TESTE GRILA

LA DISCIPLINA FINANłE PUBLICE

semestrul II, sesiunea de vara 2006-2007

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT, anul I zi, F.R., I.D.

Testul nr. 1

Identificati, in textul de mai jos modul de folosire a resurselor banesti in sclavagism:

a. statul isi instituie o forŃa publica ce consta nu numai din oameni inarmaŃi, ci si din accesorii materiale si instituŃii de constrangere care au solicitat mijloace financiare destinate intreŃinerii acestora;

b. funcŃiile publice erau ocupate de oameni alesi de catre comunitate;

c. statul sclavagist foloseste si resursele banesti pentru acoperirea cheltuielilor publice;

d. statul isi instituie o forŃa publica ce consta nu numai din oameni inarmati, ci si din accesorii materiale si institutii de constrangere care au solicitat mijloace financiare destinate intreŃinerii acestora;

e. se poate vorbi despre apariŃia primelor elemente de finanŃe destinate acoperirii cheltuielilor statului, respectiv resurse financiare dobandite prin impozite, taxe si imprumuturi.

Testul nr. 2

Identificati in textul de mai jos din ce erau compuse resurselor financiare ale statului in feudalism:

a. relaŃia marfa-bani nu a devenit inca predominanta;

b. resursele financiare ale statului se confundau de regula, cu camara personala a conducatorului si erau compuse din impozite in bani, daruri, imprumuturi, tributuri, etc.;

c. in multe state au predominat prestaŃiile in munca si darile in natura;

d. sporirea necesitaŃilor de resurse banesti destinate menŃinerii ordinii interne, stimularii dezvoltarii anumitor sectoare, redistribuirii de catre stat a unei parŃi tot mai mari a venitului naŃional;

e. cucerirea de noi pieŃe ori menŃinerea celor existente.

Testul nr. 3

Identificati, in textul de mai jos direcŃiile de utilizare a resurselor financiare ale statului in socialism:

a. statul mobilizeaza o parte importanta din resursele aflate la dispoziŃia sa si le utilizeaza in scopul indeplinirii funcŃiilor si sarcinilor sale;

b. in multe state au predominat prestaŃiile in munca si darile in natura;

c. funcŃiile publice erau ocupate de oameni alesi de catre comunitate;

d. statul isi instituie o forŃa publica ce consta nu numai din oameni inarmaŃi, ci si din accesorii materiale si instituŃii de constrangere care au solicitat mijloace financiare destinate intreŃinerii acestora;

e. statul isi organizeaza propria structura de aplicare a fiscalitaŃii.

Testul nr. 4

SpecificaŃi care este formularea ce reprezinta caracterul istoric al finanŃelor publice:

a. foloseste instrumente financiare specifice;

b. mobilizeaza resursele si le redistribuie;

c. apariŃia pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice a societaŃii;

d. acopera cheltuielile publice;

e. asigura distribuirea si redistribuirea PIB.

Testul nr. 5

Identificati in textele de mai jos afirmaŃia falsa cu privire la definiŃia finanŃelor:

a. fonduri banesti aflate la dispoziŃia statului;

b. bani si bunuri utilizate pentru funcŃionarea instituŃiilor publice;

c. totalitatea resurselor si a sarcinilor care se refera la activitatea instituŃiilor publice, precum si regulile care determina regimul acestora;

d. gospodarirea statului si a altor organizaŃii politice, precum si regulile si principiile ce stau la baza administrarii bunurilor economice si a banilor;

e. relaŃii de natura interpersonala intre membrii unei colectivitaŃi.

Testul nr. 6

In decursul timpului conceptul de finanŃe a evoluat continuu parcurgand o serie de etape precum:

1. etapa statului sclavagist;

2. etapa capitalismului ascendent;

3. etapa statului feudal;

4. etapa dezvoltarii monopolurilor;

5. etapa statului socialist.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos conŃine cele doua etape parcurse de conceptul de finanŃe in evoluŃia sa in decursul timpului:

a. 1+2;

b. 2+3;

c. 2+4;

d. 4+5;

e. 3+4.

Testul nr. 7

Identificati formularea care nu reprezinta obiect de studiu al finanŃelor publice:

a. metodele de gestionare folosite in sectorul public;

b. metode de raŃionalizare a opŃiunilor bugetare;

c. metode de planificare, proiectare si prognoza financiara;

d. totalitatea resurselor si a sarcinilor ce se refera la activitatea instituŃiilor publice;

e. plasarea si rambursarea imprumuturilor de stat, gestionarea datoriei publice.

Testul nr. 8

Care dintre afirmaŃiile de mai jos nu se incadreaza in contextul corelaŃiei finanŃelor cu dreptul administrativ si constituŃional:

a. prelevarile de resurse banesti de la persoane juridice si fizice la fondurile publice se fac, in majoritatea cazurilor, prin constrangere, fara contraprestaŃie si cu titlu nerambursabil;

b. aceste sume banesti se stabilesc de catre autoritaŃile publice competente si imbraca o forma juridica adecvata - lege, decret - opozabila tuturor membrilor societaŃii;

c. repartizarea unor sume de bani de la fondurile publice se face in scopuri bine determinate si in condiŃii precise, stabilite prin acte ale puterii legiuitoare sau executive, dupa caz;

d. metodele de gestionare aplicate in sectorul public, raspunderile persoanelor care manuiesc bani si alte valori publice, raporturile dintre unitaŃile publice si dintre acestea si cele private se reglementeaza prin acte ale autoritaŃilor publice;

e. partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de guvernare, iar puterile legiuitoare si executive vegheaza la aplicarea lor.

Testul nr. 9

Care dintre afirmaŃiile de mai jos nu se incadreaza in contextul corelaŃiei finanŃelor cu politicul:

a. stiinŃa finanŃelor aparŃine stiinŃelor politice intrucat ea este teoria economiei

financiare a statului, luand in consideraŃie principii si teorii specifice stiinŃelor politice;

b. autoritaŃile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni nu numai in domeniul economic, ci si in cel social si politic;

c. partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de guvernare, iar puterile legiuitoare si executive vegheaza la aplicarea lor;

d. pot fi considerate o ramura a dreptului public, ele putand fi studiate si tratate atat din punct de vedere economic cat si juridic.

e. finanŃele publice sunt o disciplina de graniŃa care se interfereaza puternic cu disciplinele care trateaza probleme sociale si politice.

Testul nr. 10

Identificati direcŃia care nu reprezinta unul din fluxurile finanŃelor publice:

a. procurarea resurselor necesare desfasurarii activitaŃii statului si instituŃiilor publice;

b. satisfacerea nevoilor generale ale societaŃii;

c. satisfacerea nevoilor altor categorii de personal din cadrul agenŃilor economici;

d. intrari de resurse catre vistieria statului ce provin de la diversi contribuabili persoane fizice si juridice ce sunt stabilite de autoritaŃi prin legi, decrete, hotarari si au caracter obligatoriu;

e. iesiri de resurse de la fondurile bugetare catre diversi beneficiari realizate in baza unor acte normative in scopuri, cuantumuri si termene determinate.

Testul nr. 11

Identificati direcŃia care nu reprezinta unul din fluxurile finanŃelor private:

a. procurarea resurselor financiare din activitatea si resursele economice proprii si de pe piaŃa financiara, pe baza de contract;

b. repartizarea disponibilitaŃilor ca profituri pentru cerinŃe de crestere economica, remunerarea acŃionarilor, efectuarea de diverse plasamente, stingerea obligaŃiilor faŃa de terŃi;

c. intrari de resurse in cadrul firmei ce provin de la angajaŃi, parteneri contractuali, persoane fizice sau juridice; ele nu sufera nici o ingerinŃa din partea statului;

d. procurarea resurselor necesare desfasurarii activitaŃii statului si instituŃiilor publice;

e. iesiri de resurse catre diversi beneficiari in scopuri, cuantumuri si la termenele determinate de adunarile generale ale acŃionarilor, consiliilor de administraŃie, contracte economice sau financiare incheiate cu terŃi.

Testul nr. 12

Identificati afirmaŃiile ce nu reprezinta conŃinutul economic al finanŃelor:

a. relaŃiile economice, exprimate valoric ce apar in procesul repartiŃiei produsului intern brut in legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale societaŃii, sunt relaŃii financiare, respectiv finanŃe;

b. finanŃele sunt doar relaŃiile banesti ce exprima un transfer de valoare;

c. organizarea circulaŃiei banesti, formarea preŃurilor, operaŃiunile de vanzarecumparare, prestarile de servicii, salarizarea personalului, alte relaŃii banesti;

d. sunt relaŃii ce exprima un imprumut de resurse banesti, relaŃii de transfer de resurse banesti in schimbul unei contraprestaŃii care depinde de producerea unui eveniment si relaŃii de formare si repartizare de fonduri la nivelul firmei;

e. relaŃii financiare clasice, respectiv veniturile si cheltuielile bugetare.

Testul nr. 13

IntervenŃia statului in economie cu ajutorul finanŃelor publice indeplineste un rol activ. Acest rol se manifesta ca fiind:

a. susŃinerea financiara a acŃiunilor publice;

b. de redistribuire a veniturilor si averii in randurile populaŃiei si intreprinzatorilor;

c. sprijinirea cu precadere a celor lipsiŃi de posibilitaŃi materiale sau cu un potenŃial economic redus prin acordarea de ajutoare, indemnizaŃii, pensii, burse, subvenŃii etc.;

d. influenŃarea proceselor economice prin corectarea ciclului economic si inlaturarea dezechilibrelor prin stimularea activitaŃilor economice, finanŃarea unor activitaŃi de cercetare-dezvoltare s.a.;

e. constituirea fondurilor la dispoziŃia autoritaŃii publice si distribuirea (repartizarea) lor.

Identificati in cadrul textelor de mai sus pe cel care nu reprezinta rol al finanŃelor.

Testul nr. 14

Misiunea sociala a finanŃelor publice este data de funcŃiile sale. Identificati aceste funcŃii in textele urmatoare:

1. administrativa;

2. de repartiŃie;

3. financiara;

4. de control;

5. economica.

PrecizaŃi care dintre combinaŃii conŃin funcŃiile finanŃelor publice:

a. 1+2;

b. 2+3;

c. 3+4;

d. 4+5;

e. 2+4.

Testul nr.15

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu reprezinta participant la constituirea fondurilor

financiare publice:

a. agenŃii economici indiferent de forma de proprietate si de organizare a acestora;

b. persoanele fizice nerezidente;

c. instituŃiile publice si unitaŃile din subordinea acestora;

d. populaŃia;

e. persoane juridice si fizice rezidente in strainatate.

Testul nr. 16

Participarea la constituirea fondurilor publice de resurse financiare se face prin urmatoarele forme:

a. impozite, taxe, contribuŃii pentru asigurari sociale de stat;

b. amenzi, penalitaŃi;

c. varsaminte din veniturile instituŃiilor publice;

d. redevenŃe si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat;

e. primirea sau acordarea de ajutoare externe pentru inlaturarea efectelor unor calamitaŃi.

Identificati formularea care nu reprezinta o forma de participare la constituirea fondurilor publice de resurse financiare.

Testul nr. 17

Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta destinaŃie a distribuirii fondurilor financiare:

a. invaŃamant, sanatate, cultura;

b. silvicultura si gospodarirea apelor;

c. asigurari sociale si protecŃie sociala;

d. gospodarire comunala si locuinŃe;

e. aparare naŃionala.

Testul nr. 18

Identificati formularea ce nu se constituie in modalitate de redistribuire a resurselor financiare pe plan internaŃional:

a. primirea de imprumuturi externe in completarea resurselor financiare interne, ce antreneaza cheltuieli publice ocazionate si de rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor si comisioanelor aferente;

b. acordarea de imprumuturi externe antreneaza plaŃi din resursele financiare interne, dar genereaza si incasari de resurse la rambursarea de catre debitor a ratelor scadente si la plata dobanzilor aferente;

c. primirea sau acordarea de ajutoare externe pentru inlaturarea efectelor unor calamitaŃi;

d. achitarea cotizaŃiilor si contribuŃiilor datorate organismelor internaŃionale;

e. primirea sau acordarea de ajutoare externe pentru inlaturarea efectelor unor calamitaŃi.

Testul nr. 19

FuncŃia de repartiŃie indeplineste concomitent o serie de caracteristici. Identificati textul care nu conŃine aceste caracteristici:

a. caracterul obiectiv al constituirii unor fonduri de resurse financiare la dispoziŃia statului;

b. caracterul subiectiv al procesului de redistribuire a resurselor datorita capacitaŃilor diferite de a se putea percepe nevoile;

c. caracter descentralizator al activitaŃilor;

d. fluxuri multiple realizate ca urmare a procesului de constituire si dirijare a fondurilor de resurse financiare publice;

e. fondurile de resurse financiare sunt in continua modificare ca dimensiune, provenienŃa si destinaŃie.

Testul nr. 20

FuncŃia de control a statului are o sfera larga de manifestare cuprinzand toate

domeniile vieŃii sociale si anume:

a. activitatea economica;

b. activitatea cultural-educativa;

c. activitatea de evaluare a resurselor;

d. activitaŃile de ocrotire medicala si protecŃie sociala;

e. partea de asigurari sociale de stat.

PrecizaŃi care din textele enunŃate nu reprezinta domeniu de manifestare a cheltuielilor.

Testul nr. 21

Fiecare domeniu de activitate are, din punct de vedere al controlului, urmatoarele domenii de aplicabilitate:

a. acela al sarcinilor specifice ce-i revin si care vizeaza producŃia, repartiŃia, schimbul si consumul;

b. necesitatea realizarii sarcinilor si a controlului;

c. efortul financiar al statului reclamat de desfasurarea activitaŃii respective si care are forma baneasca;

d. contribuŃiile efectuate cu aceasta ocazie;

e. efectele utile ale acestei activitaŃi cuantificabile si susceptibile de a fi exprimate in bani.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de texte de mai jos conŃin cele trei elemente

de cuantificat:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 2+4+5.

Testul nr. 22

Ca forme ale controlului financiar se evidenŃiaza:

1. controlul financiar preventiv;

2. controlul CurŃii de conturi;

3. controlul organelor specializate,

4. controlul financiar operativ curent;

5. controlul financiar posterior.

Identificati care dintre combinaŃiile de mai jos conŃin formele controlului

financiar:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+4+5;

e. 1+3+5.

Testul nr. 23

Cheltuielile publice inglobeaza:

a. cheltuielile publice efectuate de administraŃiile publice centrale de stat din fondurile bugetare si extrabugetare;

b. cheltuielile efectuate pentru realizarea de investiŃii;

c. cheltuielile colectivitaŃilor locale, respectiv ale unitaŃilor administrativteritoriale;

d. cheltuielile finanŃate din fondurile asigurarilor sociale de stat;

e. cheltuielile administraŃiilor internaŃionale finanŃate din resursele publice prelevate de la membrii acestora;

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta ce inglobeaza cheltuielile publice.

Testul nr. 24

Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are in vedere urmatoarele elemente:

a. efectuarea cheltuielilor bugetare este condiŃionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora de catre Parlament sau Consiliile locale;

b. nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinaŃiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

c. cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul instituŃiilor publice;

d. efectuarea cheltuielilor este determinata de indeplinirea condiŃiilor legale si nu numai de constituirea resurselor banesti;

e. finanŃarea se efectueaza in funcŃie de gradul de subordonare a instituŃiilor sau activitaŃilor cu caracter bugetar (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale).

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta element de delimitare a cheltuielile bugetare in cadrul cheltuielilor publice.

Testul nr. 25

Identificati textul fals ce se refera la tipuri de clasificaŃii ale cheltuielilor publice:

a. administrativa;

b. economica;

c. funcŃionala;

d. sociala;

e. financiara.

Testul nr. 26

Identificati textul neadevarat cu privire la clasificarea cheltuielilor din punct de vedere economic:

a. cheltuieli ocazionale;

b. cheltuieli curente;

c. cheltuieli de transfer;

d. cheltuieli de capital;

e. cheltuieli ale serviciilor publice si administrative.

Testul nr. 27

Identificati formularea falsa cu privire la criteriile folosite in clasificarea funcŃionala:

a. domeniul;

b. ramura;

c. subramura;

d. sectorul;

e. fondul.

Testul nr. 28

Clasificarea financiara este concretizata in raport de momentul in care se efectueaza si modul in care se afecteaza resursele financiare publice. Identificati in textele de mai jos formularile adevarate:

1. cheltuieli definitive;

2. cheltuieli finanŃate;

3. cheltuieli temporare;

4. cheltuieli colective;

5. cheltuieli virtuale.

PrecizaŃi care dintre variantele urmatoare includ cele trei tipuri de cheltuieli

financiare:

a. 1+2+3;

b. 1+3+5;

c. 2+3+4;

d. 3+4+5;

e. 1+4+5.

Testul nr. 29

Identificati formularea ce conŃine clasificarea cheltuielilor publice dupa rolul acestora in procesul reproducŃiei sociale:

a. cheltuieli reale; cheltuieli economice;

b. cheltuieli definitive; cheltuieli provizorii;

c. cheltuieli reale; cheltuieli speciale;

d. cheltuieli economice; cheltuieli fara contraprestaŃie;

e. cheltuieli virtuale; cheltuieli de transfer.

Testul nr. 30

Identificati formularea ce conŃine cheltuielile reale:

a. intreŃinerea aparatului de stat dobanzilor si comisioanelor la creditele de stat; intreŃinerea si dotarea armatei;

b. cheltuielile serviciilor publice; cheltuielile de transfer;

c. cheltuieli cu prospecŃiuni geologice; cheltuieli cu impozite si taxe;

d. cheltuieli cu donaŃii si ajutoare; cheltuieli cu redevenŃe si chirii;

e. cheltuieli cu dobanzi; cheltuieli cu amenzi si penalitaŃi.

Testul nr. 31

Identificati formularea ce conŃine la ce se refera cheltuielile economice:

a. construcŃia, menŃinerea si modernizarea drumurilor si podurilor; cheltuieli pentru transporturi aeriene;

b. construcŃia, menŃinerea si modernizarea cailor ferate si navigabile; prospecŃiuni geologice;

c. investiŃii efectuate de stat pentru infiinŃarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, construcŃia de drumuri si poduri etc.;

d. cheltuieli de personal; cheltuieli pentru calamitaŃi naturale;

e. de sprijinire a celor aflaŃi in dificultate; irigaŃii in sisteme mari.

Testul nr. 32

Identificati textul ce conŃine tipurile de clasificaŃie a cheltuielilor in cadrul O.N.U.:

a. administrativa; financiara;

b. funcŃionala; economica;

c. rolul avut in procesul reproducŃiei sociale; administrativa;

d. administrativa; funcŃionala;

e. financiara; economica.

Testul nr. 33

PrecizaŃi care dintre variantele de mai jos nu reprezinta cheltuieli curente:

a. cheltuieli de personal;

b. cheltuieli materiale;

c. cheltuieli pentru prestari de servicii;

d. cheltuieli pentru subvenŃii;

e. investiŃii la unitaŃi economice.

Testul nr. 34

Suma totala a cheltuielilor efectuate este formata din repartizarea resurselor financiare interne la care se adauga deficitul. PrecizaŃi care este suma totala a cheltuielilor financiare cunoscand ca CPint=5000uv, iar CRex=1500uv.

a. 4500 uv;

b. 6500 uv;

c. 5500 uv;

d. 5000 uv;

e. 6000 uv.

Testul nr. 35

Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza static si dinamic, pe baza unor indicatori specifici. Identificati in textele de mai jos acesti indicatori:

1. volumul deficitului total;

2. volumul intrarilor de credite externe;

3. volumul cheltuielilor in expresie nominala si reala;

4. volumul cheltuielilor ce revine in medie pe locuitor;

5. ponderea cheltuielilor in produsul intern brut.

PrecizaŃi care dintre combinaŃii conŃine cei trei indicatori:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 2+4+5;

e. 1+3+5.

Testul nr. 36

Dinamica cheltuielilor publice exprima modificarile ce intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. Are drept indicatori

a. cresterea nominala si cresterea reala a cheltuielilor publice;

b. modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB;

c. modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor;

d. volumul cheltuielilor publice medii pe un locuitor;

e. modificarea structurii cheltuielilor publice.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu reprezinta indicatori specifici dinamicii cheltuielilor publice.

Testul nr. 37

Identificati in textele de mai formularea ce nu reprezinta factori de influenta ai cresterii cheltuielilor publice

a. factorul demografic;

b. factorul economic;

c. factorul social;

d. factorul geospaŃial;

e. factorul politic.

Testul nr. 38

Identificati formularea corecta cu privire la semnificaŃia eficienŃei cheltuielilor publice:

a. exprima o realitate obiectiva;

b. reprezinta o parghie utilizata de politica guvernamentala;

c. determina amploarea cheltuielilor efectuate;

d. reprezinta un element de previziune fiscala;

e. exprima o dimensiune optima a unui raport determinat intre eforturile financiare si efectele comensurabile estimativ obtenabile pe seama obiectivelor finanŃate de catre stat.

Testul nr. 39

Identificati in formularile de mai jos textul care nu reprezinta un moment de realizare a eficientei cheltuielilor publice:

a. trebuinŃa individuala ca urmare a sporirii bunastarii;

b. este posibila alegerea alternativei celei mai puŃin costisitoare in raport cu rezultatul final al serviciului public pentru care se doreste cresterea cantitativa a serviciului public;

c. modernizarea din punct de vedere al producerii serviciului public in vederea maximizarii utilitaŃii la consumator data de satisfacŃia performanŃelor;

d. maximizarea utilitaŃii la consumator comportand si latura economica;

e. puterea de previziune in cadrul unui orizont de timp stabilit.

Testul nr. 40

Identificati formularea ce nu reprezinta judecata de luat in considerare in cadrul conceptului de eficienŃa alocativa al lui Pareto:

a. preocupare pentru bunastarea tuturor indivizilor din societate luaŃi in mod separat;

b. unii factori neeconomici ce afecteaza bunastarea indivizilor pot fi ignoraŃi;

c. exista un consumator complet si suveranitatea producatorului;

d. maximizarea utilitaŃii la consumator la cel mai mic cost de utilizare;

e. o anumita schimbare in alocarea resurselor sporeste bunastarea la o ultima persoana, fara sa o reduca la alta persoana.

Testul nr. 41

EficienŃa cheltuielilor se realizeaza atunci cand:

a. este posibila alegerea alternativei celei mai puŃin costisitoare in raport cu rezultatul final al serviciului public, pentru care se doreste cresterea cantitativa a serviciului public;

b. are loc modernizarea, din punct de vedere al producerii serviciului public, in vederea maximizarii utilitaŃilor la consumator, data de satisfacŃia performanŃelor;

c. se antreneaza resurse financiare publice destinate crearii si dezvoltarii centrelor urbane, finanŃarii unor utilitaŃi publice etc.;

d. are loc maximizarea utilitaŃii la consumator, comportand si latura economica;

e. se manifesta puterea de previziune in cadrul unui orizont de timp stabilit.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in contextul de realizare a cheltuielilor publice.

Testul nr. 42

Orientarile moderne cu privire la eficienta cheltuielilor publice se materializeaza in urmatoarele afirmatii:

a. serviciile publice nu trebuie sa fie furnizate intotdeauna in mod liber si cu titlu gratuit;

b. furnizarea serviciilor publice trebuie sa fie inlocuita cu furnizarea privata;

c. furnizarea serviciilor publice poate fi restabilita la mecanismele cvasipiata prin utilizarea de cupoane sau bonuri valorice;

d. furnizarea serviciilor are loc pe timpul rezidenŃei;

e. redistribuirea dorita a veniturilor trebuie sa fie implementata prin transferuri in bani, iar nu prin avantaje in natura.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in contextul orientarilor moderne cu privire la eficienŃa cheltuielilor publice.

Testul nr. 43

Identificati in cadrul textelor de mai jos ce presupune dimensionarea eficienŃei cheltuielilor publice dupa metoda analiza cost-eficacitate:

a. definirea clara a metodelor folosite; identificarea resurselor posibile; determinarea costurilor si a avantajelor;

b. definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea pasilor de urmat; determinarea costurilor si a avantajelor;

c. definirea clara a obiectivelor ce trebuie atinse; identificarea resurselor posibile si a mijloacelor tehnice susceptibile de a fi luate in considerare in cadrul soluŃiilor alternative proiectate; determinarea costurilor si a avantajelor pe care le prezinta fiecare din aceste alternative; compararea costurilor si a avantajelor mijloacelor luate in calcul;

d. definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea resurselor posibile;determinarea costurilor si a avantajelor;

e. definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea resurselor posibile; determinarea nevoilor de ansamblu si pe etape;

Testul nr. 44

Structura cheltuielilor social-culturale cuprinde:

a. cheltuieli pentru invaŃamant;

b. fondurile organizaŃiilor fara scop lucrativ;

c. cheltuieli pentru sanatate;

d. cheltuieli pentru cultura, culte, acŃiuni privind activitatea sportiva si de tineret;

e. cheltuieli pentru securitatea sociala ce includ cheltuielile cu alocaŃiile, pensiile, ajutoarele si indemnizaŃiile.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in structura cheltuielilor social-culturale.

Testul nr. 45

Sursele de finanŃare a cheltuielilor social-culturale sunt:

a. fondurile bugetare;

b. pensia suplimentara;

c. cotizaŃii sau contribuŃii;

d. fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private;

e. venituri realizate de instituŃii social-culturale.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in sursele de finanŃare a cheltuielilor social-culturale.

Testul nr. 46

Sistemul asigurarilor sociale cuprinde:

a. asigurarile sociale de stat (pensii, trimiteri la tratamente si odihna, indemnizaŃii si ajutoare, unele cheltuieli cu ocrotirea sanataŃii, ajutorul in caz de somaj, alocaŃia de sprijin, ajutorul de integrare profesionala);

b. asigurarile sociale din cooperaŃia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu ateliere proprii;

c. fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private;

d. asigurarile sociale din asociaŃiile agricole (pensii, indemnizaŃii, ajutoare, alte drepturi de asigurari sociale);

e. asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in sistemul asigurarilor sociale.

Testul nr. 47

Principiile funcŃionarii sistemului asigurarilor sociale se manifesta ca fiind:

a. unicitatea;

b. obligativitatea;

c. garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale;

d. cetaŃenii sunt ocrotiŃi in toate cazurile si pentru toata perioada pierderii capacitaŃii de munca;

e. necesitatea.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in principiile asigurarilor sociale.

Testul nr. 48

Asigurarile sociale pentru sanatate sunt organizate si funcŃioneaza pe baza urmatoarelor principii:

a. cuprinderea obligatorie a tuturor cetaŃenilor in cadrul sistemului medicosanitar coerent de protecŃie sociala;

b. solidaritatea sociala cuprinzatoare intre toate categoriile sociale;

c. prestarea in favoarea asiguraŃilor a unui pachet definit de servicii medicosanitare;

d. finanŃarea autonoma si echilibrul financiar;

e. subvenŃii de la bugetul de stat si de la bugetele locale.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in principiile asigurarilor sociale pentru sanatate.

Testul nr. 49

In categoria cheltuielilor publice pentru obiective si actiuni economice se pot include:

a. cheltuielile pentru combustibili si energie;

b. cheltuieli pentru gospodarie comunala si locuinŃe sociale;

c. fondurile bugetare;

d. cheltuieli pentru protecŃia mediului;

e. cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria cheltuielilor pentru obiective si actiuni economice.

Testul nr. 50

Cheltuielile publice destinate protecŃiei mediului au urmatoarele surse de finanŃare:

a. fondurile bugetare in cazul cand se aloca resurse pentru: investiŃii in domeniul protecŃiei mediului; avantaje fiscale; subvenŃionarea dobanzilor bancare; finanŃarea activitaŃii de cercetare-dezvoltare in domeniului poluarii mediului;

b. fonduri speciale constituite din: fondul naŃional de mediu; fonduri in custodie;

c. credite acordate de Banca Mondiala;

d. sisteme de garanŃie-colectare a deseurilor in scopul reciclarii;

e. persoane fizice autorizate.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria surselor destinate cheltuielilor pentru protecŃia mediului.

Testul nr. 51

Cheltuielile publice cu autoritaŃile cuprind cheltuielile efectuate cu:

a. presedinŃia;

b. poliŃia;

c. autoritaŃile legislative;

d. autoritaŃi judecatoresti;

e. autoritaŃi executive si alte organe ale autoritaŃii publice.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria cheltuielilor publice cu autoritaŃile.

Testul nr. 52

Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se include ca element al resurselor financiare publice:

a. resursele administraŃiei de stat centrale;

b. resursele administraŃiei locale;

c. resursele asigurarilor sociale de stat;

d. resursele provenite din export;

e. resursele instituŃiilor publice cu caracter autonom.

Testul nr. 53

Identificati in cadrul textelor de mai jos formularile ce nu se includ ca element al resurselor financiare private:

1. resursele financiare ale agenŃilor economici particulari;

2. resursele instituŃiilor si unitaŃilor fara scop lucrativ;

3. resursele instituŃiilor publice cu caracter autonom;

4. resursele populaŃiei;

5. resursele provenite din export.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos conŃin elemente ale resurselor financiare private:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+2+4;

e. 2+3+5.

Testul nr. 54

Printre factorii care conduc la cresterea volumului resurselor financiare destinate cheltuielilor publice se pot enunŃa:

a. factorul economic;

b. factorii monetari;

c. factorii sociali;

d. factorul geostrategic;

e. factorii demografici.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria factorilor ce conduc la cresterea volumului resurselor financiare destinate cheltuielilor publice.

Testul nr. 55

Din punct de vedere al conŃinutului lor economic, resursele financiare publice pot fi:

a. veniturile fiscale ce au un nivel limitat si sunt insuficiente;

b. resursele de trezorerie asigura acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, a golurilor de casa inregistrate la bugetele locale si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale;

c. imprumuturile publice interne si externe;

d. emisiunea de bani de catre banca centrala;

e. resursele publice ale bugetului central.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in clasificarea din punct de vedere economic a resurselor financiare publice.

Testul nr. 56

Clasificarea prin prisma bugetului general consolidat are in vedere ca resursele financiare sa se grupeze in:

a. resurse financiare ale bugetului de stat;

b. resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat;

c. resurse financiare cu destinaŃie speciala;

d. resurse de trezorerie;

e. resurse financiare ale bugetelor unitaŃilor administrativ-teritoriale.

PrecizaŃi care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in clasificarea din punct de vedere al bugetului general consolidat a resurselor financiare publice.

Testul nr. 57

Clasificarea in funcŃie de ritmicitatea incasarilor la buget are in vedere are in vedere resursele financiare ordinare (curente) si cele extraordinare. PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria resurselor financiare ordinare sau curente:

a. impozite;

b. taxe;

c. contribuŃii sau varsaminte de la intreprinderile publice;

d. resursele trezoreriei;

e. imprumuturile publice interne si externe.

Testul nr. 58

Clasificarea in funcŃie de provenienŃa opteaza pentru resurse interne si resurse externe. PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria resurselor financiare interne:

a. veniturile fiscale;

b. imprumuturile de stat interne;

c. emisiunea de bani;

d. donaŃii interne;

e. resurse financiare extraordinare.

Testul nr. 59

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria indicatorilor privind nivelul resurselor financiare:

1. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala;

2. ponderea veniturilor publice in produsul intern brut;

3. greutatea specifica;

4. ponderea veniturilor totale pe Ńara, in PIB;

5. venitul mediu public pe locuitor;

SpecificaŃi care dintre combinaŃii conŃine indicatorii privind nivelul resurselor financiare.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+2+5;

e. 2+4+5.

Testul nr. 60

Modificarea nominala si reala a veniturilor publice reprezinta un indicator al dinamicii veniturilor publice. RaspundeŃi cu "DA" sau "NU" la urmatoarea afirmaŃie:

"Modificarea nominala si reala a veniturilor publice poate fi identificata in marime relativa sau absoluta".

Testul nr. 61

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria indicatorilor dinamicii veniturilor publice:

a. modificarea nominala si reala a veniturilor publice;

b. modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut;

c. modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor;

d. modificarea structurii veniturilor publice;

e. modificarea marimii relative si absolute a veniturilor publice.

Testul nr. 62

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria caracteristicilor fundamentale ale impozitului:

1. caracterul obligatoriu;

2. caracterul neomogen al impozitului;

3. titlul nerambursabil;

4. caracterul economic;

5. lipsa contraprestaŃiei.

SpecificaŃi care dintre combinaŃii conŃine caracteristicile impozitului:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+2+5;

e. 2+4+5.

Testul nr. 63

Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii:

a. neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand condiŃii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b. cadrul legal pentru impozitele si taxele ce constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si plata al acestora;

c. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si inŃelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenŃa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

d. echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in funcŃie de marimea acestora;

e. eficienŃa impunerii prin asigurarea stabilitaŃii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice.

Identificati textul care nu se refera la principiile impozitelor si taxelor.

Testul nr. 64

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din definiŃia taxei:

a. prelevare obligatorie a unei parŃi din veniturile persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara posibilitatea obŃinerii unei contraprestaŃii;

b. este o suma baneasca platita de persoane fizice sau juridice catre stat ori agenŃi economici/instituŃii publice in baza unei contraprestaŃii efectuate de acestea in favoarea platitorului;

c. nivelul taxei respective depinde de costul serviciului prestat si poate fi negociat, in raport cu mai multe criterii potrivit uzanŃelor;

d. plata taxelor se poate face anticipat sau sfarsitul contraprestaŃiei fara a se percepe penalitaŃi;

e. plata taxelor este benevola in raport cu opŃiunile solicitanŃilor de servicii, respectiv daca acestia vor sau nu serviciul respectiv.

Testul nr. 65

RaspundeŃi cu "DA" sau "NU" la urmatoarea afirmaŃie:

"ContribuŃia reprezinta suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o instituŃie publica ori financiara".

Testul nr. 66

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu fac parte din componentele impozitului

a. subiectul impozitului;

b. contraprestaŃia;

c. suportatorul impozitului;

d. obiectul impunerii;

e. sursa impozitului.

Testul nr. 67

PrecizaŃi care dintre formulari nu se incadreaza in formele de manifestare a impozitelor indirecte dupa criteriul trasaturilor de fond si forma:

a. taxa pe valoarea adaugata;

b. accizele;

c. taxele vamale;

d. impozitele reale;

e. alte impozite indirecte.

Testul nr. 68

PrecizaŃi care din textele de mai jos nu se incadreaza in contextul metodei de impunere in suma fixa in care se pot constata urmatoarele:

a. cu cat venitul este mai mic, cu atat povara fiscala este mai mare;

b. conduce la aplicarea progresiva a impozitarii;

c. conduce la o impunere regresiva astfel incat pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit se reduc;

d. povara fiscala este invers proporŃionala cu veniturile;

e. genereaza cel mai mici cheltuieli ocazionate de stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor;

Testul nr. 69

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu reprezinta un mod de incasare a impozitului:

a. la sediul organului fiscal de care aparŃine contribuabilul;

b. deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului;

c. reŃinerea la sursa a impozitului datorat;

d. perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;

e. perceperea impozitului in cadrul instituŃiei unde lucreaza.

Testul nr. 70

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu reprezinta cerinta ce sta la baza dublei impuneri juridice internaŃionale:

1. rezidenŃa;

2. naŃionalitatea;

3. originea veniturilor;

4. specializarea firmei;

5. condiŃiile de impunere.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos includ toate cele trei cerinŃe:

a. 1+2+3 ;

b. 2+3+4 ;

c. 3+4+5 ;

d. 1+3+5 ;

e. 2+4+5.

Testul nr. 71

Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu reprezinta un mod de a evita dubla impunere juridica internaŃionala:

a. scutire totala;

b. scutirea progresiva;

c. creditarea ordinara;

d. creditarea totala;

e. creditarea temporara.

Testul nr. 72

Mecanismul financiar reprezinta componentele de natura financiara ale mecanismului economic si, in consecinŃa, are o structura complexa. Identificati in cadrul textele de mai jos formularea ce nu se include in structura mecanismului financiar:

a. sistemul financiar;

b. pirghiile financiare utilizate de stat pentru influenŃarea activitaŃii economice;

c. metodele administrative de conducere folosite in domeniul finanŃelor;

d. sistemul de repartizare a rezultatelor muncii;

e. cadrul instituŃional alcatuit din instituŃii si organe cu atribuŃii in domeniul finanŃelor.

Testul nr. 73

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la ce conŃine sistemul financiar ca sistem de relaŃii economice

a. obiectivele de politica economica urmarite pe termen lung;

b. relaŃii ce se reflecta in bugetul de stat si in bugetele locale;

c. relaŃiile de credit bancar;

d. relaŃii de asigurari si reasigurari de bunuri, persoane si raspundere civila;

e. relaŃii generatoare de constituire a fondurilor speciale extrabugetare.

Testul nr. 74

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la ce contine sistemul financiar ca sistem de fonduri financiare:

a. dupa nivelul la care se constituie putem avea fonduri: la nivel macroeconomic; la nivel mediu; la nivel microeconomic;

b. dupa destinaŃie se pot regasi fonduri: de inlocuire si dezvoltare; de consum; de rezerva; de asigurare;

c. relaŃii care se reflecta in bugetul asigurarilor sociale de stat, asigurarilor de sanatate si in bugetele altor acŃiuni ce Ńin de domeniul asigurarilor sociale;

d. dupa forma de proprietate fondurile sunt ale: proprietaŃii publice; proprietaŃii private;

e. dupa titlul cu care se fac prelevari de fonduri si plaŃi de la acestea putem avea: prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu; prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ si transferuri externe.

Testul nr. 75

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la ce conŃine sistemul financiar ca sistem de instituŃii si organe:

a. Parlament;

b. Guvern;

c. Ministerul de FinanŃe;

d. Trezoreria statului

e. Curtea de Conturi.

Testul nr. 76

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la scopurile urmarite prin aplicarea pirghiilor economico-financiare:

a. estimarea necesarului de resurse financiare publice si a posibilitaŃilor de procurare a acestora la nivelul intregii societaŃi, de autoritaŃile publice centrale, al unitaŃilor administrativ-teritoriale si altor entitaŃi publice;

b. aplicarea de dobanzi majorate de catre bancile creditoare pentru debitele nerambursate la scadenŃa;

c. estimarea necesarului de resurse financiare si a posibilitaŃilor de procurare a acestora la nivel microeconomic;

d. determinarea efortului financiar reclamat de realizarea unor obiective sau acŃiuni, a efectelor scontate de pe urma acestora si a raportului dintre efort si efect;

e. constituirea fondurilor publice de resurse financiare;

Testul nr. 77

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza in metode administrative folosite in completarea parghiilor economico-financiare:

a. intocmirea de prognoze, programe economice si planuri financiare;

b. perceperea de penalizari pentru nerambursarea la termenele stabilite a sumelor datorate statului;

c. exercitarea controlului financiar de catre organe specializate;

d. stabilirea de catre autoritaŃile publice de preŃuri si tarife la unele bunuri si prestari de servicii;

e. reglementarea de catre stat a modului de acordare a imprumuturilor din fondurile publice.

Testul nr. 78

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza in categoria documentele de concretizare a planurilor financiare publice:

a. bugetul de stat;

b. bugetele unitaŃilor administrativ-teritoriale;

c. bugetul asigurarilor sociale de stat;

d. bugetul fondurilor speciale;

e. bugete de venituri si cheltuieli;

Testul nr. 79

PrecizaŃi care din textele de mai jos nu se refera la organele democraŃiei reprezentative in domeniul finanŃelor publice:

a. Parlamentul;

b. Guvernul;

c. Garda Financiara;

d. Ministerele;

e. Prefecturile.

Testul nr. 80

PrecizaŃi care din textele de mai jos nu se refera la compartimentele financiare specializate cu atribuŃii si raspunderi in domeniul finantelor publice:

a. Ministerul FinanŃelor Publice;

b. Guvernul;

c. Bancile;

d. SocietaŃile de asigurari;

e. SocietaŃile de reasigurari.

Testul nr. 81

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu se incadreaza in categoria problemelor financiare ce necesita o reglementare juridica:

a. regimul de constituire a fondurilor in unitaŃile economice de stat;

b. modul de constituire a societaŃilor comerciale pe acŃiuni;

c. regimul de amortizare a mijloacelor fixe;

d. operaŃiile cu valute, aur si alte metale si pietre preŃioase;

e. regimul asigurarilor si protecŃiei sociale.

Testul nr. 82

Identificati textul care nu reprezinta o politica in domeniul economic:

a. politica monetara;

b. politica bugetara;

c. politica fiscala;

d. politica de producŃie;

e. politica sociala.

Testul nr. 83

Identificati in textele de mai jos pe cele care nu reprezinta elemente continute de politica fiscala

1. incasarea veniturilor in condiŃii de echitate si folosirea acestora in vederea exercitarii rolului si funcŃiilor statului;

2. intervenŃii si masuri orientative ale statului cu scopul de a restabili sau intari competitivitatea intreprinderilor industriale;

3. sincronizare a unor sarcini precise, in timp si in spaŃiu;

4. realizarea de cheltuieli avand drept rezultat eficienŃa economica a acestora in indeplinirea rolului si funcŃiilor statului;

5. emiterea si impunerea de reglementari fiscale de catre stat prin care sa se stimuleze dezvoltarea economica, sporirea veniturilor, efectuarea de cheltuieli.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos includ cele trei texte ce reprezinta elemente ale politicii fiscale:

a. 1+2+3 ;

b. 2+3+4 ;

c. 3+4+5 ;

d. 1+3+5 ;

e. 1+4+5.

Testul nr. 84

RaspundeŃi prin "DA" sau "NU" daca este/nu este adevarata formularea textului de mai jos privitor la in ce se materializeaza in practica politica fiscala:

"Politica fiscala se materializeaza in practica prin bugetul de stat care cuprinde atat partea de venituri cat si pe cea de cheltuieli."

Testul nr. 85

Identificati textul care nu se refera la ce va trebui sa aiba in vedere politica fiscala in domeniul formarii veniturilor publice:

a. stabilirea volumului si provenienŃei resurselor ce pot fi colectate de catre stat, in condiŃii normale;

b. metodele de prelevare ce urmeaza a fi utilizate;

c. obiectivele ce vor trebui a fi atinse ;

d. instrumentele fiscale folosite in procesul de constituire a cestor fonduri ;

e. activitatea de dezvoltare economica si sociala prin intermediul programelor din domeniul obŃinerii veniturilor.

Testul nr. 86

RaspundeŃi prin "DA" sau "NU" daca este/nu este adevarata formularea textului de mai jos privitor la volumul veniturilor publice: "Volumul veniturilor publice este cu atat mai mare cu cat un stat are o economie nationala mai slab dezvoltata

Testul nr. 87

RaspundeŃi prin "DA" sau "NU" daca este/nu este adevarata formularea textului de mai jos privitor la metodele de prelevare a veniturilor publice: "Metodele de prelevare a veniturilor publice au in vedere folosirea unui numar si tipuri adecvate de modalitaŃi dupa cum urmeaza: in privinŃa numarului de metode se manifesta doua tendinŃe (folosirea unei singure metode; folosirea mai multor metode); tipul metodelor au in vedere modul cum se realizeaza prelevarea veniturilor (impozite si taxe; alte criterii."

Testul nr. 88

Identificati formularea care nu reprezinta repercusiune a politicii fiscale in domeniul formarii veniturilor publice:

a. prevenirea declinului economic prin crearea de noi locuri de munca;

b. scaderea nivelului impozitelor;

c. cresterea nivelului impozitelor si a altor obligaŃii de plata bugetare;

d. echilibru intre toate categoriile de cheltuieli;

e. sporirea veniturilor bugetului.

Testul nr. 89

PrecizaŃi care din formularile de mai jos nu se refera la scopul politicii fiscale in domeniul cheltuielilor publice:

a. stabilirea volumului;

b. stabilirea cuantumului veniturilor destinate cheltuielilor pe domenii;

c. stabilirea destinaŃiei;

d. stabilirea structurii cheltuielilor respective;

e. formularea metodele si instrumentele folosite in acest scop.

Testul nr. 90

RaspundeŃi prin "DA" sau "NU" daca este/nu este adevarata formularea textului de mai jos privitor la instrumentele folosite in domeniul cheltuielilor publice:

"Instrumentele folosite se refera la impozite, cheltuieli bugetare si reglementarile fiscale."

Testul nr. 91

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se refera la ce se stabileste cu ajutorul reglementarilor fiscale:

a. modalitatea prin care se obŃin veniturile bugetare;

b. modalitaŃile de cheltuire a resurselor bugetare;

c. cheltuielile efectuate pentru cumpararea de bunuri si servicii publice;

d. realizarea principiilor de echitate fiscala si sociala;

e. modul de stimulare a dezvoltarii activitaŃii economice si prestarilor de servicii.

Testul nr. 92

RaspundeŃi prin "DA" sau "NU" daca este/nu este adevarata formularea textului de mai jos privitor la conceptul de presiune fiscala: "Presiunea fiscala reprezinta o masura economica de constrangere, exercitata de un impozit sau de un ansamblu de impozite. In accepŃiunea cu cea mai mare audienŃa presiunea fiscala este denumita si coeficient fiscal fiind legata de rata de impunere fiscala."

Testul nr. 93

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu reprezinta factor de influenta al presiunii fiscale

a. performanŃele economiei statului respectiv;

b. perceperea presiunii fiscale la nivelul agenŃilor economici;

c. structura si formele de proprietate existente;

d. nevoile publice stabilite prin politica financiara si date de volumul cheltuielilor publice;

e. eficienŃa cheltuielilor publice finanŃate prin resurse interne.

Testul nr. 94

Perceperea presiunii fiscale are loc la urmatoarele niveluri:

1. la scara naŃionala;

2. la scara internaŃionala;

3. la nivelul bugetului de stat;

4. la nivelul agenŃilor economic;

5. la nivelul individului.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos includ cele trei texte ce reprezinta niveluri de percepere a presiunii fiscale:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+4+5.

Testul nr. 95

Identificati formularea de mai jos care nu se refera la modul de manifestare a presiunii fiscale la nivelul indivizilor:

a. diversitatea prelevarilor;

b. rata fiscalitaŃii;

c. incorporarea impozitelor in preŃuri;

d. volumul serviciilor publice de care beneficiaza;

e. progresivitatea impozitarii.

Testul nr. 96

Efectele cresterii presiunii fiscale se pot materializa in diverse fenomene precum:

a. scaderea/cresterea efortului productiv;

b. riscul de inflaŃie prin fiscalitate;

c. apariŃia si/sau dezvoltarea economiei subterane;

d. scaderea puterii de cumparare a indivizilor;

e. reducerea competitivitaŃii internaŃionale.

Identificati formularea ce nu reprezinta efect al cresterii presiunii fiscale.

Testul nr. 97

Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce reprezinta o forma de evaziune fiscala

a. legala;

b. temporara;

c. prin facilitaŃi;

d. prin fuziune de capital;

e. prin impozite.

Testul nr. 98

Evaziunea fiscala legala permite sustragerea unei parŃi din masa impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contravenŃie sau inselaciune. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul ce nu se incadreaza in formele evaziunii fiscale legale:

a. practica unor agenŃi economici de a investi o parte din profitul realizat in achiziŃii de masini si utilaje pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit;

b. scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate;

c. constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedere economic;

d. scoaterea de sub incidenŃa impozitarii a dobanzilor aferente imprumuturilor bancare;

e. vanzarile nedeclarate.

Testul nr. 99

Identificati in conŃinutul formularilor de mai jos textul ce nu se refera la forme de evaziune fiscala ilicita sau frauduloasa:

a. inregistrarile cu scopul de a micsora rezultatele;

b. infiinŃarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;

c. mascari de parŃi din beneficiu prin omisiuni;

d. desfasurarea unor activitaŃi fara autorizaŃie legala;

e. trecerea de cifre nereale in registrele comerciale;

Testul nr. 100

PrecizaŃi prin "DA" sau "NU" daca textul citat este sau nu este adevarat:

"Frauda fiscala desemneaza, stricto senso, o infracŃiune la lege si se distinge de evaziunea fiscala prin aceea ca ea se defineste ca o utilizare abila a posibilitaŃilor oferite de lege. Frauda fiscala este si ea de doua tipuri: legala si ilegala.

Testul nr. 101

Identificati in conŃinutul formularilor de mai jos textul ce se refera la cauzele ce determina evaziunea fiscala:

a. dinamica economiei reale;

b. existenŃa unei legislaŃii ce conŃine mai multe lacune si care prin omisiunile respective permite sustragerea de la plata contribuŃiilor;

c. dimensiunea legislativa;

d. nivelul fiscalitaŃii;

e. dimensiunea instituŃionala.

Testul nr. 102

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu se constituie in infracŃiune de evaziune fiscala:

a. fapta contribuabilului care, cu intenŃie, nu reface documentele de evidenŃa contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta putea sa o faca;

b. refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale;

c. impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in condiŃiile prevazute de lege, in sedii, incinte ori terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale;

d. afectarea echilibrului bugetar prin generarea de deficite bugetare si, respectiv, costuri suplimentare aferente imprumuturilor publice;

e. reŃinerea si nevarsarea, cu intenŃie, in cel mult 30 de zile de la scadenŃa, a sumelor reprezentand impozite sau contribuŃii cu reŃinere la sursa.

Testul nr. 103

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu se constituie in acŃiuni de prevenire si combatere a evaziunii fiscale:

a. unificarea legislaŃiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie;

b. substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terŃe persoane a bunurilor sechestrate;

c. eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitaŃilor fiscale;

d. in cadrul legislaŃiei fiscale sa se regaseasca, pe langa aspecte punitive si cele care sa determine un comportament economic normal;

e. reorganizarea structurilor teritoriale fiscale astfel incat sa se elimine paralelismele si suprapunerile in privinŃa controlului fiscal, combaterii evaziunii fiscale, supravegherea fiscala.

Testul nr. 104

Ca modalitaŃi de acordare a creditului se pot distinge:

1. contractarea directa de catre stat de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice deŃinatoare de disponibilitaŃi banesti;

2. intermediul unor instituŃii specializate care colecteaza disponibilitaŃile banesti de pe piaŃa, incredinŃandu-le apoi statului pe o perioada determinata.

3. subscriere publica la o reŃea de puncte ale unei instituŃii imputernicite in acest sens si la care cei ce sunt interesaŃi isi exprima cererea de titluri si depun sumele subscrise;

4. intermediul unui consorŃiu sau sindicat bancar care fie preia contra unui comision plasarea imprumutului, fie cumpara efectiv titlurile de credit emise;

5. vanzare la bursa.

Identificati modalitaŃile de acordare a creditului si precizaŃi care dintre variantele de mai jos este corecta:

a. 1+2;

b. 2+3;

c. 3+4;

d. 4+5;

e. 1+3.

Testul nr. 105

Imprumutul sau creditul acordat statului prezinta urmatoarele caracteristici:

1. caracter contractual;

2. caracter permanent;

3. caracter indispensabil;

4. caracter rambursabil;

5. contraprestaŃie.

PrecizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos conŃine cele trei caracteristici specifice creditului oferit statului:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+4+5;

e. 2+4+5.

Testul nr. 106

Tipologia creditelor publice se realizeaza in raport de:

a. durata;

b. destinaŃie;

c. locul de plasare;

d. cauza de finanŃare si poziŃia statului faŃa de creditori;

e. tipul de credit solicitat.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta un criteriu de clasificare a creditelor publice.

Testul nr. 107

Identificati in textele de mai jos pe cele care nu se refera la clasificarea creditului dupa durata rambursarilor:

a. credit pe termen scurt, de pana la un an;

b. creditul pe termen nelimitat;

c. credit pe termen mediu, de pana la 5 ani;

d. credit pentru durata neconvenŃionala;

e. credit pe termen lung, peste 5 ani; asigura corelaŃia dintre nivelul veniturilor si cel al cheltuielilor bugetare.

Testul nr. 108

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu se refera la clasificarea creditului dupa destinaŃia sa:

a. credit de export, destinat finanŃarii activitaŃilor de export;

b. credit de finanŃare;

c. credit de documentare, destinat activitaŃilor de import;

d. credit pentru obiecte de investiŃii;

e. credit de consum.

Testul nr. 109

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu se refera la considerentele pentru care statul apeleaza la creditul public:

a. majorarea impozitelor constituie o masura luata in ultima instanŃa, cu caracter nepopular, ce genereaza conflicte sociale si economice;

b. creditele reprezinta, pentru cei cu stare, un plasament sigur si remunerator pentru disponibilitaŃile lor de capital;

c. activitatea economica trebuie sa se desfasoare pe baza liberei iniŃiative si a concurenŃei fara nici un amestec din partea statului;

d. creditele sunt un mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare necesare decat sistemul de impozite si taxe;

e. creditul solicitat la banca centrala se acorda mult mai repede decat atunci cand acesta se plaseaza in randurile populaŃiei sau al persoanelor juridice, altele decat banca centrala.

Testul nr. 110

Identificati in textele de mai jos pe cel care nu se refera la planurile in care se manifesta creditul public:

a. poate fi un instrument de politica economica in scopul impulsionarii activitaŃilor economice si restabilirii echilibrului prin orientarea acestuia spre investiŃii;

b. contribuie la redistribuirea produsului intern brut intrucat sumele temporar disponibile sunt plasate in hartii de valoare emise de stat si folosite in scopuri neproductive;

c. constituie o modalitate de procurare rapida a resurselor financiare in raport cu alte mijloace;

d. asigura susŃinerea nevoilor trezoreriei si echilibrarea bugetului de stat;

e. asigura plata costului creditului prin surplusul de valoare generat de impulsionarea activitaŃilor productive.

Testul nr. 111

Din punct de vedere juridic creditul public este compus (definit) din urmatoarele elemente:

a. denumirea utilizatorului;

b. valoarea creditului;

c. termenul de rambursare;

d. forma de contractare;

e. costul platit pentru creditul contractat.

Testul nr. 112

Ca modalitaŃi de plasare a creditului se pot distinge:

1. contractarea directa de catre stat de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice deŃinatoare de disponibilitaŃi banesti;

2. intermediul unui consorŃiu sau sindicat bancar care fie preia contra unui comision plasarea imprumutului, fie cumpara efectiv titlurile de credit emise;

3. subscriere publica la o reŃea de puncte ale unei instituŃii imputernicite in acest sens si la care cei ce sunt interesaŃi isi exprima cererea de titluri si depun sumele subscrise;

4. intermediul unor instituŃii specializate care colecteaza disponibilitaŃile banesti de pe piaŃa, incredinŃandu-le apoi statului pe o perioada determinata;

5. vanzare la bursa.

Identificati modalitaŃile de plasare a creditului si precizaŃi care dintre variantele de mai jos este corecta:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+4+5;

e. 2+3+5.

Testul nr. 113

PrecizaŃi care din textele de mai jos nu reprezinta amortizarea creditului public:

a. rambursarea obligatorie sau facultativa propriu-zisa a creditului;

b. reducerea cheltuielilor publice cu rambursarea creditului ajuns la scadenŃa;

c. incapacitatea de plata;

d. deprecierea monedei naŃionale;

e. repudierea creditului.

Testul nr. 114

Datoria publica interna se poate manifesta ca fiind:

a. datorie publica de consum;

b. datorie publica pentru marfuri;

c. datorie publica de producŃie;

d. datorie publica de valori;

e. datorie publica anticipata.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta mod de manifestare a datoriei publice interne.

Testul nr. 115

Drept instrumente ale datoriei publice interne se considera a fi:

a. titlurile de stat in moneda naŃionala;

b. imprumuturile de stat acordate de Banca NaŃionala a Romaniei in condiŃiile stabilite de lege;

c. creditele externe obŃinute de la diverse organizaŃii bancare;

d. imprumuturile de stat contractate la bancile comerciale din Romania;

e. imprumuturile de stat contractate la alte instituŃii de credit din Romania si de la agenŃii neguvernamentale.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta instrument al datoriei publice interne.

Testul nr. 116

Datoria publica interna se angajeaza:

1. pe termen scurt sau mediu, situaŃie in care datoriile se restituie pe o durata de sub cinci ani incluzandu-se aici bonurile de tezaur si imprumuturile bancii centrale;

2. pe termen lung, situaŃie in care datoriile se restituie intr-un timp mai mare de cinci ani si se materializeaza in titluri de stat ori alte tipuri de imprumuturi;

3. la vedere, se materializeaza in sumele colectate de Trezorerie prin circuitul sau propriu, reunind depozitele corespondenŃilor Trezoreriei si moneda divizionara.

4. prin stabilirea si perceperea de noi impozite; aceste noi impozite se stabilesc in raport cu gradul sarcinii fiscale si genereaza efecte directe si propagate;

5. prin cresterea in volum a celor existente; conduce la cresterea unor fenomene antisociale si activitaŃi economice ilegale.

Identificati formularile corecte si precizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos este adevarata:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 2+4+5.

Testul nr. 117

Achitarea datoriei interne presupune si plata dobanzilor catre creditori, ceea ce conduce la

1. stabilirea si perceperea de noi impozite; aceste noi impozite se stabilesc in raport cu gradul sarcinii fiscale si genereaza efecte directe si propagate;

2. cresterea in volum a celor existente; conduce la cresterea unor fenomene antisociale si activitati economice ilegale

3. finanŃarea deficitului bugetului de stat;

4. refinanŃarea datoriei publice;

5. susŃinerea balanŃei de plaŃi si consolidarea rezervei valutare a statului;

Identificati formularile ce sunt adevarate si precizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos sunt adevarate:

a. 1+2;

b. 2+3;

c. 3+4;

d. 4+5;

e. 2+5.

Testul nr. 118

Datoria publica externa poate fi contractata in urmatoarele scopuri:

a. finanŃarea deficitului bugetului de stat;

b. stabilirea si perceperea de noi impozite;

c. refinanŃarea datoriei publice;

d. susŃinerea balanŃei de plaŃi si consolidarea rezervei valutare a statului;

e. finanŃarea externa a proiectelor de investiŃii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei;

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta scop al datoriei publice externe.

Testul nr. 119

Instrumentele datoriei publice externe includ:

a. titlurile de stat eliberate in valuta, emise pe pietele financiare internationale si interne;

b. imprumuturile de la guvernele altor state, agenŃii neguvernamentale, instituŃii financiare sau alte organizaŃii internaŃionale;

c. finantarea deficitului bugetului de stat;

d. imprumuturi sindicalizate pe termen scurt, mediu si lung;

e. imprumuturi directe primite de la investitori privaŃi pe termen scurt, mediu sau lung.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta instrument al datoriei publice externe.

Testul nr. 120

Tipologia creditelor publice externe din punctul de vedere al creditorului este urmatoarea:

a. credite comerciale sau de firma;

b. credite bancare;

c. credit ipotecar;

d. credite financiare;

e. reŃineri.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta tipologie a datoriei publice externe din punct de vedere al creditorului.

Testul nr. 121

Datoria publica externa poate avea urmatoarele forme:

a. datoria externa bruta in sens larg;

b. datoria interna neta;

c. datoria externa bruta in sens restrans;

d. datoria externa in opinia Bancii Mondiale, Bancii Nationale si a altor institutii din sistemul acestora;

e. datoria externa neta.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta o forma a datoriei publice externe.

Testul nr. 122

Gradul de indatorare al unei tari fata de strainatate si efortul valutar pe care il reclama aceasta indatorare se poate exprima cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a. datoria externa totala sau absoluta;

b. datoria externa medie pe locuitor;

c. raportul dintre datoria externa si produsul intern brut;

d. raportul dintre datoria externa si exporturile de bunuri si servicii;

e. raportul dintre datoria interna si datoria externa.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta indicator al gradului de indatorare al unei tari.

Testul nr. 123

Datoria externa se formeaza treptat, in timp, ca urmare a existenŃei unor factori externi care se refera, in principal, la:

a. majorarile succesive ale pretului titeiului pe piaŃa mondiala;

b. existenŃa dezechilibrelor dintre nivelul resurselor existente si nivelul cheltuielilor productive si neproductive, respectiv consum;

c. nivelul ridicat al dobanzilor practicate de instituŃiile bancare la creditele externe;

d. fluctuaŃii ale preŃurilor la unele produse existente pe plan internaŃional;

e. criza energetica mondiala.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta un factor extern de influenta a datoriei publice externe.

Testul nr. 124

Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta masura destinata micsorarii gradului de indatorare externa:

a. reesalonarea parŃiala a datoriilor, cu condiŃia majorarii ratei dobanzilor;

b. stergerea parŃiala sau totala a unor datorii in anumite condiŃii;

c. transformarea datoriei in participatii ale bancii creditoare la capitalul unor societati productive din statele debitoare;

d. nivelul ridicat al dobanzilor practicate de institutiile bancare la creditele externe;

e. inlocuirea datoriei cu titluri care sa garanteze creditorului o cota din venitul realizat din exportul Ńarii debitoare.

Testul nr. 125

Precizati care dintre textele de mai jos nu sunt cuprinse in sistemul bugetar:

a. bugetul administraŃiei publice centrale;

b. bugetul agenŃilor economici cu capital privat;

c. bugetele locale;

d. bugetul asigurarilor sociale;

e. bugetul fondurilor speciale.

Testul nr. 126

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Bugetul poate fi abordat atat din punct de vedere juridic, financiar, cat si din punct de vedere economic."

Testul nr. 127

Bugetul de stat poate avea urmatoarele trasaturi specifice:

1. previziunea (prezinta un tablou evolutiv si comparativ veniturile si cheltuielile viitoare);

2. autorizarea (executivul este imputernicit de legislativ sa preleveze venituri si sa le cheltuiasca in acord cu prevederile stabilite);

3. anualitatea (bugetul se elaboreaza pentru durata unui an calendaristic);

4. asigura mobilizarea si distribuirea resurselor financiare in vederea indeplinirii funcŃiilor si sarcinilor statului;

5. realizeaza politica de stimulare economica si protecŃie sociala.

Identificati textele care se refera la trasaturile specifice ale bugetului de stat si precizaŃi care dintre combinaŃiile de mai jos le conŃine:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 2+4+5.

Testul nr. 128

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Rolul bugetului este de a:

- asigura mobilizarea si distribuirea resurselor financiare in vederea indeplinirii funcŃiilor si sarcinilor statului;

- realizeaza politica de stimulare economica si protecŃie sociala."

Testul nr. 129

Tipologia bugetului are in vedere existenŃa sistemului bugetar care cuprinde atat bugete private cat si bugete elaborate de organele statale. In practica se regasesc urmatoarele tipuri de bugete elaborate de catre organisme ale statului:

a. bugetul economiei naŃionale;

b. bugetul funcŃional;

c. bugetul social;

d. bugetul umbra;

e. bugete de venituri si cheltuieli ale agentilor economici.

Identificati tipul de buget care nu se incadreaza la categoria bugete elaborate de organele statului.

Testul nr. 130

PrecizaŃi care dintre textele de mai jos nu reprezinta principii bugetare:

a. universalitatea;

b. publicitatea;

c. unitatea;

d. anualitatea;

e. principialitatea.

Testul nr. 131

Unitatea bugetara implica si elaborarea unor bugete si conturi extraordinare, anexe, autonome ori speciale. In acest context categoriile incluse aici se refera la:

a. bugete extraordinare;

b. bugete anexa;

c. bugete autonome;

d. conturile speciale de trezorerie;

e. conturi speciale ale agenŃilor economici.

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta unitatea bugetara.

Testul nr. 132

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Principiul anualitaŃii prevede ca veniturile si cheltuielile bugetare sa fie aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exerciŃiului bugetar; toate operaŃiunile de incasari si plaŃi efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget aparŃin exerciŃiului corespunzator de execuŃie a bugetului respectiv."

Testul nr. 133

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Principiul specializarii bugetare consta in aceea ca veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienŃa si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinaŃia acestora, potrivit clasificaŃiei bugetare."

Testul nr. 134

Atunci cand se constata inexistenta echilibrului bugetar statul adopta una dintre urmatoarele masuri:

a. reexaminarea surselor de venit prin sporirea cuantumului ori a numarului de surse;

b. actiuni de marire a impozitelor si taxelor;

c. actiuni de reducere a cheltuielilor;

d. emisiuni de moneda;

e. contractarea de noi credite de pe piaŃa interna si/sau externa.

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta masura destinata echilibrului bugetar.

Testul nr. 135

Metodele moderne de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe analiza costuri-avantaje sau costuri-eficacitate. Aceste metode moderne sunt urmatoarele:

a. metoda automata, denumita si a penultimei;

b. metoda de Planificare, programare, bugetizare (P.P.B.S.=Planned Programmed Budgeting System);

c. metoda Managementului prin obiective (M.B.O.=Management by objectives);

d. metoda Baza bugetara zero (Z.B.B.=Zero-Based Budgeting);

e. metoda raŃionalizarii opŃiunilor bugetare (R.C.B.=La Rationalisation des Choix Budgetaires).

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta metoda moderna.

Testul nr. 136

Etapele procesului bugetar se pot concretiza in:

a. elaborarea proiectului de buget;

b. participarea unui grup mare de subiecŃi ce au interese, nevoi si posibilitati diferite;

c. aprobarea proiectului de buget;

d. execuŃia bugetului;

e. incheierea execuŃiei bugetului are loc in cel de-al treilea an;

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta etapa a procesului bugetar.

Testul nr. 137

Trasaturile procesului bugetar sunt:

a. are caracter decizional;

b. are caracter democratic;

c. are caracter spontan;

d. are caracter predominant politic;

e. are caracter strict reglementat.

PrecizaŃi care dintre formulari nu reprezinta trasatura a procesului bugetar.

Testul nr. 138

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"InstituŃiile cu atribuŃii in procesul bugetar sunt Guvernul, Parlamentul si Ministerul FinanŃelor Publice; se are in vedere separarea pe orizontala a celor trei instituŃii implicate, dar si subordonarea pe verticala a instituŃiilor in cadrul fiecarui sistem in parte."

Testul nr. 139

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Parlamentul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia in considerare perspectivele economice si prioritaŃile politice cuprinse in Programul de guvernare."

Testul nr. 140

Identificati textul care nu reprezinta pe ce baza se elaboreaza proiectul legilor bugetare anuale:

a. prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar respectiv si pentru urmatorii 3 ani;

b. politicilor fiscale si bugetare;

c. prevederilor memorandumului de finanŃare, inŃelegere sau alte acorduri internaŃionale cu organisme si instituŃii financiare, semnate si/sau ratificate;

d. politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritaŃilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e. transmiterea scrisorii-cadru catre Guvern.

Testul nr. 141

Identificati textul care nu se constituie in etapa a calendarului bugetar:

a. elaborarea indicatorilor macroeconomici;

b. transmiterea scrisorii-cadru;

c. programelor intocmite de ordonatorii principali de credite;

d. transmiterea propunerilor bugetare ale ordonatorilor principali de credite;

e. transmiterea proiectului de buget la Guvern si Parlament/Raportul anual la buget.

Testul nr. 142

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Bugetele se aproba de catre Parlament pe ansamblu, pe parŃi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru acŃiuni multianuale."

Testul nr. 143

Identificati textul care nu se constituie in principii ale execuŃiei bugetare:

a. creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora se prevad si aproba prin legile bugetare anuale;

b. fondurile se utilizeaza in condiŃiile prevederilor prezentei legi si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi;

c. creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciŃiului bugetar;

d. alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, in cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli;

e. creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finanŃarea altui ordonator principal de credite.

Testul nr. 144

ExecuŃia parŃii de venituri din buget are drept faze:

a. stabilirea (asezarea) impozitului;

b. lichidarea;

c. emiterea titlului de percepere a impozitului;

d. perceperea impozitului;

e. ordonanŃarea.

Precizati care dintre formulari nu reprezinta faza a executiei partii de venituri din buget.

Testul nr. 145

Identificati textul care nu se constituie in principii ale incheierii executiei bugetare:

a. execuŃia bugetara se incheie la 31 decembrie a fiecarui an;

b. orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonanŃata, in cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmator;

c. virarile de credite se pot efectua incepand cu trimestrul III al anului bugetar;

d. creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept;

e. disponibilitaŃile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinanŃarii contribuŃiei financiare a ComunitaŃii Europene, ramase la finele exerciŃiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se raporteaza in anul urmator;

Testul nr. 146

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Potrivit legislaŃiei in vigoare, controlul execuŃiei bugetare se poate efectua in urmatoarele planuri: politic, jurisdicŃional si administrativ."

Testul nr. 147

PrecizaŃi care dintre formularile de mai jos nu reprezinta caracteristica a echilibrului bugetar:

a. fondurile se utilizeaza in condiŃiile prevederilor prezentei legi si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi;

b. in elaborarea programului de dezvoltare a economiei naŃionale se Ńine seama de factorii cu acŃiune previzibila in perioada considerata; in acest context se au in vedere si resurse destinate unor nevoi neprevazute;

c. se refera la resursele si necesitaŃile financiare ale sectorului public;

d. se sprijina pe resursele financiare mobilizate pe plan naŃional prin diverse metode si tehnici;

e. necesita determinarea nivelului optim la care se construieste echilibrul bugetar.

Testul nr. 148

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Resursele financiare destinate realizarii bugetului general consolidat al statului se clasifica dupa criteriul economic si criteriul provenienŃei (al locului unde se constituie si utilizeaza)."

Testul nr. 149

PrecizaŃi care dintre formularile de mai jos nu reprezinta un criteriu economic de clasificare a resurselor financiare destinate realizarii bugetului:

a. partea din produsul intern brut ce foloseste la finanŃarea consumului social si a formarii brute de capital;

b. excedentul de resurse destinat nevoilor si deciziilor proprii ale societaŃilor nefinanciare;

c. disponibilitaŃile banesti ale agenŃilor economici, temporar degajate din circuitul fondurilor de producŃie si de circulaŃie si mobilizate de catre banci;

d. disponibilitaŃile banesti temporare ale bugetelor administraŃiei publice, ale altor instituŃii publice si persoane juridice fara scop lucrativ, colectate de banci sau alte instituŃii financiare;

e. resursele aflate la dispoziŃia agenŃilor economici de stat.

Testul nr. 150

PrecizaŃi care dintre formularile de mai jos nu reprezinta un criteriu economic de clasificare a resurselor financiare destinate realizarii bugetului:

a. resursele prelevate la buget;

b. resursele provenite din valorificarea unor bunuri publice;

c. resursele fondurilor speciale extrabugetare;

d. resursele aflate la dispoziŃia agenŃilor economici privaŃi;

e. resursele aflate la dispoziŃia agenŃilor economici de stat;

Testul nr. 151

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Deficitul bugetar poate fi:

- deficit structural, atunci cand bugetul ajustat periodic ramane in deficit;

- deficit ciclic, atunci cand se scade din deficitul bugetar, deficitul structural."

Testul nr. 152

Cauzele care determina apariŃia deficitului bugetar pot fi:

a. produsul intern brut; scaderea volumului produsului intern brut ca urmare a incetinirii ritmului de crestere a veniturilor bugetare conduce, in mod nemijlocit, la apariŃia deficitului bugetar; o Ńara cu o economie dezvoltata si o populaŃie ocupata conduce la realizarea unor venituri care sa acopere cheltuielile publice, respectiv la echilibru bugetar;

b. incetinirea ritmului cresterii economice;

c. modul de distribuire a produsului intern brut intre componentele bugetului general consolidat; cu cat se distribuie mai multe resurse catre componentele de asistenŃa sociala cu atat sunt necesare mai multe fonduri destinate asigurarii echilibrului dintre venituri i cheltuieli, fapt ce poate conduce la deficit bugetar;

d. sporirea cheltuielilor destinate unor activitaŃi neproductive, cu caracter militarist, conduce, de cele mai multe ori, la apariŃia unor dezechilibre bugetare;

e. fluctuaŃiile valutelor internaŃionale principale pot conduce la fenomene conjuncturale ale apariŃiei deficitului bugetar.

PrecizaŃi care dintre texte nu reprezinta cauza de apariŃie a deficitului bugetar.

Testul nr. 153

Deficitul bugetar are drept efecte urmatoarele:

a. sporirea datoriei publice si a serviciului acesteia;

b. incetinirea ritmului cresterii economice;

c. o scadere a economisirii;

d. investiŃii foarte puŃine in economie;

e. cresterea ratei dobanzilor pe piaŃa bancara pentru creditele acordate.

PrecizaŃi care dintre texte nu reprezinta efect al deficitului bugetar.

Testul nr. 154

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU": "Se considera de catre specialisti ca sunt doua modalitaŃi de finanŃare a deficitului bugetar generalizate: emisiune monetara si credit public."

Testul nr. 155

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Emisiunea monetara reprezinta o operaŃiune de producere sau fabricare a biletelor de banca si a monedei metalice in vederea punerii in circulaŃie; ea serveste fie pentru cresterea cantitaŃii de bani in circulaŃie, fie pentru inlocuirea banilor uzaŃi."

Testul nr. 156

PrecizaŃi daca textul enunŃat este adevarat prin opŃiunea "DA" sau "NU":

"Creditul public reprezinta o forma de credit acordat statului sau oricarui organism dependent de acesta. Prin creditul public se acopera deficitul bugetar pe termen scurt fara ca statul sa apeleze la o crestere a fiscalitaŃii, dar conduce la costuri suplimentare in timp datorate rambursarii cuobanda a acestuia."

Testul nr. 157

Identificati textul care nu reprezinta etapa in evoluŃia conceptului de trezorerie:

a. etapa de expansiune specifica perioadei de dupa cel de-al doilea razboi mondial, perioada in care aceasta isi putea impune restricŃii si oferi avantaje, preluand astfel unele insuficienŃe ale pieŃei si circuitelor financiare;

b. etapa de restrangere specifica perioadei anilor 1960-1975, in care trezoreria a cunoscut o relativa degajare economica, transferand spre alte instituŃii sarcina acoperirii cheltuielilor publice suplimentare, fara o implicare in economie;

c. etapa reconsiderarii mecanismelor de intervenŃie a statului in atingerea unor obiective precis delimitate si care s-a derulat in perioada 1975-1985;

d. etapa resorbŃiei intervenŃiilor publice ce a inceput dupa anul 1985;

e. etapa de crestere a raspunderii utilizarii banului public si asigurarea finanŃarii obiectivelor si acŃiunilor preconizate.

Testul nr. 158

Identificati textul care nu reprezinta factor ce a determinat necesitatea infiinŃarii trezoreriei:

a. posibilitatea organizarii executiei operatiunilor privind finantele publice la nivel central si local;

b. lansarea imprumuturilor de stat;

c. cresterea raspunderii utilizarii banului public si asigurarea finanŃarii obiectivelor si acŃiunilor preconizate;

d. cunoasterea si rezolvarea implicaŃiilor specifice gestiunii financiare publice;

e. facilitarea folosirii de catre Ministerul FinanŃelor Publice a instrumentelor de analiza si supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar si a datoriei publice.

Testul nr. 159

Identificati textul care nu reprezinta element implicat in conŃinutul noŃiunii de trezorerie:

a. operaŃiuni financiare si banesti, bugetare si extrabugetare ale sectorului public si contabilitatea acestora;

b. perfecŃionarea sistemului informaŃional si decizional;

c. controlul fiscal al incasarii la termenele stabilite a veniturilor publice;

d. controlul finanŃarii cheltuielilor instituŃiilor publice;

e. refinanŃarea deficitului bugetar.

Testul nr. 160

Identificati textul care nu reprezinta rolul trezoreriei:

a. a asigura execuŃia bugetului public;

b. desfasurarea activitaŃii de trezorerie cu costuri mai reduse.

c. casier al sectorului public;

d. a asigura evidenŃa contabila privind execuŃia de casa;

e. a asigura controlul fiscal al incasarii veniturilor publice.

Testul nr. 161

Identificati textul care nu reprezinta premise ale infiinŃarii trezoreriei finanŃelor publice in Romania:

a. reorganizarea bancilor si consecinŃele acesteia asupra execuŃiei finanŃelor publice;

b. schimbarea concepŃiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financiare publice;

c. organizarea controlului financiar prin intermediul organelor specializate ale Ministerului FinanŃelor Publice;

d. necesitatea echilibrului finanŃelor publice, in cadrul fiecarei componente a sistemului fondurilor de resurse financiare publice;

e. scoaterea bugetului asigurarilor sociale de stat in afara bugetului de stat in contextul prevederilor legii.

Testul nr. 162

Identificati textul care nu reprezinta funcŃie a trezoreriei:

a. casier al sectorului public;

b. execuŃie a bugetului de stat si a bugetelor locale;

c. a efectua controlul financiar preventiv asupra efectuarii plaŃilor.

d. control financiar preventiv; executor al operaŃiunilor de contare in contul instituŃiilor publice;

e. atragerea disponibilitaŃilor din economie prin constituirea de depozite si prin imprumuturi de stat.

Testul nr. 163

PrecizaŃi care dintre formularile de mai jos nu reprezinta atribuŃie a DirecŃiei Generale a Trezoreriei Statului:

a. elaboreaza instrucŃiunile privind organizarea si funcŃionarea trezoreriilor teritoriale;

b. asigura evidenŃa contabila privind constituirea si utilizarea tuturor fondurilor statului;

c. elaborarea lucrarilor de sinteza privind execuŃia bugetara, conturile de trezorerie etc.;

d. deschide credite bugetare la nivelul trezoreriilor teritoriale;

e. efectueaza operaŃiuni de decontare intre trezoreriile judeŃene.

Testul nr. 164

Precizati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta atributie a Directiilor judetene ale finantelor publice si a Municipiului Bucuresti:

a. coordoneaza activitatea de trezorerie la organele financiare teritoriale;

b. gestioneaza datoria publica interna si externa;

c. gestioneaza contul corespondent al trezoreriei judeŃene deschis la sucursala judeŃeana a Bancii NaŃionale;

d. deschide creditele bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari finantati din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat in trezoreriile locale;

e. asigurarea incheierii exerciŃiului financiar la nivelul judeŃului si al municipiului Bucuresti.

Testul nr. 165

Identificati formularea ce se refera la ce cuprinde bugetul anual al trezoreriei la capitolul venituri

a. dobanzi, comisioane si alte speze platite pentru imprumuturi externe guvernamentale privind sustinerea proiectelor macroeconomice;

b. cheltuieli de rate si dobanzi la datoria publica;

c. majorari de intarziere aplicate potrivit legii;

d. dobanzi la depozite si disponibilitaŃi pastrate in contul Trezoreriei statului;

e. comisioane si alte cheltuieli ale Trezoreriei.

Testul nr. 166

Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce se refera la ce cuprinde bugetul anual al trezoreriei la capitolul cheltuieli:

a. dobanzi incasate din plasamente financiare, din contravaloarea in lei a imprumuturilor externe guvernamentale;

b. dobanzi incasate din plasamente financiare din soldul contului general al Trezoreriei statului;

c. dobanzi incasate pentru finanŃarea temporara a deficitului bugetar din contul Trezoreriei statului;

d. dobanzi, comisioane si alte venituri incasate de la beneficiarii interni din derularea imprumuturilor externe guvernamentale;

e. cheltuieli de capital pentru achiziŃionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe necesare desfasurarii activitaŃii Trezoreriei statului.