CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE SPATIULUI RURAL ROMANESC

CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE SPATIULUI RURAL ROMANESC

Pe teritoriul delimitat ca spatiu rural traieste o populatie rurala 10,14 milioane de locuitori.In ultimii 30 de ani populatia rurala s-a redus cu 16% iar in aceasi perioada populatia din meiul urban a crescut cu cca.70%.

In jumatatea de vest a tarii, tendinta de scadere numerica a populatiei a fost apropape generalizata, aici inregistrandu-se si cele mai accentuate reduceri din tara, pana la mai putin de 50% din populatia anului 1966.Cauzele scaderilor demografice au fost diferite:

-fie migrarea spre orasele din zona;

-fie emigrarea etnicilor germani;

-fie un comportament demografic caracterizat printr-o natalitate foarte scazuta

Cele mai multe dintre zonele in care s-au inregistrat cresteri demografice sunt concentrate cu precadere in zonele montane.

Si in actualul deceniu, in primii 7 ani, a continuat tendinta de scadere a populatiei rurale, in conditiile in care intreaga populatie a tarii a scazut.

In perioada 1992-1997, populatia rurala s-a diminuat cu cca.280 mii de persoane, scazand de la 10.418 mii de locuitori in anul 1992 la 10.141 mii in anul 1997.

Factorii de scadere a populatiei rurale in perioada 1991-1997

In ultimii 2 ani (1998 si 1999) se constata reparitia fenomenelor de crestere demografica sau de oprire a declinului in zone in care populatia rurala fusese in scadere mult timp.

Cauza care a contribuit la imprimarea tendintei de crestere a fost in principal, incetarea migratiei spre orase si chiar cresterea migratiei spre rural.Intre ani 1991 si 1997 a crescut de 3 ori numarul persoanelor care au plecat din urban si s-au stabilit in rural.Dupa anul 1995, soldul a devenit pozitiv in favoarea rurarului.

Evolutia fluxurilor migratiei interne intre urban si rural, cu schimbarea domiciliului

In general este vorba de o intoarcere a populatiei urbane migrata initial din rural, care nu se datoreaza cresterii calitatii vietii in rural, ci este in cosecinta dificultatilor pe care le au persoanele disponibilizate prin restructurarea economiei urbane.

Grupa de varsta de 25-39 ani predomina intre cei ce migreaza spre rural fapt ce contribuie la cresterea si intinerirea resurselor de munca in rural,constituind o oportunitate pentru dezvoltarea economiei rurale.

Este o categorie demo-economica relativ usor de format in spiritul antreprenorial si de orientat spre activitatile neagricole care trebuie dezvoltate in rural.

Densitatea populatiei in mediul rural este, in general, scazuta, nivelul mediu fiind in 1997 de 47,7 locuitori/kmp, de peste 10 ori mai redusa decat densitatea medie din urban.

In mare parte, densitatea populatiei este influentata de formele de relief.Densitatea este foarte scazuta in comunele din perimetrul Muntilor Carpati, precum si din Dobrogea, in Delta Dunarii si in cateva zone montane traiesc sub 8 locuitori/kmp, fiind zone cu o retea slaba de localitatii.

Judetele cele mai slab populate sunt Caras-Severin (20,7 loc/kmp)- judet de munte si cu probleme grave de depopulare ca urmare a unei natalitati foarte scazute si Tulcea (17,4 loc/kmp)-cu conditiile geografice speciale, datorate prezentei Deltei Dunarii pe circa o treime din teritoriul judetului.

Structura pe sexe a populatiei rurale este relativ echilibrata, numarul femeilor fiind apropae egal cu cel al barbatilor - 5,03 milioane sunt barbati (49,6%) si 5,10 milioane sunt femei (50,4%).

In 11 judete situate in regiunile in care procesele de migrare au fost cele mai intens in ultimi 10-20 ani numarul barbatilor este superior numarul femeilor.Aceste judete sunt:

-Bacau;

-Iasi;

-Vaslui;

-Braila;

-Constanta;

-Galati;

-Alba;

-Bistrira-Nasaud;

-Covasna

Tendinta de migrare s-a manifestat mai intens in randul femeilor tinere decat in randul barbatilor.Plecarea acestor tinere din sate se datoreaza lipsei locurilor de munca pentru femei si lipsa serviciilor si facilitatilor specifice varstei.

Dezechilibrul pe sexe, tocmai la varstele tinere, cand se formeaza familiile, pot antrena dereglari ale vietiii socilae a comunitatilor si pot genera probleme legate de reproducerea populatiei, contribuind indirect la continuarea declinului demografic.

Structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilbru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evidente.Varsta medie a populatiei rurale este ridicata si in continua crestere.

Populatia care a depasit varsta de 50 ani este foarte numeroasa:1 din 3 persoane din rural se incadreaza in aceasta categorie de varsta, fata de 1 din 5 in urban.Procesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmare a migrarilor masive din ultimile 3 decenii, si s-a acentuat in ultimii 8-9 ani prin restrangerea numarului de nasteri.

Contigentul numeros de tineri de 15-29 de ani, care nu au mai migrat din sate dupa 1990, a intrat in categoria resurselor de munca, contribuind la intinerirea semnificativa a fortei de munca din rural.Ordinul de marime al acestui fenomen este dat de raportul dintre segmentul de varsta 15-29 ani si actuala grupa de varsta 30-44 ani.

Rurarul dispune in prezent, in majoritatea regiunilor, de un contingent relativ numeros de resurse de munca foarte tinere, cu diponibilitati pentru calificare, pentru pregatire profesionala si manageriala in domnii economice noi.

In intreaga regiune Nord-Est prezenta acestor tineri este foarte numeroasa si ei pot reface potentialul demo-economic imbatranit, afectat de migratie in deceniile trecute.In regiunea Vest, procesul de intretinere a fortei de munca este insesizabil, in unele parti ale judetelor Arad, Caras-Severin, Hunedoara fiind nevoie de masuri speciale de atragere a tineretului in spatiul rural.

Populatia din mediul rural participa la activitatea economica in proportie de peste 57%, in timp ce populatia urbana avea o rata a participarii de numai 47%.Rata medie de participare a populatiei Romaniei era de 52%, comform metodolgiei BIT.

Rata mare de activitate in rural este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominata, cu grad scazut de tehnicizare.Viata activa incepe devreme, aprope 2/3 din populatia in varsta de pana la 25 ani fiind deja activa, fata de numai 1/3 in urban.Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tineri sa ramana in rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile.Cea mai mare rata de participare se inregistreaza in regiunile      Nord-Est si Sud-Vest, datorita gradului mare de imbatranire a populatiei si de predominanta a agriculturii.

Regiunile care dispun de contingente numeroase de tineri sub 35 ani sunt, pe de o parte, cele care au un grad mai ridicat de dezvoltare economica si, pe de alta parte, Regiunea Moldovei, unde natalitatea ridicata asigura un spor de populatie tanara mai mare.

In economia tarii, agricultura reprezenta, in anul 1997 principala ramura din punct de vedere al ocuparii populatiei -36,8%.In majoritatea regiunilor, agricultura si silvicultura domina intreaga economie regionala.Numai in trei regiuni (Vest, Centru si Bucuresti) agricultura este devansata de industrie si constructii.

In mediul rural, ramura agriculturii domina net ca activitate ecconomica, ocupand circa 70% din forta de munca.Chiar si in urban, agricultura reprezinta cateva procente in forta de munca.In ultimii ani, structura economica din rural a ramas aproape neschimbata, doar serviciile au crescut usor ca pondere din punct de vedere al ocuparii.Intre regiunile tarii exista diferente si ceea ce priveste locul agriculturii in economia rurala.

Numarul somerilor in Romania este estimat la 820 mii persoane, in trim.I anul 1998, din care 458 mii barbati si 362 mii femei.

Din totalul somerilor, 550 mii persoane se gaseau in urban iar 270 mii erau in rural.Rata somajului la nivelul tarii era de 7,4%, in rural era de numai 5,0%, de 2 ori mai mica decat in urban, 9,6%.

Delimitarile dintre spatiul rural si celelalte forme de spatii au permis formularea sintetica a unor caracteristici specifice:

1.Din punct de vedere al structurii economice, in spatiul rural activitatile agricole detin ponderea cea mai mare din teritoriul rural.Aceasta nu exclude existenta si a altor activitati, dimpotriva. Silvicultura si industria forestiera in zonele montane si colinare, au un rol esential in economia spatiului rural, la care se adauga turismul si agroturismul de agrement, serviciile pentru populatie.Cu toate acestea ,economia spatiului rural ramane preponderent agricola.Tendintele de scadere a ponderei activitatilor agricole in economia spatiului rural este accentuata de reducerea terenului arabil in favoarea altor categorii de terenuri, cum ar fi pentru plantatii forestiere, sosele, drumuri, spatii pentru alte constructi cu scopuri turistice si de agrement.

2.Din punct de vedere ocupational, spatiul rural este preponderent un spatiu de productie in care activitatile sectoarelor primare detin o pondere ridicata in economia acestuia.Alaturi de agricultura, procesarea produselor, silvicultura cu exploatarea padurilor, industria lemnului, industria casnica, productia artizanala vin sa completeze economia spatiului rural.In decursul unui an o buna parte din populatia care lucreaza in activitati neagricole cu contract de munca nelimitat desfasoara activitati agricole ajutandu-si membrii familiei sau completandu-si veniturile cu cele provenite din muncile agricole prestate la teri.

3.in ceea ce priveste forma de proprietate, cea privata este predominanta .In zonele rurale propietatea publica si privata a statului este mult nai redusa, ea fiind constituita din paasuni,izlazuri, parcuri si terenuri cu destinati speciale.

4.O caracteristica importanta a spatiului rural consta in densitatea redusa a populatiei si a marimii asezamintelor bine aerisite si umane.Comunitatile umane din spatiul rural au unele caracteristici specifice si anume, raporturile interumane sunt mai bune si intrajutorarea este mai frecventa.

5.Din punct de vedere peisagistic, spatiul rural, prin structura sa naturala, prin flora si fauna sa, incoparabil mai frumos si mai apreciat de mai multi locuitori.Aerul mai curat, linistea, guverneaza majoritatea asezamintelor rurale.

6.Viata in spatiul rural, mai mult decat in orice al mediu social, este asezata pe o serie de norme emanate din experienta de viata, din traditii, obiceiurile si cultura locala.Viata sociala si culturala, caracteristicile rurarului, reprezinta un patrimoniu de neegalat al umanitatii, element care alaturi de economie si ecologie da adevarata dimensiune a spatiului rural.

7.Activitatile neagricole, in special cele industriale si de servicii se bazeaza pe complementarile fata de agricultura dar acestea nu exclude posibilitatea de infiintare a intreprinderilor mici si mijlocii din alte domenii.Faptul ca furnizeaza forta de munca disponibila vine in completarea economiei spatiului rural.

8.Se apreciaza ca nu se poate pune semnul egalitatii intre rural si rustic, pentru ca si in domeniul rural actioneaza legile progresului care impun o evolutie in viata oamenilor din spatiul rural.Involutiile in anumite perioade, pot avea efecte atat de grave incat sa se ajunga la rusticizarea spatiului rural.