Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

Notiunea de obligatie bugetara. Sensuri

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



Notiunea de obligatie bugetara. Sensuri

Notiunea de creanta impreuna cu cea de obligatie desemneaza elemente de continut ale raportului juridic obligational.




Continutul raportului juridic de obligatie cunoaste sensuri diferite in functie de modul in care este abordat: daca este privit din punct de vedere al subiectului activ, al   creditorului, se identifica un drept de creanta, iar daca este privit din punct de vedere al subiectului pasiv, al debitorului, se identifica o datorie.

In literatura juridica romana din perioada interbelica s-a considerat ca obligatia comporta doua acceptiuni:

in sens larg, ea constituie o legatura juridica intre doua sau mai multe persoane, in virtutea careia o parte, numita debitor, se obliga fata de alta, numita creditor la exercitarea unei prestatii pozitive sau negative, adica la un fapt sau la o abtinere. De aici rezulta ca obligatia este, in realitate, un raport juridic al carui continut este format din doua elemente: sarcina debitorului si dreptul creditorului. Este motivul pentru care autorii acestei teorii denumesc obligatiile drepturi de creanta, subliniind, totodata, ca, intrucat, in mod esential, ele constau in raporturi intre persoane, mai pot fi numite si drepturi personale (ius in personam);

in sens restrans, se numeste obligatie numai unul din termenii raportului, si anume sarcina debitorului.

In doctrina juridica postbelica, unii autori au definit obligatia ca fiind „raportul juridic in temeiul caruia o persoana este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea altei persoane' . Etimologic, termenul de obligatie provine din cuvantul obligatio, care insemna in latina veche a lega pe cineva din pricina neexecutarii prestatiei pe care o datora altuia.

In dreptul roman, termenul de obligatie, in acceptiunea sa initiala, insemna o legatura pur materiala(vinculum corporis), concreta, intre doua persoane, constand in inlantuirea debitorului fata de creditor. Urmare a dezvoltarii societatii romane, cu timpul notiunea de obligatie inceteaza sa mai fie inteleasa doar ca o simpla legatura materiala (vinculum corporis) devenind o legatura pur juridica (vinculum juris) in virtutea careia creditorul ii putea cere debitorului sa dea (dare), sa faca (facere) sau sa nu faca (non facere) ceva, iar, la nevoie, sa recurga la constrangere pentru asigurarea executarii prestatiei respective.

Literatura juridica de specialitate atribuie acestui termen un triplu sens:

lato sensu, termenul de obligatie se foloseste pentru a desemna raportul juridic obligational cu cele doua laturi ale sale (activa, creanta creditorului si pasiva, datoria debitorului);

stricto sensu, i se confera numai semnificatia de datorie a debitorului;

Intr-un al treilea sens, oarecum impropriu, termenul in discutie primeste semni­ficatia de inscris constatator al unei obligatii (instrumentum), cum sunt obligatiunile C.E.C., in astfel de situatii facandu-se confuzie intre raportul juridic obligational si inscrisul constatator al existentei sale.

Asadar, din cele relatate mai sus, rezulta ca obligatia se analizeaza, inainte de toate, ca un raport juridic la care participa creditorul si debitorul. Termenul creditor sugereaza ca participantul respectiv a avut incredere (credere) in celalalt participant, in vreme ce termenul debitor indica faptul ca subiectul pasiv datoreaza (debit) o prestatie subiectului activ.



In virtutea raportului juridic de obligatie, creditorul dobandeste un drept de creanta, iar debitorul se indatoreaza la o prestatie corelativa numita generic datorie.

Dreptul financiar opereaza cu notiunea de creanta bugetara, constand in obligatii izvorate din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume, care alimenteaza fondu­rile publice, potrivit Legii privind finantele publice nr. 500/2002.

Executarea creantelor bugetare isi are sediul materiei in Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala. Prevederile acesteia se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.

Impozitele, taxele, contributiile, amenzile si alte sume, care reprezinta venituri bugetare se realizeaza printr-o succesiune de acte juridice si operatiuni administrativ-financiare care alcatuiesc procedura bugetara.

Predominanta impozitelor in ansamblul veniturilor bugetare ale statelor moderne face ca obligatia bugetara si creanta bugetara sa fie identificate si sub denumirea de obligatie fiscala sau creanta fiscala.

Apreciem ca, pentru a corespunde conceptului de resurse financiare publice introdus de Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, nu lipsita de interes ar fi folosirea sintagmei obligatie financiara sau a celei de creanta financiara. In acest fel, ar fi eliminat si orice dubiu cu privire la natura bugetara sau nebugetara a crean­telor izvorate din contributiile la fondurile speciale.

In mod conventional, se utilizeaza si categoria de creanta bugetara - notiunile de creanta bugetara si de obligatie bugetara fiind cele mai raspandite in doctrina contemporana.

In categoria creantelor bugetare sunt cuprinse obligatiile provenind din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare ca obligatii principale, precum si cele provenind din dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere - ca obligatii accesorii.

Autoritatile competente sa stabileasca, colecteze, administreze, potrivit legii, creantele bugetare, numite si creditori bugetari, apartin administratiei publice statale sau locale.

Obligatiile bugetare, ca raporturi juridice obligationale, isi au izvorul in fapte juri­dice reprezentand evenimente, imprejurari independente de vointa omului sau actiuni omenesti savarsite cu sau fara intentia de a da nastere la raporturi juridice de obli­gatii, care produc totusi asemenea efecte, in puterea legii.

Astfel, producerea unor calamitati naturale, a unor inundatii, care duc la distru­gerea unor gospodarii dintr-o localitate, genereaza un raport juridic in continutul caruia identificam obligatia colectivitatii locale, realizata prin intermediul resurselor bugetare, de a acorda ajutoare celor sinistrati.

Tot astfel, dobandirea de catre o persoana a anumitor bunuri, realizarea de veni­turi, savarsirea unor fapte de consum, da nastere, in puterea legii, unui raport juridic obligational, transformand-o in debitor al unei obligatii bugetare, izvorand dintr-un impozit, taxa sau alta contributie.

Ansamblul actelor si operatiunilor de constatare a obiectului impozabil si de indi­vidualizare a obligatiilor bugetare, poarta numele de asezare a impunerii sau asieta.

Stingerea creantelor bugetare si a creantelor debitorului reprezentand sume de restituit de la buget, face obiectul activitatii de colectare a creantelor bugetare. Ase­zarea impunerii si colectarea creantelor bugetare alcatuiesc administrarea impozi­telor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Reglementarile in materie isi au sediul in dispozitiile Codului de procedura fis­cala. Constatam, ca dispozitiile Codului se aplica atat obligatiilor fiscale - provenind din impozite si taxe - cat si altor obligatii bugetare cum ar fi creantele provenind din drepturi vamale, contributii, amenzi si alte sume (obligatii nefiscale) care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel.

Administrarea creantelor bugetare in sensul Codului de procedura fiscala cuprinde „ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale in legatura cu:

a) inregistrarea fiscala;

b) declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;

c) solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale.'






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2016
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site