Noile educatii

Noile educatii

Educatia, prin continut si obiective, trebuie sa vina necontenit in intampinarea exigentelor mereu sporite ale evolutiei vietii sociale. Semnificatiile si eficienta actului educativ sunt date de posibilitatile educatiei de adaptare si autoreglare fata de sfidarile tot mai numeroase ale lumii contemporane caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate, ( 1, p. 30). Problematica deosebit de complexa a lumii contemporane a impus ca educatia sa raspunda noilor exigente prin largirea si imbogatirea continutului, pe de o parte, si, pe de alta parte printr-o serie de innoiri in conceperea si realizarea demersului educational.

Pornind de la necesitatea imbogatirii continutului educatiei, au aparut noi tipuri de continuturi, cunoscute sub denumirea generica de Noile educatii, care reprezinta cel mai pertinent raspuns al sistemelor educative la problematica lumii contemporane, de natura politica, ecologica, sanitara, demografica s.a. Acestea s-au constituit si s-au impus intr-un timp relativ scurt si au fost definite prin pro-gramele si recomandarile UNESCO.

Programele UNESCO sintetizeaza urmatoarele noi educatii :

educatia relativa la mediu (educatia ecologica);

educatia pentru pace si cooperare;

educatia pentru participare si democratie;

educatia in materie de populatie(demografica);

educatia pentru o noua ordine economica internationala;

educatia pentru comunicare si mass-media;

educatia pentru schimbare si dezvoltare;

educatia nutritionala;

educatia economica si casnica moderna;

educatia pentru timpul liber;

educatia pentru drepturile fundamentale ale omului;

educatia interculturala.

Se impune precizarea ca este posibil ca acest inventar al noilor educatii sa se modifice in timp, fie prin impunerea unor noi continuturi, fie prin disparitia unora dintre cele mentionate in masura in care realitatea va permite aceasta(1, p.30)

Noile educatii nu sunt consemnate in lucrarile de specialitate ca noi dimensiuni ale educatiei, ele propunand noi continuturi, adaptabile la dimensiunile unanim recunoscute ale educatiei, in functie de particularitatea acestora, de ciclurile vietii, de conditiile sociale specifice fiecarui sistem educational (2, p.49)

De exemplu, educatia relativa la mediu (ecologica) poate fi integrata la nivelul educatiei morale , educatiei intelectuale sau educatiei tehnologice.

Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra acestor noi continuturi vom proceda la o sumara trecere in revista a noilor educatii , incercand sa evidentiem specificul lor.

q Educatia relativa la mediu sau educatia ecologica urmareste dezvoltarea gradului de constiinta si a simtului de responsabilitate al tuturor oamenilor fata de mediu si problemele sale, formarea si dezvoltarea capacitatilor de rezolvare a problemelor declansate de aplicarea noilor tehnologii, al caror impact asupra naturii si existentei umane nu poate fi ignorat. Vizeaza, in egala masura, transmiterea si asimilarea de cunostinte, formarea de atitudini, deprinderi si obisnuinte necesare pentru interventii active si eficiente in vederea solutionarii problemelor actuale ale mediului si prevenirea aparitiei de noi probleme.

Raportat la perioada scolara, educatia ecologica trebuie sa-l ajute pe elev sa inteleaga ca omul este inseparabil de mediu si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi, sa obtina cunostintele de baza necesare solutionarii problemelor mediului ambiant.

Educatia relativa la mediu vizeaza formarea viitorului cetatean, dar totodata trebuie sa contribuie la educarea unui comportament imediat ce presupune interventii eficiente in situatii concrete si implica elemente de ordin cognitiv, afectiv-motivational si caracterial.

q Educatia pentru pace si cooperare vizeaza formarea si dezvoltarea atitudinilor civice de abordare si rezolvare a problemelor sociale prin dialog si implicare efectiva in rezolvarea contradictiilor care apar la nivelul grupului sau la nivelul comunitatilor. Urmareste cultivarea receptivitatii si flexibilitatii, a respectului fata de valori, fata de sine si altii, a priceperii de a identifica puncte comune si de a respecta diversitatea stilurilor de viata. Aceasta presupune respect fata de om, fata de valorile culturale, capacitate de a stabili relatii interpersonale armonioase, toleranta, descurajarea agresivitatii si ostilitatii, sensibilitate fata de ordine, echilibru, atitudini favorabile rezolvarii disputelor prin dialog, argumente, apel la ratiune.

Se poate aprecia ca educatia pentru pace are ca obiectiv fundamental for-marea la elevi a unui comportament de cooperare si prevenire a conflictelor, caracterizat prin solidaritate cu cei din generatia din care fac parte, respect pentru inaintasi, incredere in viitorul umanitatii si dorinta de a contribui la evitarea conflictelor si promovarea dialogului constructiv.

q Educatia in materie de populatie (demografica) urmareste in principal cultivarea responsabilitatii individului si comunitatii pentru rezolvarea problemelor ce apar ca urmare a unor fenomene demografice cum sunt scaderea, cresterea, densitatea, migratia populatiei, conditiile de dezvoltare materiala, economica, politica, culturala, aparute la nivel global, national, zonal sau local.

q Educatia pentru participare si democratie urmareste pregatirea tinerei generatii pentru a desfasura o activitate socialmente utila, creatoare, care sa-i puna in valoare integral potentialitatile de care dispune si sa-i ofere sansa de a-si defini si realiza aspiratiile. Totodata are in vedere implementarea principiilor democratice in comportamentul cotidian al fiecarui cetatean, in munca si viata, pregatirea tinerilor pentru a-si exprima optiunile, convingerile referitoare la toate problemele societatii in care traiesc .

q Educatia pentru o noua ordine internationala urmareste pregatirea tinerilor pentru a cunoaste si intelege problemele care apar din interactiunile multiple ce se stabilesc intre tari si culturi diferite, consecintele acestora asupra pacii, dezvoltarii, drepturilor omului s.a.

q Educatia pentru comunicare si mass-media vizeaza formarea si cultivarea capacitatii de receptionare si valorificare a informatiilor furnizate prin presa, radio, televiziune, Internet, de selectare a acestora prin prisma unei scari de valori sociale, corelat cu valorile stiintifice si culturale insusite in mod sistematic in cadrul educatiei institutionalizate realizata de institutiile scolare .

q Educatia pentru schimbare si dezvoltare are ca obiectiv prioritar formarea si dezvoltarea capacitatilor de adaptare rapida si eficienta a personalitatii umane la schimbarile ce au loc intr-un ritm accelerat in toate domeniile vietii si care-i pun pe oameni in fata unor situatii complexe pentru a caror rezolvare nu dispun de metode sau solutii adecvate.

q Educatia economica si casnica moderna are in vedere initierea in teoria si practica economica, formarea constiintei si conduitei economice menita sa conduca la o viata echilibrata, o buna integrare in societate, urmareste formarea de atitudini si conduite favorabile cresterii productivitatii muncii si calitatii productiei de bunuri , imbunatatirii calitatii vietii in ansamblu. Educatia economica si casnica are in vedere si pregatirea pentru rezolvarea problemelor economice la nivelul vietii individului in conditiile economiei de piata, formarea capacitatii de autogestiune.

q Educatia pentru timpul liber isi afla necesitatea in faptul ca timpul liber este o realitate ce poate avea consecinte pozitive sau negative in functie de modul in care este folosit. Urmareste pregatirea omului pentru a intelege efectiv efectele pozitive pe care le are utilizarea eficienta a timpului de care dispune individul atat pe plan personal cat si social, cultivarea capacitatii de organizare si folosire a acestuia, astfel incat sa se soldeze cu rezultate benefice.

Precizam ca noile educatii reprezinta inca o problema deschisa precizarii si delimitarii lor, stabilirii metodologiei de realizare. In prezent specialisti in domeniu evidentiaza faptul ca ele sunt valorificate si au implicatii profunde la nivelul celor cinci dimensiuni ale procesului de formare-dezvoltare a personalitatii, ceea ce im-pune a se aborda noile educatii ca demers intelectual, moral, estetic, tehnologic si fizic.

Ca modalitati practice si metodologice de realizare a noilor educatii, mentionam (2,p.51-52) :

a) Demersul infuzional presupune realizarea noilor educatii in cadrul diferitelor obiecte de invatamant si la nivelul diferitelor dimensiuni ale educatiei. De exemplu, obiectivele educatiei relative la mediu se pot realiza prin infuzie de mesaje in cadrul unor discipline precum biologia, chimia, fizica, geografia, dar si la nivelul educatiei intelectuale , morale, profesionale, estetice, fizice.

b) Demersul disciplinar consta in introducerea de noi discipline de studiu distincte centrate pe un anumit tip de educatie. De exemplu, educatia ecologica poate sa apara ca disciplina de sine statatoare inclusa in Planul de invatamant. Prezinta dezavantajul ca se poate ajunge la fenomenul de supraincarcare. Acest demers se concentreaza la nivelul invatamantului primar si gimnazial prin intro-ducerea disciplinei Educatie civica si Cultura civica.

c) Demersul modular angajeaza noile educatii in cadrul unor discipline de studiu, sub forma unor module prevazute in programele scolare si la nivelul unor componente ale educatiei.

Educatia ecologica de exemplu, poate fi abordata in cadrul unui modul de studiu la biologie, cu obiective prioritare educatiei intelectuale.

d) Demersul transdisciplinar presupune infaptuirea obiectivelor noilor educatii in cadrul unor sinteze stiintifice pe diverse teme realizate trimestrial sau anual de echipe de profesori de diverse specialitati. Aceasta implica probleme specifice in ceea ce priveste formarea educatorilor.

Retinem in concluzie ca fiecare dintre aceste demersuri reprezinta solutii eficiente, dar nu exclusiviste. Sarcina conceptorilor de curriculum este de a identifica caile cele mai potrivite de realizare practica a ceea ce numim noile educatii.

BIBLIOGRAFIE