sa lamureasca decizia sa, cerand consiliere de la colegii experimentati.

Documentele care emana de la un psiholog (atestare, bilant, certificat, corespondenta), poarta numele sau, identificarea functiei sale, precum si coordonatele sale profesionale, semnatura sa si mentiuneas precisa a destinatarului. Psihologul nu accepta ca altul decat el insusi sa modifice, semneze sau anuleze documentele relevand activitatea sa profesionala. El nu accepta ca darile sale de seama sa fie transmise fara acordul sau explicit, si el face sa se respecte confidentialitatea curierului sau.

Psihologul dispune, referitor la locul exercitiului sau profesional, de o instalatie convenabila, de localuri adecvate pentru a permite respectul secretului profesional, si a mijloacelor tehnice suficiente in raport cu natura actelor sale profesionale si a persoanelor pe care le consulta.

In cazul in care psihologul este impiedicat de a continua interventia sa, el ia masuria adecvate pentru asigurarea continuitatii activitatii sale profesionale de catre un coleg, cu acordul persoanelor in cauza, si sub rezerva ca aceasta noua interventie sa fie fondata si deontologic posibila.

.Modalitatile tehnice de exercitiu profesional

Practica psihologului nu se reduce la metodele si la tehnicile pe care acesta le pune in aplicare. Practica sa profesionala nu poate fi disociata de o apreciere critica si de analizarea in perspectiva teoretice a acestor tehnici. Tehnicile utilizate de catre psiholog pentru evaluare, in scopuri directe de diagnostic, de orientare sau de selectie, trebuie sa fie stiintific validate. Psihologul trebuie sa ia cunostinta de faptul caracterului relativ al evaluarilor si interpretarilor sale. El nu trage concluzii reductive sau definitive asupra aptitudinilor sau personalitatii indivizilor, mai ales cand aceste concluzii pot sa aiba o influenta directa asupra existentei lor.

Psihologul trebuie sa cunoasca dispozitiile si reglementarile legale relativa la pastrarea si conservarea informatiilor aflate in fisierele sale. El primeste trateaza, claseaza, arhiveaza si conserva informatiile si datele aferente activitatii sale in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Cand aceste date sunt utilizate in scopuri de invatamant, de cercetare, de publicare sau de comunicare, ele sunt imperativ tratate in respectul absolut al anonimatului, prin suprimarea oricarui element permitand identificarea directa sau indirecta a persoanei cuprinse (aceasta in conformitate cu dispozitiile legale referitoare la informatiile nominative).

Datoriile psihologului fata de colegi.

Psihologul isi sustine colegii sai in exercitiul profesiei lor si in aplicarea si apararea codului de deontologie. El raspunde favorabil cererilor lor de consiliere si ii ajuta in situatii dificile, mai ales contribuind la rezolvarea problemelor deontologice. Psihologul respecta conceptiile si practicile colegilor sai daca ele nu contravin principiilor generale ale codului de deontologie. Aceasta nu exclude critica fondata.

Psihologul nu concureaza abuziv colegii sai si face apel la acestiai daca apreciaza ca sunt mai indicati sau mai competenti decat el sa raspunda la o anumita cerere. In situatia in care un psiholog indeplineste o misiune de audit sau de expertiza fata de colegi sau de institutii, el o face in respectul exigentelor deontologice.

Psihologul si raspandirea cunostintelor psihologice.

Psihologul are o responsabilitate in raspandirea cunostintelor teoretice si practice din domeniul psihologiei in randul publicului si in randul media. Prezentarea pe care el o face psihologiei si aplicatiile sale va fi in acord cu regulile deontologice.. El uzeaza de dreptul sau de rectificare pentru a contribui la seriozitatea informatiilor comunicate publicului.

Psihologul nu intra in detaliul metodelor si tehnicilor psihologice pe care el le prezinta publicului si el informeaza despre pericolelor potentiale ale unei utilizari necontrolate a acestor tehnici.

Formarea psihologului.

Principiile formarii

Invatamantul psihologic cu destinatia de formare a viitorilor psihologi respecta prevederile codului de deontologie. Institutiile de formare au urmatoarele obligatii:

Difuzeaza studentilor prevederile Codului de deontologie chiar de la inceputul studiilor;

Creaza conditii permitand dezvoltarea reflexiilor asupra chestiunilor de etica legate de diferitele practici: invatamant si formare, practica psihodiagnostica, cercetare.

Invatamantul prezinta diferite campuri de studiu ale psihologiei, precum pluralitatea cadrelor teoretice, metodele si practicile, punand accent pe reliefarea perspectivelor si pe confruntarea critica. Institutiile de invatamanr inlatura indoctrinarea si sectarismul, ca necesitate a formarii unui specialist inzestrat cu discernamant si viziune deschisa.

Invatamantul psihologiei introduce discipline care contribuie la cunoasterea omului si la respectul drepturilor sale, in scopul de a pregati studentii pentru a aborda chestiuni legate de viitorul lor exercitiu profesional in respectul cunostintelor disponibile si a valorilor etice.

Conceptia formarii

Cadrul didactic care preda psihologia nu participa la formari care nu ofera garantii asupra seriozitatii finalitatilor si a mijloacelor. Cei ce predau psihologie destinata formarii continue a psihologilor nu pot sa cuprinda decat persoane avand titlul de psiholog.

Cei ce predau psihologia destinata formarii profesionale a non-psihologilor respecta, de asemenea prevederile cuprinse in codul deontologic

Psihologul care preda psihologia vegheaza la faptul ca practicile sale sa fie conforme cu exigentele universitare referitoare la memorii de cercetare, stagii profesionale (recrutarea de subiecti trebuie sa fie compatibila cu deontologia profesionala).

In activitatea de predare se insista asupra faptului ca procedurile psihologice cuprinzand evaluarea indivizilor si a grupelor sa ceara cea mai mare rigoare stiintifica si etica atat in manipularea lor (prudenta, verificare) cat si in utilizarea lor (secretul profesional si datoriile care sunt rezervate). Prezentarile de cazuri se fac in respectul libertatii de consimtire sau de refuzare, a demnitatii si a binelui persoanelor prezentate.

Psihologul care au prevazute stagii de pregatire, la Universitate sau pe teren vegheaza la aceea ca stagiarii sa aplice dispozitiile codului deontologic, mai ales acelea care se refera la confidentialitate, secret profesional, consimtirii in cunostinta de cauza. Ei se opun ca stagiarii sa fie folositi ca profesionisti neremunerati. Ei au drept misiune de a forma profesional studentii, si nu de a interveni asupra personalitatii lor.

Cadrul didactic care preda psihologia nu accepta nici o remuneratie din partea unei persoane care are dreptul la serviciile specifice functiei sale universitare. Codurile de deontologie insista asupra faptului de a nu folosi studenti pentru pacienti sau clienti. El nu cere participarea lor gratuita sau nu la o alta activitate, cand ele nu fac explicit parte din programul de formare in care sunt angajati studenti.

Validarea cunostintelor achizitionate in cursul formarii initiale se face dupa modalitati oficiale. Ea se refera la disciplinele invatate la Universitate, la capacitatilor critice si de autoevaluare a candidatilor. Validarea cere referinte la exigentele etice si la regulile deontologice ale psihologului.

Activitatea de consiliere psihologica este arondata spre reglementare functionala Comisiei de psihologie clinica si psihoterapie din cadrul colegiului Psihologilor din Romania. si cea de consiliere scolara si vocationala, atribut al psihologului scolar, Comisiei de psihoogie educationala, , consiliere scolara si vocationala

Comisia de psihologie clinica si psihoterapie are prevazute o serie de precizari teminologice si prevederi referitoare la activitatea de consiliere psihologica. Acestea trebuiesc cunoscute inca din faza de formare universitara de baza.

Precizarea care se face din start in documentul amintit mai sus este ca activitatea de consiliere psihologica este accesibila doar psihologilor(si celor asimilati psihologilor). Consilierea psihologica este un tip de interventie psihologica care este practicata in scopul optimizarii, autocunoasterii si in scopul preventiei si remiterii tulburarilor emotionale, cognitive si de comportament. In documentul Comisiei de psihologie clinica si psihoterapie se face distinctia clara intre consiliere psihologica si consiliere scolara.

Astfel, consilierea psihologica se distinge de cea scolara si educationala prin faptul ca a doua este focalizata pe probleme de educatie si cariera, in timp ce prima se directioneaza pe optimizarea personala si pe ameliorarea tulburarilor emotive si de comportament. Interventiile psihologice pentru tulburari psihopedagogice le poate face doar psihoterapeutul, in timp ce consilierul psihologic se poate directiona spre optimizare si dezvoltare personala si spre probleme de patologice somatica in care sunt implicati factori psihologici. Consilierea psihologice se poate desfasura pe multiple planuri:individual, in grup si de grup(cuplu, familie). Conform documentului amintit anterior, consilierea pihologica se desfasoara in urmatoarele etape:

Evaluarea cerintelor sau problemelor clientului;

Conceptualizarea psihologica a problemelor clientului;

Constiuirea relatiei de consiliere;

Interventii psihologice individuale sau de grup;

Evaluarea procesului de consiliere psihologica si a rezultatelor acestuia.

In functie de aceste etape, se pot enumera competentele psihologului care sunt implicate in buna derulare a etapelor amintite anterior;:

Diagnosticarea si evaluarea psihologica in care se pot utiliza un inventar metodologic compus din interviuri(stucturate, semistructurate si libere), scale si teste psihologice.

Interventia psihologica(circumscrisa de forma specifica de consiliere psihologica); care se poate focaliza pe optimizarea dezvoltarii si autocunoastere, pe probleme psihologice si situatii de risc, pe mentinerea sanatatii(educatia pentru sanatate, preventia primara), pe confruntarea cu situatia de boala si impas existential(tratament, preventie secundara, tertiara, recuperare), pe optimizarea proceselor de cuplu, familiale, de grup si celor ce apar in organizatii si colectivitati restranse.

Cercetare in aria de preocupari specifice;

Educatie si trening, organizarea de manifestari stiintifice( workshop-uri si cursuri in aria de preocupari specifice);

Procedura de atestare in consilierea psihologica este organizata in conformitate cu normele internationale in domeniu si cuprinde urmatoarele niveluri:

A.    Nivelul de psiholog practicant in consiliere psihologica(numit consilier psihologic sub supervizare) presupune urmatoarele etape de pregatire:

o       450 de ore de cursuri teoretice si/sau aplicative care sa cuprinda cunostinte din domeniile:psihodiagnostic i evaluare clinica, psihologie clinica si/sau medicala, consiliere si psihoterapie, psihiatrie si/sau psihopatologie, psihologia sanatatii si/sau psihosomatica, psihologia dezvoltarii. Din cele 450 de ore, 200 sunt recunoscute in baza licentei obligatorii in psihologie sau prin completarea studiilor cu un set de cursuri universitare de specialitate pentru cei asimilati psihologilor; 250 trebuie sa fie obtinute in cadrul unui program de master de specialitate sau direct prin formare(training) in cadrul unor asociatii profesionale acreditate in acest sens de Comisia Clinica a Colegiului Psihologilor di Romania;

o       50 de oe de autocunoastere si/sau dezvoltare personala realizate in cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a Colegiului Psihologilor din Romania;

B.      Nivelul de psiholog specialist in consiliere psihologica. Atestarea la acest nivel presupune urmatorul efort de pregatire:

o       Competente de psiholog practicant in consiliere psihologica,

o       Formare profesionala prin asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a Colegiului Psihologilor din Romania care sa cuprinda 450 de ore de practica supervizata. Durata training-lui este de minim 2 ani

o       Acceptarea programului de pregatire profesionala continue prin dovada a 25 de credite obtinute dupa atestarea la nivel de psiholog practicant in consiliere psihologica prin participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii

C.    Nivelul de psiholog principal in consiliere psihologica(numit si consilier psiholog/supervizor-formator) presupune urmatorul fundament de pregatire:

o       Competente de psiholog specialist in consiliere psihologica;

o       Formarea ca supervizor-formator care sa cuprinda minim 12 ore de cursuri teoretice si/su aplicative in domeniul supervizarii;

o       12 oe de co-supervizare(cu un consilier psihologic sau psihoterapeut supervizor formator deja atestat). Training-ul are loc in cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a Colegiului Psihologilor din Romania. In functie d modalitatea specifica de consiliere psihologica in care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi mai mare;

o       Activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii

o       Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 50 de credite obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog specialist in consiliere psihologica prin participari la cursuri, workshop/uri, conferinte publicatii.