Notiunea de grup social

Notiunea de grup social

Sociologia opereaza cu doua acceptiuni ale termenului de grup social - una generica si foarte larga, aplicabila tuturor formelor de grupare umana, alta specifica si mai riguroasa, aplicabila numai gruparilor umane avand anumite caracteristici ce vor fi mentionate.

In aceasta ordine de idei, doi sociologi americani - Horton si Hunt - apreciaza ca exista cateva intelesuri ale termenului "grup" in literatura sociologica:

considerarea grupului ca reprezentand orice colectie fizica de oameni ce presupune doar o proximitate fizica. O asemenea colectie este denumita de multi sociologi "agregare" sau "colectivitate";

al doilea sens este acela in care se considera ca grupul este un numar de oameni care au aceleasi caracteristici comune: un termen mai satisfacator pentru aceasta ar fi "categorie";

grupul considerat ca numar de oameni care au in comun anumite modele organizate de interactiune recurenta. Aceasta exclude toate intalnirile intamplatoare, momentane, de oameni a caror interactiune nu este de tip organizatoric si repetitiv. O asemenea definitie ar include familia, cercul de prieteni, organizatii sau orice tip de contact colectiv intre oameni care interactioneaza repetat in conformitate cu anumite modele de procedura si relatii obisnuite;

in sfarsit, grupul este considerat ca fiind un numar de persoane care impartasesc o constiinta a apartenentei la grup si a interactiunii.

Retinand drept definitorii pentru grup ultimele doua sensuri, autorii considera ca "esenta grupului social este nu apropierea fizica ci constiinta unei interactiuni comune". Si, adauga ei, "constiinta interactiunii depinde de multi factori si poate fi prezenta chiar atunci cand nu exista interactiune personala intre indivizi. Astfel, noi suntem membri ai unui grup national si gandim despre noi insine ca fiind membri ai acestui grup, chiar daca noi avem de-a face cu o mica fractiune din ceea ce alcatuieste natiunea noastra. Fara indoiala, interactionam prin campaniile politice, plata taxelor, folosirea serviciilor guvernamentale, raspunsuri la simboluri, cum ar fi drapelul si stema nationala si, probabil, cel mai mult, prin constiinta noastra ca, in calitate de cetateni ai unei natiuni, suntem legati impreuna intr-un fel care ne distinge de cetatenii altor natiuni .

Ely Chinoy sugereaza o tripla clasificare:

a)       grupuri sociale compuse din persoane ale caror relatii reciproce sunt consecinta unui set interrelat de statusuri si roluri;

b)      categorii sociale compuse din persoane care joaca acelasi rol de baza si, prin urmare, au acelasi statut de baza;

c)       agregate statistice compuse din persoane care au anumite atribute in comun si care, prin urmare, pot fi gandite de noi ca o entitate.

Intr-un mod asemanator, alti sociologi pun in evidenta diversitatea gruparilor umane care nu constituie grupuri sociale intr-o acceptiune sociologica specifica si intre care pot fi mentionate, dupa J. Szczepanski, urmatoarele:

simple aglomerari umane, cum ar fi multimea cumparatorilor dintr-un magazin, sau totalitatea pasagerilor dintr-un mijloc de transport in comun. In aceste cazuri, relatiile dintre indivizi sunt de simpla proximitate spatiala si, eventual, de o anumita similitudine a motivelor prezentei lor in respectiva aglomerare.

un nivel, intr-un fel superior, de grupare il constituie publicul (prezent la un spectacol, la o conferinta, la o expozitie etc.) in care, desi predominanta este proximitatea spatiala, desi intre indivizii care-l alcatuiesc nu se constituie nici un fel de relatii de durata, desi acestia, in majoritatea lor, nu se cunosc intre ei si nu se recunosc dupa incheierea manifestarii, se caracterizeaza, totusi, cel putin in parte, printr-o anumita comunitate de preocupari, de interese.

gruparea sociala, "o masa de oameni care poseda o anumita trasatura comuna remarcabila de catre un observator exterior, indiferent daca acei oameni sunt constienti sau nu de ponderea acestei trasaturi[3]. Asemenea trasaturi pot fi naturale, cu o puternica relevanta sociala, cum sunt varsta si sexul, pe baza carora putem desprinde categorii de varsta si categorii de sex, dupa cum pot fi predominant sociale, cum sunt profesia si nivelul educational (generand categorii profesionale si categorii educationale, sa le spunem asa). Dupa opinia sociologului mentionat, gruparile distinse pe baza unor trasaturi importante pentru viata sociala sunt considerate a fi categorii sociale. Acestea, respectiv ansamblul indivizilor grupati statistic in functie de o trasatura definitorie relevanta din punct de vedere social, pot sa nu fie, si adesea nu sunt, legate prin nici o coeziune interna. Este de remarcat faptul ca termenul de categorie sociala este utilizat in practica recensamintelor nationale, predominant in contextul analizei structurii sociale si de clasa a societatii, cu sensul de strat social (ex.: intelectualitatea, micii meseriasi, taranii cu gospodarie individuala). Se mai foloseste frecvent in literatura de specialitate si termenul de categorie socioprofesionala (ex.: tehnician, maistru, inginer etc.).

colectivitatile sociale, adica acele categorii sociale in cadrul carora trasatura comuna genereaza coeziunea dintre oameni. Prin urmare, afirma J.Szczepanski, "colectivitatea este o reuniune umana alcatuita de buna voie, in cadrul careia s-a creat si se mentine - chiar si pentru o scurta perioada de timp - o anumita coeziune sociala"[4]. Aceste colectivitati sunt istoric determinate de conditiile concrete in care apar si inglobeaza toate formele durabile ale vietii sociale. Colectivitatile sociale sunt multiple si variate, avand dimensiuni, caracteristici si semnificatii foarte diverse. De mentionat, de la bun inceput, ca fiecare membru al societatii face parte simultan din mai multe asemenea colectivitati, sau trece, in decursul vietii, prin diverse colectivitati care isi pun amprenta, intr-un fel sau altul, asupra profilului personalitatii sale, care exercita o influenta mai mare sau mai mica asupra modului sau specific de raportare la societate. Mai notam, de asemenea, ca pe de o parte, nu toate colectivitatile implica, asa cum preciza Szczepanski, grupari umane alcatuite de buna voie (ne referim in mod deosebit la macrogrupurile sociale cum ar fi clasele sociale sau natiunea care, evident, nu se constituie pe baza optiunii benevole a membrilor lor componenti), iar, pe de alta parte, apartenenta la o colectivitate data si implicatiile pe care acestea le reprezinta nu sunt adesea pe deplin constientizate de catre toti membrii respectivei colectivitati.

Definirea grupurilor sociale propriu-zise, in acceptiunea sociologiei, retine o mare varietate de caracteristici si criterii. Dupa opinia lui Szczepanski "grupul social reprezinta un anumit numar de persoane (cel putin trei), legate printr-un sistem de relatii reglementate de catre institutii, care poseda anumite valori comune si care se deosebesc de alte colectivitati printr-un fel (principiu) al sau total diferit" . Conform altor puncte de vedere "grupul consta din doua sau mai multe persoane care au in comun cu alte persoane aceleasi norme (atitudini) fata de anumite situatii si ale caror roluri sociale sunt strans legate si sincronizate" . "Un grup nu este nici juxtapunerea, nici simplul contact al indivizilor ce il constituie. Pentru ca un grup sa existe (viata de grup) trebuie sa existe o relatie de interdependenta, schimburi si interactiuni, o viata afectiva comuna, obiective comune si o participare a tuturor, chiar daca existenta grupala nu este constientizata de catre membrii sai si chiar daca o anume organizare oficiala n-o exprima. Un grup dezvolta spontan norme, valori, credinte, mituri si exercita asupra membrilor sai un anumit numar de presiuni neconstientizate de membrii sai" . Alti autori apreciaza ca grupurile sociale este util a fi studiate prin prisma expresiilor sub care ele apar si anume:

a)      mediu existential al indivizilor, ca spatiu in care acestia traiesc si isi desfasoara activitatea, intretin anumite relatii unii cu altii, interactioneaza intr-un fel sau altul, se implica in masura mai mare sau mai mica, cu o motivatie diferita, in ansamblul actiunilor grupului;

b)      mijloc de socializare, formare si dezvoltare a personalitatii umane, mediu educativ si educogen, in care omul se formeaza ca om si ca personalitate;

c)      factor determinant al comportamentului si actiunii umane, cu influente pozitive si/sau negative asupra acestora, facilitand sau ingreunand insertia sociala a individului, accelerand sau franand maturizarea sociala a acestuia;

d)      centru activ, dinamic, evolutiv al autodevenirii, al schimbarii si transformarii sale permanente;

e)      produs al istoriei si al imprejurarilor, dar si generator de istorie si imprejurari, situatii, evenimente sociale; prin aceasta se evidentiaza atat rolul sau la nivel macrosocial (indeosebi in cazul grupurilor mari: clase sociale, popor, natiune, care hotarasc liniile directoare ale istoriei) cat si la nivel microsocial (avand o importanta deosebita asupra vietii cotidiene a individului).

Pornind de la consideratiile prezentate mai sus, putem afirma ca grupurile sociale, intr-o acceptiune sociologica specifica, presupun cel putin urmatoarele:

un numar mai mic sau mai mare de persoane, ce constituie membrii grupului, carora le sunt proprii anumite caracteristici comune si anumite interese (indiferent care ar fi acestea) comune;

anumite relatii reciproce, intre care un loc aparte il ocupa, indeosebi pentru grupurile mici, cele cognitive, comunicationale si afectiv simpatetice;

anumite actiuni comune in care sunt implicati, intr-un fel sau altul, toti membrii grupului;

o anumita structura si un anumit nivel de organizare; o anumita ierarhie interna, efectiv existenta, chiar daca incomplet constientizata;

in consecinta, o anumita structura specifica de statusuri si roluri;

anumite norme si valori specifice, chiar daca nu foarte clar conturate si pe deplin constientizate de membrii sai;

anumite forme de control si de presiune a grupului ca intreg asupra membrilor sai;

o anume constiinta de sine, mai mult sau mai putin conturata si un anume nivel de constientizare de catre membri a apartenentei la grup;

anumite relatii cu alte grupuri si un mod specific de insertie in structura societatii globale:

durabilitatea in timp, stabilitatea mai mare sau mai mica.

Grupurile sociale, avand toate aceste caracteristici, se vor deosebi intre ele prin natura lor specifica, prin ponderea si semnificatia lor. In plus, grupurile ce presupun asociere voluntara, se diferentiaza si prin modalitati specifice de admitere in grup sau de excludere din grup.

Grupul social nu este o realitate statica ci, dimpotriva, una dinamica. Sunt in permanenta schimbare, transformare, atat grupul cat si sistemul complex de raporturi ce se stabilesc intre el si alte grupuri sociale, intre el si sistemul social in ansamblu.

Orice grup social, desi caracterizat prin continuitate, stabilite in timp, isi modifica structura si functionalitatea, pe de o parte ca urmare a unor legi interne de evolutie, a contradictiilor interne ce-l caracterizeaza. Pe de alta parte, modificarea structurii si functionalitatii grupurilor sociale si, mai ales, a locului si rolului lor in structura si functionalitatea sistemului social global trebuiesc privite si ca rezultat al schimbarilor petrecute la nivelul acestuia, al dinamicii structurii sociale globale. Natura sistemului social global, nivelul de dezvoltare a societatii in ansamblul sau, isi pun amprenta decisiva asupra specificitatii grupurilor sociale. Relatiile macrosociale, structurile macrosociale se regasesc, intr-un fel sau altul, la nivelul structurilor grupurilor sociale, indiferent care ar fi acestea la nivelul functionalitatii lor, al finalitatii lor, al valorilor si normelor etc. Este motivul pentru care grupurile sociale, pentru a fi corect intelese, trebuiesc abordate in mod concret-istoric.