CATEGORII DOCUMENTE |
Statul (guvernul si banca centrala) incearca, prin politici macroeconomice, sa controleze cantitatea de mijloace banesti, in principal pentru a mentine stabilitatea preturilor (respectiv stabilitatea puterii de cumparare a monedei nationale).
Pentru a definii masa monetara, trebuie analizate activele folosite ca bani, pornind de la caracteristicile si functiile esentiale ale banilor.
Masa monetara reprezinta totalitatea mijloacelor banesti aflate in circulatie, intr-o anumita perioada. Desi poate parea o problema simpla, in practica determinarea masei monetare este complicata de varietatea componentelor sale.
In acest sens, componentele masei monetare pot fi clasificate in functie de gradul de lichiditate, care indica usurinta utilizarii diferitelor active monetare in efectuarea platilor:
- bani primari (baza monetara);
- bani secundari;
- quasi-bani (aproape bani).
Banii primari reprezinta asa-numita baza monetara, constituie o creanta fata de banca centrala si constau din:
- numerar;
- depozitele bancilor comerciale pastrate la banca centrala (in contul rezervelor minime obligatorii).
Banii secundari reprezinta disponibilitati la vedere si constau in creante fata de bancile comerciale; acestea pot fi folosite ca mijloc de plata prin emiterea de cecuri asupra unor depozite la vedere.
Baza monetara si depozitele la vedere definesc masa monetara in sens restrans.
In general quasi-banii reprezinta depozite la termen, statut care poate fi ambiguu. Desi aceste active financiare nu sunt bani lichizi (deoarece nu pot fi utilizate, direct, ca mijloc de plata), ele pot fi transformate in numerar, fara mari dificultati si cu un cost scazut. Economiile populatiei depuse la banci si unele depozite la termen sunt exemple de quasi-bani.
De asemenea, depozitele din institutii financiare nebancare reprezinta o parte importanta a quasi-banilor; aceasta definitie nu include costurile care necesita o perioada lunga pentru avizare sau care impun penalitati pentru retragerea banilor in avans. Dobanda platita pentru ele protejeaza valoarea investitiei deponentului. Banii primari, si majoritatea celor secundari, nu asigura valoarea, dar sunt utili pentru efectuarea platilor (au un grad ridicat de lichiditate). In schimb, quasi-banii pastreaza sau chiar sporesc valoarea, dar au un grad redus de lichiditate. Se poate observa relatia invers proportionala intre lichiditate si profitabilitate in detinerea diferitelor componente ale masei monetare.
Aceasta clasificare este teoretico-metodologica; in practica, statistica prezinta structura masei monetare sub forma "agregatelor monetare".
In terminologia specifica domeniului monetar, componentele masei monetare sunt denumite agregate monetare. In majoritatea cazurilor, simbolul unui anumit agregat monetar este "M", avand un numar de ordine drept indice: M , M , M , M ,, Mn. De regula, acest indice este corelat cu gradul de lichiditate al agregatelor monetare, in sens descrescator.
Pe masura cresterii "numarului de ordine", forma statistica a masei monetare include mai multe componente. Astfel, M include pe M , M include pe M (deci si pe M ), M include pe M s.a.m.d. S-ar putea spune ca seria statistica a agregatelor monetare corespunde cu principiul "papusilor Matrioska": cea mai mare le include pe toate celelalte si ceva in plus![1]
In buletinele lunare sau trimestriale ale Bancii Nationale a Romaniei, componentele masei monetare sunt prezentate dupa cum urmeaza:
Numerar in afara sistemului bancar
Disponibilitati la vedere (agenti economici, populatie, alte disponibilitati
Cvasi Bani
Depozite ale populatiei (economii)
-la vedere
-pe termen
Depozite in lei (agenti economici)
-depozite pe termen
-depozite conditionate
-certificate de depozit
Depozite in valuta ale rezidentilor (agenti economici, populatie, alte depozite)
-la vedere si pe termen
-conditionate
Pe baza structurii prezentate, "algebra" agregatelor monetare poate fi exemplificata astfel:
M = Numerar in afara sistemului bancar + Disponibilitati la vedere
Cvasi Bani = Economii ale populatiei + Depozite in lei ale agentilor economici +Depozite in valuta ale rezidentilor
M = M + Cvasi bani
In tari cu economie de piata dezvoltata, structura masei monetare se afla in continua diversificare. Vom exemplifica aceasta tendinta cu situatia monetara din Anglia (varianta simplificata).
Banca Angliei (Bank of England) publica mai multe buletine si rapoarte care prezinta, periodic, evolutia masei monetare si structura sa (agregatele monetare).
M (masa monetara in sens restrans) T bancnote si monezi aflate in circulatie in afara sistemului bancar si depozitele
operationale ale bancilor comerciale la Banca Angliei;
M T M + depunerile personale aflate in conturi curente;
M T M + depozitele la termen;
M (masa monetara in sens larg) T M + depozite ale autoritatilor publice + depozite in valute straine;
M T M + depozite ale institutiilor financiare nebancare.
Masa monetara este o determinanta majora a schimbarilor in pret si in activitatea firmelor. De aceea, banca centrala poate avea un impact asupra inflatiei, prin controlul masei monetare. Valoarea inflatiei depinde de puterea de cumparare a banilor. In economie, la orice moment este disponibila o anumita cantitate de bunuri pentru cumparare. Valoarea banilor va fi afectata de schimbarile produse in masa monetara ca urmare a unor decizii ale Bancii Nationale si/sau ale populatiei de a cumpara mai mult sau mai putin.
Conform "Teoriei cantitative a banilor " avem ecuatia:
M x V = P x T,
unde:
M = masa monetara
V = viteza de rotatie a banilor(de cate ori se roteste masa monetara pentru a cumpara bunurile si serviciile din economie);
P = nivelul preturilor:
T = productia din economie.
Ultima parte a ecuatiei, pretul inmultit cu volumul productiei din economie, este egala cu produsul national brut (PNB) al tarii (aceasta insemnand valoarea totala finala de pe piata a bunurilor si serviciilor produse intr-un an in economie). Valoarea PNB se poate obtine de la Comisia Nationala pentru Statistica, masa monetara dintr-o economie este cunoscuta (bancile raporteaza zilnic situatia lor financiara catre banca centrala), astfel cu trei valori determinate V poate fi calculat: V= P x T / M.
Variatiile in viteza de rotatie reflecta schimbarea asteptarilor populatiei. Daca, de exemplu, exista prognoza cresterii preturilor, oamenii decid sa devanseze anumite cumparaturi pentru a evita pierderea puterii de cumparare. Daca ratele inflatiei sunt foarte mari si se prognozeaza ca vor creste, oamenii se vor grabi sa ''scape de bani'' imediat ce ii primesc.
Viteza de rotatie a banilor variaza in diferite economii. In economiile stabile, viteza de rotatie a banilor este de fapt constanta, doar cu schimbari marginale care au loc pe termen lung.
Ce se intampla daca viteza de circulatie a banilor nu este constanta? Am afirmat ca viteza de rotatie a banilor este afectata in principal de asteptarile populatiei. De exemplu, daca preturile vor creste, oamenii isi vor roti banii pentru a le salva cat mai mult puterea de cumparare. Ei vor cumpara lucrurile de care au nevoie imediat ce primesc banii. Dar, conform ecuatiei de mai sus, schimbarile din viteza de circulatie a banilor multiplica impactul pe care il are masa monetara. Partea stanga a ecuatiei va avea o valoare mai mare. Daca nu creste productia, principalul efect al acesteia va fi in nivelul preturilor.
In general, intr-un mediu in care inflatia este sub control, viteza de rotatie a banilor este stabila. Productia nu variaza mult pe termen scurt, deci schimbarile in masa monetara raman ca determinanta majora a schimbarii nivelului preturilor. In functie de structura economiei, de obicei exista un decalaj intre momentul la care au loc schimbarile in masa monetara si impactul acestor schimbari asupra nivelului preturilor.
Inflatia are multe efecte negative asupra economiei: produce o redistribuire nedorita a resurselor; are efecte asupra veniturilor fixe si produce pierderi prin plati; distorsioneaza atat tiparul productiei cat si al consumului si inhiba atat economiile cat si investitiile. Ea determina populatia sa prefere activitati economice profitabile pe termen scurt, produce retineri in investitiile pe termen lung ii afecteaza in mod negativ planurile de productie pe termen lung.
Inflatia incurajeaza consumul in detrimentul economiilor, daca nu exista rate ale dobanzii care sa o compenseze. Intrucat ratele dobanzii sunt corelate cu nivelul inflatiei, imprumutul pentru acoperirea deficitului fiscal al guvernului (diferenta dintre veniturile si cheltuielile sale) va fi mai costisitor.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2200
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved