INTRODUCEREA IN PROBLEMATICA FAMILIEI

INTRODUCEREA IN PROBLEMATICA FAMILIEI

I.1. Definirea conceptului de familie

Insotind omul in intreaga lui existenta familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si mai stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuitatea vietii sociale.

Definire notiunii de familie ridica unele dificultati ce tin atat de sensurile complexe ale acestui nucleu fundamental al societatii, de diversitatea relatiilor dintre membrii grupului cat si virtulalele implicatii ale acestora in sfera sociala larga. Astfel precizam ca difinirea familiei comporta cel putin doua directii de abordare: sociologica si juridica.

"In sens sociologic, familia ca forma specifica de comunitate umana desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente interese si aspiratii.

In sens juridic familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi obligatii, care-si are originea in acte juridice precum casatoria, infierea, rudenia sau raporturi asimilate relatiilor de familie."[1]

Desi relatiile dintre un barbat si o femeie sunt mai conplexe decat le-ar reda orice definitie, vom incerca o redare a celor mai semnificative definitii aferente date familiei:

,,Familia este o forma de comunitate umana intemeiata prin casatorie, care uneste pe soti si pe copiii acestora prin relati stranse de natura biologica, economica si spirituala; grup mai larg cuprinzand pe toti cei care se trag dintr-un stramos comun".[2]

"Familia reprezinta grupul social al carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii"[3]

"Familia este institutia sociala bazata pe sexualitate si pe tendinte materne si paterne a carei forma variaza de la o cultura la alta".[4]

"Familia este uniunea mai mult sau mai putin durabila si socialmente aprobata a unui barbat cu o femeie si a copiilor lor" [5]

"Familia este considerata elementul natural si fundamental al societatii, principiu care apare atat in cadrul actelor noastre legislative, cat si in unele acte internationale privind drepturile omului".[6]

Familia se poate distinge ca :

v     Grup de persoane unite prin rudenie sau casatorie, care au o viata comuna bazata pe sentimente, aspiratii si interese comune;

v     Realitate sociala, prin comunitatea de viata intre persoanele care o compun;

v     Institutie juridica, prin reglementarile unei categorii de relatii dintre oameni (prin norme juridice );

v     Forma specifica de comunitate umane alcatuita dintr-un grup de persoane unite prin casatorie, filiatie, rudenie ;

v     Unitatea sociala cu trasaturi care ii sunt absolut proprii;

v     interactiune si interconditionare intre sot si sotie, parinti si copii, precum si alte rude:

v     Un adapost, cu cele doua laturi ale sale - iubirea a carei exponent e mama si protectia oferita de tata; o inplinire care are rol conpensator atunci cand activitatea profesionale nu ofera satisfactie; o povara care, din perspectiva mai noua a familiei limiteaza accesul la "condimentele vietii".

Trasaturile proprii se refera la faptul ca familia reprezinta:

v     Unicul grup social caracterizat de determinari naturale si biologice, de fapt singurul in care legaturile de dragoste si consagvinitate au o inportanta primara ;

v     Cea mai mica societate umana, unitate elementara si totodata cea mai naturale si necesara, anterioara statutului si altui grup social;

v     Forma sociala care impaca respectul de traditie cu deschiderea spre viitor; ea trasmite celor tineri un tezaur de experiente mostenite si in acelasi timp amplifica si prelucreaza experienta proiectand planuri, sperante, aspiratii.

I.2. Evolutia familiei - modificari ale rolurilor conjugal - parentale si ale functiilor familiale de-a lungul timpului

Etimologic, transformarile semantice ale cuvantului familie pun in evidenta variabilitatea istorica a institutiei pe care o desemneaza.

Cuvantul a aparut pentru prima data la Roma, cu o semnificatie diferita de cea pe care astazi o are astazi termenul de familie. Cuvantul familie provine din latinescul famulus si a desemnat "ansamblul sclavilor si al servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis", iar mai tarziu casa in intregime care reprezenta stapanul pe de o parte si sotia, copiii si servitorii pe de alta parte.

Semnificatia universala a familiei ca celula de baza a orcarui sistem este sustinuta de necesitatea satisfacerii functiilor sale specifice care nu pot fi transferete nici unei alte unitati sociale: sexuala, reproductiva, economica, emotional - socializatoare, emotional - terapeutica si suportiva.

In societatea moderna actuala structura si functiile familiei romanesti au suferit o serie de modificari. In acest sens unii sociologi considera ca familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplu familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propiilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie familiei. Putem argumenta aceasta afirmatie prin prezentarea schimbarilor ce au antrenat fiecare functie in parte:[7]

Functia economica. Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara. Astfel, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta membrii ei fiind dependenti de venituri castigate in afara gospodariei. Apoi, s-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor, trasmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar, si acesta datorita deplasarii locului de munca al individului sin interiorul familiei in exterior, in intreprinderi si servicii sociale.

Functia de socializare. Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a inlocuit, in mare masura, procesul instructiv- educativ din familie, inlocuire datorata atator cauze obiective, cat si subiective.

- Functia de solidaritate familiala. Diminuarea acestei functii se datoreaza, in special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face ca locul de munca se difere de cel rezidential. Acest lucru nu face decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala, macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii familiei.

Functia sexuala reproductiva. Se acorda o importanta prea mare performantelor sexuale. Importanta crescanda acordata performantelor sexuale face ca indivizii sa adopte o serie de comportamente ce cad, de cele mai multe ori, in cele doua extreme (dorinta de a poseda/inhibitia sau teama de a nu fi destul de ,, bun(a)'' in actul sexual).

In privinta functiei de reproducere, nu putem ignora faptul ca, intr-o perioada scurta de timp, s-a trecut de la familia extinsa (din punct de vedere numeric) la cea restransa, iar numarul copiilor doriti a scazut continuu, ajungandu-se la 1 -2 copii in societatea contemporana.

In acceptiunea lui Cristian Ciuperca modelele alternative prezinta schimbari la nivelul functiilor familiale conform tabelului I. 1.[8]

Tabelul I.1

Comparativ cu familia nucleara, familia monoparentala reprezinta configuratia cu cele mai multe functii minimalizate, ceea ce ridica un serios semn de intrebare asupra functionalitatii si viabilitatii ei. Dar functia de solidaritate apare ca fiind mximalizata, dar si aici problema este relativa. Fiind certa respingerea variantei neutre, aveam de ales intre cresterea sau scaderea solidaritatii, in conditiile in care familia este lipsita de aportul unuia dintre parinti, am ales-o pe prima, considerand ca greutatile mai mari la care este supusa monoparentalitatea vor creste coeziunea parinte-copil, mai ales cea afectiv-emotionala. Insa, exista multe cazuri in care functia solidaritatii scade, ,,ruptura" parinte-copil fiind foarte evidenta si, ceea ce este mai rau, farte daunatoare.

I.3. Situatia actuala a familiilor romanesti comparativ cu situatia familiilor europene.

Principalii indicatori demografici relevanti in sfera familiei, comparand valorile din tara noastra cu cele de la nivelul Europei Occidentale si analizand acolo unde este cazul si date din anchete - in scopul identificariimodelului familial precum si structurii gospodariei sunt:

a)      Rata nuptialitatii este semnificativ mai mare in Romania - 6,2 la mie (6,6 la mie in mediul urban si 2,05 la mie in rural) fata de media din tate tarile occidentale - 5,4 la mie. Mariajul a disparut aproape ca forma de prima uniune astazi in Suedia. Totusi o anumita reluare a nuptialitatii este observata din 1988 in Franta, ca si in numeroase tari europene de nord cat si de sud Totusi, valoarea este in continua scadere, avand in vedere ca in 1990 era de 8,3 casatorii la 1000 de locuitori.

b)      Constatam in acelasi timp o tendinta de amanare a casatoriei reflectata prin varsta medie la casatorie care a crescut de la 23,7 ani pentru femei si 26,9 la barbati in 1990, la 25 de ani pentru femei (23,6 in mediul rural si 26 in urban) si 28 de ani pentru barbati (27,7 in mediul rural si 29 in mediul urban) in 1999.

c)      Rata divorturilor este de 4,53 la mie (1,53 in mediul urban si mult mai mica -0,92- in mediul rural). In Comunitatea Europeana este de 1,59. Faptul ca cele doa valori sunt apropiate nu inseamna ca Romania are o rata a divortialitatii crescuta, ci ca rata divortialitatii occidentale este in continua scadere, fapt explicabil prin scaderea unptialitatii.

d)      Coabitarile raman ancorate in aspectul juvenil (pana la 30-35 ani) si provizoriu. La recensamantul din 1992 s-au inregistrat dar 1% coabitari din totalul cuplurilor.

e)      Conform Barometrului de Opinile Publica din 2001 proportia persanelor care traiesc in uniune libera/ concubinaj/ casatoriti fara acte este de 3,3% , reprezentand 5,2% din totalul uniunilor si fiind mult inferioara valorilor din Europa Occidentala. In Romania fenomenul este raspandit in cadrul tinerilor in mediul urban.