FACTORII CARE DETERMINA ALEGEREA
PARADISURILOR FISCALE
Indiferent de motivatie sau natura
juridica, atunci cand aceasta decide sa recurga la avantajele oferite de un
paradis fiscal, problema primordiala este aceea a obiectivelor de realizat si a
costului acestora. Prin urmare este necesara o analiza juridica, financiara si
fiscala a situatiei sale precum si consultarea unui specialist in fiscalitate
internationala. Factorii care influenteaza alegerea unui paradis fiscal se pot
imparti in trei categorii: generali, particulari si specifici.
1 Factorii
generali
In lucrarea
"Paradisurile fiscale ale lumii"- "una
din cele mai complete lucrari de specialitate publicate in domeniu, Walter si
Dorothy Diamond"(B et al., 2005) prezinta aproximativ 28 de factori care
sunt utilizati in alegerea unui paradis fiscal. Ordinea de importanta a acestor
factori a fluctuat de-a lungul timpului. In anii '50-'60, primul loc era
detinut de facilitatile si stimulentele investitionale acordate de guverne
acestor state. Astazi, ca urmare a numarului mare de nationalizari si
exproprieri realizate de unele state ale lumii, rolul cel mai important este
jucat de garantiile guvernamentale in privinta protectiei impotriva
exproprierii si nationalizarii. Principalii factori - trebuiesc analizati prin prisma costurilor
si riscurilor care le prezinta asupra atingerii obiectivului propus. Acestia sunt:
- Garantiile
guvernamentale in privinta protectiei impotriva exproprierii si
nationalizariii pentru a se
proteja impotriva riscurilor, de regula, companiile importante ce doresc
sa investeasca intr-un paradis fiscal solicita autoritatilor competente
autohtone (Ministerul de Finante, Ministerul Comertului si Industriei,
Ministerul Afacerilor Externe) garantii scrise. Scopul il constituie
protejarea afacerilor initiate impotriva aparitiei riscului unei atitudini
negative fata de straini, contra angajamentelor luate. De asemenea,
investitorii se asigura ca regimul fiscal favorabil va fi mentinut, ca vor
putea repatria capitalurile si transfera profiturile in caz de
nationalizare sau expropriere.
- Tratament
nediscriminatoriu al investitiilor straine - in zonele offshore cu cat
restrictiile investitionale sunt mai neinsemnate, cu atat paradisul fiscal
este mai flexibil si atragator. Prin acest tratament nediscriminatoriu se
urmareste contracararea limitarii libertatii societatii la un moment dat
sub un anumit pretext, prin schimbarea brusca a legislatiei fata de
capitalul strain. Sunt evitate tarile in care guvernele limiteaza
participarea la capitalul strain, in care se detine in intregime controlul
asupra unor domenii de activitate sau se stimuleaza investitiile
nationale.
- Stimularea investitiilor straine - aspectele cele mai importante de care
tin cont firmele multinationale atunci cand decid sa investeasca sunt:
rata impozitului pe profit si modul in care tarile impoziteaza venitul
global. Guvernele ofera o serie de scutiri pentru a maximiza profiturile
reinvestite in tara de origine. Combinate cu un nivel de impozitare redus,
aceasta strategie de stimulare a reinvestirii genereaza pe termen lung mai
multe impozite pe venit pentru tara de origine, deoarece determina o
dezvoltare economica mai mare si, implicit, profituri taxabile. In anii
'50 au fost acordate tot felul de stimulente comerciale si non-comerciale,
au fost garantate scutiri de taxe in cazul productiei de export. Astfel,
guvernele care decid sa stimuleze atragerea capitalului strain trebuie sa
asigure conditii competitive si costuri rezonabile, iar formalitatile
trebuie sa fie simple si usor de realizat.
- Impozitarea
redusa - se aplica urmatoarele principii: in tarile in care compania poate obtine doar venituri din
strainatate, acest venit va fi scutit complet de plata impozitului.
Compania este obligata sa plateasca insa o taxa anuala fixa, independenta
de profitul societatii (Bahamas, Belize); impozitul nu depinde de cifra de
afaceri, ci de capitatul inregistrat al societatii (Liechtenstein 0.1%);
sunt scutite de impozit numai veniturile obtinute din strainatate (Panama,
Hong Kong); impozitarea pe baza unei rate lineare: in Cipru companiile
offshore si onshore platesc un impozit de 10% din profitul brut.
- Stabilitate
politica si economica - loviturile
de stat, revolutiile, razboaiele si miscarile sociale constituie un
important criteriu de apreciere a riscului unei investitii internationale.
Evaluarea riscului politic si economic ofera informatii celor care
investesc sau exporta in strainatate. Astfel, in urma informatiilor
primare, se pot prefera zone in care avantajele fiscale sunt mai mici
comparative cu altele, dar in care stabilitatea politica si economica este
sigura.
- Portofoliul
de Tratate de Evitare a Dublei Impuneri - existenta portofoliului de garantare a evitarii dublei impuneri
contribuie la atragerea investitorilor straini. Astfel, acordurile
bilaterale pentru evitarea dublei impozitari pot fi benefice, deoarece
pentru anumite tipuri de venit se aplica reguli de impozitare care sunt
mai atractive decat acelea care s-ar fi aplicat daca venitul ar fi fost
impozitat in doar una sau ambele tari implicate. Exista, in prezent, peste
2.000 de tratate de evitare a dublei impuneri. Avantaje care decurg din
incheierea acestor tratate: sunt statutate problemele de identificare a
sursei veniturilor, de partajare a dreptului de impunere, de alocare a
cheltuielilor, metode de rezolvare a disputelor, posibilitatea de a anexa
tratamente fiscale avantajoase relatiilor cu tarile terte. Ca dezavantaje:
acest document include prevederi referitoare la schimbul de informatii
fiscale, fapt ce incalca principiul confidentialitatii operatiunilor
desfasurate.
- Raspunsul
la cruciada globala impotriva evaziunii fiscale - in anul 2000 a fost declansata o
ofensiva fara precedent impotriva paradisurilor fiscale. Astfel, OCDE a
afirmat faptul ca paradisurile fiscale:
priveaza statele dezvoltate de incasarea impozitelor la care acestea
ar fi indreptatite; permit o
excesiva confidentialitate bancara teritoriul lor; nu instituie masuri eficiente de lupta impotriva spalarii
banilor murdari. OCDE a realizat
o lista neagra a paradisurilor fiscale sub pretextul ca politicile fiscale
ale acestor state determina impozite si taxe neincasate de zeci de
mld.USD. Principalele motive ale prezentei pe lista neagra sunt: favorizarea
lipsei de transparenta prin permisiunea persoanelor fizice si companiilor
offshore de a nu-si face publice situatiile financiare, directorii si
actionarii; inexistenta reglementarilor legale privind schimbul de
informatii cu autoritatile internationale; tratament fiscal preferential
pentru capitalul strain ce desfasoara operatiuni offshore."(B et al.,
2005). Daca in privinta
cresterii transparentei si introducerii de masuri legislative de prevenire
a spalarii banilor murdari, majoritatea statelor au inregistrat evolutii
consistente, la capitolul renuntarii la sistemul fiscal preferential
lucrurile nu stau destul de bine, aducandu-se atingere principiului
suveranitatii nationale, liberei concurente si dreptului de a-si fixa
propria politica fiscala.
- Evitarea
restrictiilor monetare - un
rol important il reprezinta convertibilitatea monedei, de aceea multi
investitori ocolesc zonele unde controlul schimburilor este prea
birocratic si complicat. Guvernele doresc existenta unor monede stabile si
a unor structuri bancare conectate la toate centrele financiare ale lumii,
iar transferul liber al profiturilor si capitalurilor in devize
convertibile influenteaza desfasurarea operatiunilor economice si
rezultatele obtinute.
- Control
guvernametal minim paradisurile
fiscale au adoptat prevederi legale stimulative privind exceptarea
importurilor de la control sau taxe vamale rezultand crearea de zone
libere in care ambalarea, reetichetarea, procesarea pentru export se pot
face fara plata taxelor vamale sau cu taxe minime.
- Secretul
bancar paradisurile
fiscale sunt cunoscute mai ales pentru confidentialitatea bancara. Un
motiv pentru pastrarea confidentialitatii il reprezinta pericolul real al
rapirilor si asasinarilor.
- Libertatea
repatrierii profitului si a capitalului controlul schimburilor, repatrierii
castigurilor, capitalurilor si valutei sunt elemente extrem de sensibile
pentru un investitor international.
- Taxe
vamale minimale pentru a
compensa impozitarea scazuta a profiturilor societatilor si pentru a
asigura echilibrul bugetelor nationale, multe jurisdictii offshore isi
sustin o parte din cheltuielile nationale din taxe vamale.
- Marimea
pietei interne ca regula
prudentiala, este preferabil sa se ia in considerare o locatie offshore
unde este disponibila si o piata locala semnificativa, mai ales in cazul
in care societatile se confrunta cu limitarea operatiunilor in exterior,
datorate unor evenimente politice, monetare si sociale.
- Oportunitatile
oferite pe termen lung un rol
important il constituie oportunitatile oferite pe termen lung. Cei mai
multi sunt interesati de speranta de viata a reducerilor fiscale oferite in
conditiile schimbarii guvernarii in aceste tari. De exemplu, in Bahamas,
anumite zvonuri referitoare la o posibila reforma fiscala a dus la
deblocarea masiva a intrarilor de investitii.
- Resursele
umane disponibile atunci cand
o societate doreste sa-si stabileasca sediul intr-un paradis fiscal
solicita o serie de informatii cu privire la structura juridica, bancara,
hoteliera si calitatea vietii din zona, dar si un pronuntat interes pentru
existenta unui nivel de educatie ridicat al personalului angajat. Desi
multe companii nu necesita forta de munca importanta (in situatia in care
nu se orienteaza spre productie), este preferabil sa existe forta de munca
locala suficient de bine pregatita. O problema majora in acest caz o intampina
tarile in care nivelul de alfabetizare este redus. In cazul in care se
realizeaza transferul de personal de la societatea-mama la noua societate
offshore, trebuie luate in considerare anumite standarde cu privire la
conditiile de locuit, facilitatile medicale, educationale si de recreere.
- Pozitia
geografica, sistemul de comunicatii si de transport localizarea
geografica constituie un factor determinat in alegerea paradisului fiscal.
Astfel, existenta unui sistem de comunicatii prin telefon, fax este
esentiala in desfasurarea afacerilor. Alti factori de atractivitate sunt: proximitatea resurselor
naturale, asezarea geografica, utilitatile si sistemele de transport
disponibile.
- Obligatiile managementului - datorita unui management defectuos, a
faptului ca nu a fost posibila realizarea unei distinctii intre
managementul autohton si cel al operatiunilor desfasurate in afara tarii,
precum si faptul ca legislatiile anumitor tari nu permiteau un management
adecvat si eficace, o serie de firme au fost nevoite sa inceteze operarea
unor entitati offshore. Un alt
aspect important al analizei il reprezinta obligativitatea evidentelor
contabile. Conform legii, companiile offshore pot fi impartite in doua
categorii: companii care nu au nevoie de registre contabile, deoarece
impozitul anual este fix si in acest sens cunoasterea cifrei de afaceri
anuale si a profitului devine lipsita de scop (Bahamas, Belize) si
companii in cazul carora intocmirea registrelor contabile este obligatorie
(Anglia, Cipru): impozitul anual este o cota dintr-o anumita baza
calculata de contabilitate (profit, venit). In Cipru legea cere nu numai
intocmirea registrelor contabile, ci si un raport anual, iar bilantul
anual trebuie sa fie revizuit de un contabil. Rezulta faptul ca tinerea
evidentelor contabile nu este doar o inconvenienta, ci si costisitoare.
- Respectarea
dreptului de proprietate orice
jurisdictie offshore care se respecta ar trebui sa aiba o legislatie de
ocrotire a proprietatii, ea este dorita de orice agent economic, Elvetia
fiind printre statele cu cel mai mare numar de companii offshore
inregistrate, ca urmare a importantei acordate de acest stat drepturilor
nerezidentilor in tratarea redeventelor, licentelor si in general a
tuturor drepturilor intelectuale.
Alti factori: inflatia
si politica de creditare, sistemul legislativ, disponibilitatea capitalului local, respectarea cu sfintenie a
intelegerilor contractuale, situatia
si istoricul datoriei externe, existenta
unor trate internationale, delegatiile
oficiale si de afaceri, promovarea
guvernamentala.
2. Factorii
particulari
Factorii
particulari care influenteaza
alegerea unui paradis fiscal; sunt determinati de motivatia si situatia
individuala a persoanelor fizice si juridice. Acestia privesc:
- Domiciliul sau rezidenta persoanelor fizice
si influenta schimbarii acestora interpretarea fiscala a conceptelor
de rezidenta si domiciliu fiscal, difera de la o tara la alta. In
principiu statele stabilesc impunerea veniturilor persoanelor fizice in
functie de domiciliu sau rezidenta (Marea Britanie, Franta) sau in functie
de nationalitate (SUA, Filipine). Obligatiile
care revin contribuabililor, stabilite prin legislatia fiscala, depind de
rezidenta sau domiciliul acestora in tarile de plecare. Avantajele fiscale
pe care contribuabilii urmaresc sa le obtina vor fi deci influentate de
prevederile legale si vor influenta deciziile investitorilor. Nivelul
obligatiilor fiscale este mai influentat de politica economico-sociala si
de nevoile financiare ale statelor. Persoanele
care doresc sa-si schimbe rezidenta sau domiciliul, pot avea probleme
fiscale atat in tara de unde pleaca, cat si in tara unde se duc. Aceste
probleme privesc in special impozitele pe avere, donatii, succesiuni si
venit. Cum rezidenta constituie o problema administrativa si fiscala, pot
sa apara probleme ca urmare a faptului ca, o persoana poate avea mai multe
rezidente fiscale in tari diferite, a caror interpretare fiscala difera.
- Sediul societatii si transferul acestuia schimbarea
sediului unei societati implica riscuri legate de evolutii politice si
economice. Transferul sediului social in tari precum Canada si
Liechtenstein trebuie aprobata de guvern, in timp ce in Elvetia trebuie
acceptul persoanelor creditoare. In aceste tari, transferul se realizeaza
prin dizolvarea societatii, cu toate consecintele fiscale prevazute de
lege. In multe tari se considera ca transferarea fictiva a sediului social
nu are niciun efect asupra impunerii profiturilor societatii. In aceste
tari (Marea Britanie, Franta, tari din America Latina) societatile sunt in
general impuse daca sunt rezidente, adica daca realizeaza operatiuni
economice pe teritoriul lor national.
- Transferul capitalurilor unele tari
(Franta) aproape au lichidat controlul schimburilor pentru societati,
mentinand doar o dispozitie privind interzicerea miscarilor de capital
pentru persoanele fizice. Alte tari nu aplica nicio interdictie pentru
transferul partial sau integral al activelor sau fondurilor de comert.
Este cazul Marii Britanii, care accepta transferul sub rezerva platii unui
impozit pe cresterile de valoare care nu sunt inca realizate la data
transferului. Exista tari (Australia) care nu permit transferul
capitalurilor spre paradisuri fiscale, decat dupa obtinerea unei
declaratii de la autorul transferului si aprobarii din partea
administratiei fiscale.
- Accesibilitatea paradisurilor complexitatea
acestui factor particular este determinata de necesitatea analizarii mai
multor elemente. Aceste sunt: posibilitatea obtinerii vizei de intrare;
posibilitatea de a inchiria sau de a cumpara o locuinta; conditii de viata
convenabile; costul operatiunilor de stabilire; mijloace de transport
rapide la preturi care sa nu fie prohibitive; limba vorbita.
- Asigurarea secretului operatiunilor in general
paradisurile fiscale nu publica informatii cu privire la societati. Pentru
a proteja identitatea fondatorilor si detinatorilor de actiuni, precum si
interesele financiare ale acestora, unele tari accepta emisiuni de actiuni
la purtator. Relevante in acest sens sunt: Antilele Olandeze, Insulele
Cayman, Costa Rica, Elvetia, Liechtenstein, Luxembourg, Nauru, Panama,
Insulele Virgine. Pastrarea
secretului bancar constituie obiectul unor vii controverse. Acesta este
asigurat in unele tari, contribuind astfel la inflorirea afacerilor.
- Rezidenta fictiva in biroul
unui jurist, contabil, banci sau unei institutii specializate dintr-un
paradis fiscal, se pot infiinta societati fictive. Utilizate ca societati
releu de tip "cutie de scrisori", acestea servesc la fixarea beneficiilor
realizate in tari unde impunerea nu exista, e slaba sau nu prevad
obligativitatea repatrierii veniturilor incasate in strainatate. O societate
releu nu este eficienta in cazul in care exista restrictii sau obstacole
legate de primirea si transferarea fondurilor. Sub aspect fiscal
utilizarea societatilor de tip releu determina diminuarea veniturilor sau
profiturilor, deoarece impozitul este retinut la sursa.
- Restrictii de
organizare - exista doua tipuri de restrictii: numarul minim de
directori si actionari (in Panama
o companie trebuie sa aiba cel putin trei directori) si nationalitatea
directorilor - cel putin unul sau toti directorii trebuie sa fie
cetatean/cetateni ai statului de inmatriculare - are ca scop principal
crearea de locuri de munca.
- Costuri de operare - costurile de operare inmatriculate
intr-un paradis fiscal pot fi
structurate astfel: costuri obligatorii ( taxe/impozite guvernamentale
anuale-o suma anuala fixa sau un procent din profit; taxe platibile pentru
agentul si sediul inregistrat - agentul reprezentant este, in general, o
firma de avocatura, care asigura adresa si reprezentanta pentru companiile
inregistrate in schimbul unei taxe anuale) si costuri optionale (remuneratii
platibile directorilor si proprietarilor nominali - o suma anuala fixa,
plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat in numele companiei;
cheltuieli de transmitere a corespondentei; costuri de administrare pentru
furnizarea spatiului pentru sediu, utilizarea telefonului si faxului; taxe
platibile pentru emiterea diferitelor documente).
3 Factori specifici
Factori specifici -
se referǎ in special la particularitǎtile extreme a diverselor sisteme
fiscale, regimurilor avantajoase si avantajele acordate de guverne, cadrul
juridic jucand un rol foarte important. In domeniul bancar unele tari ofera
avantaje sau permit crearea de banci-offshore, banci nerezidente care
realizeaza activitati in mod unic in afara tarii care le-au dat autorizatia de functionare, numite "banci
captive" cu o activitate mult mai flexibila si cu
un capital redus la infiintare. De asemenea, in cazul activitatilor maritime,
unele tari stabilesc formalitati de constituire la costuri foarte reduse.
Factorii analizati, atat cei generali si
particulari, dar si cei specifici sunt foarte diversi, ei contribuind la
cresterea complexitatii analizei riscurilor care intereseaza pe investitori.
Astfel, atunci cand se doreste alegerea unui paradis fiscal este necesara o
"analiza si separarea riscurilor pe zone si obiective stabilite." (C, 1998).
