Tendinte pe piata creditului din Romania

STUDIU DE CAZ

Tendinte pe piata creditului din Romania

dupa aderarea la Uniunea Europeana

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din 2007 a presupus adaptarea sistemului bancar romanesc la standardele pietelor internationale. Deoarece organizatiile financiar-bancare au investit semnificativ odata cu consolidarea pozitiei lor, in Romania piata bancara s-a numarat printre cele mai pregatite sectoare din economie pentru integrare. Aplicarea codului IBAN din anul 2004, diversificarea pietei prin aparitia bancilor dedicate IMM-urilor si creditelor imobiliare pe langa cele universale,dezvoltarea procesului de informatizare a bancilor,intrarea in functiune a Sistemului Electronic de plati, trecerea la aplicarea standardelor internationale de contabilitate incepand cu situatiile financiare aferente anului 2003, promovarea unui sistem modern si eficient de transfer de fonduri,optimizarea canalelor de distributie, majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare,infiintarea biroului de credit si imbunatatirea supravegherii bancare de catre Banca Centrala au fost pasi importanti facuti de piata bancara din Romania in vederea pregatirii pentru aderarea la UE.

Impactul aderarii la UE a fost resimtit din plin de mai multe organizatii bancare, competitia a crescut, iar sistemul bancar s-a consolidat si mai mult. Astfel va avea loc o repozitionare a bancilor in functie de capacitatea lor de a face fata cerintelor pietei si a concurentei. Pe langa accesul liber al organizatiilor pe piata unica europeana bancile autohtone vor functiona intr-un mediu concurential mult mai puternic resimtind astfel o scadere a ratelor de profitabilitate, concomitent cu cresterea riscului asumat. De cealalta parte clientii organizatiilor bancare vor avea mult de castigat de pe urma integrarii in structurile comunitare, nevoile lor financiare fiind satisfacute mult mai bine prin accesul direct la piata europeana. Implementarea legislatiei comunitare referitoare la transparenta si protectia consumatorului, standardizarea produselor si serviciilor oferite, un raport calitate-pret mult mai avantajoase pentru clienti sunt avantaje pe care le va aduce integrarea in UE.

Masurile BNR si influenta lor asupra creditelor

Politica adoptata de BNR dupa aderarea Romaniei la UE poate modifica semnificativ strategiile aplicate pe piata bancara mai ales in domeniul creditelor. Astfel deciziile luate de BNR cu privire la cresterea perioadelor de rambursare a creditelor, permiterea unui grad de indatorare mai ridicat al populatiei sau eliminarea, respectiv micsorarea avansului minim obligatoriu pot duce la efecte pozitive dar si la unele situatii nefavorabile ce pot afecta economia tarii noastre.

De exemplu, la jumatatea anului 2006 BNR a impus limitarea gradului de indatorare lunar al unei persoane. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis atunci ca rata unui credit sa nu depaseasca 35% (pentru creditele imobiliare) respectiv 30% (creditele de consum) din veniturile solicitantului, iar in total ratele platite lunar de o persoana nu pot depasi 40% din venitul net lunar al acestuia. Bancile au avut atunci o perioada de adaptare la noua decizie. Actorii pietei bancare au trebuit sa gaseasca noi solutii pentru atragerea clientilor si fie au crescut perioada de rambursare a creditului, fie au scazut nivelul restrictiilor privind acordarea lui. Bancile au trebuit sa ia in calcul la acordarea unui credit si cheltuielile personale ale clientului. Banca trebuie sa faca doua operatii de scadere inainte de a acorda un credit. Din toate veniturile certe brute se scad toate impozitele aferente acestora si se obtine 'venitul net 1'. in a doua operatie, din 'venitul net 1' se scad toate facturile care rezulta din contracte - inclusiv cheltuielile cu lumina, caldura, telefonul, impozitele catre stat (ex. pe casa sau pe masina) - si creditele pe care le-a obtinut cetateanul si se obtine 'venitul net 2'. Abia asupra acestuia se aplica limitele de indatorare.

In martie 2007 Banca Nationala a decis sa nu mai impuna bancilor comerciale sa limiteze rata lunara la 35% din veniturile clientului in cazul creditelor imobiliare,sau 30% in cazul celor de consum. Aceasta decizie ar putea avea ca urmari cresterea nivelului de creditare, situatie care ar fi favorizata si de o masura anterioara adoptata de BNR,care a redus rata dobanzii de politica monetara de la 8,75% la 7% dupa patru modificari succesive in decurs de numai 4 luni. O alta decizie luata la inceputul anului 2007 de Banca Nationala a fost un proiect de regulament de creditare pentru persoanele fizice, din care au disparut reglementarile privind avansul si garantiile flexibilizand in acest sector sistemul de creditare.

Prin noile masuri va avea loc practic un transfer de responsabilitate de la banca centrala la bancile comerciale,decizia BNR avand o legatura directa cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana unde principiul supra indatorarii priveste nu atat stabilitatea financiara, cat devine o problema sociala. Astfel prin decizia BNR se "transfera responsabilitatea de la Banca Centrala la unitatea bancara, transformand reglementarea de catre Banca Centrala in auto-reglementare si astfel fiecare banca, fiecare unitate de creditare va fi obligata sa-si faca un regulament, o norma interna foarte bine structurata' . Aceste schimbari pot conduce insa la cresterea birocratiei pentru ca bancile trebuie sa complice algoritmul dupa care acorda creditele, intrucat isi vor asuma un risc mai mare.

In aceasta situatie bancile vor fi nevoite sa studieze foarte bine situatia fiecarui client pentru a evita riscul nerambursarii creditului de catre acesta. In aceste conditii desi bancile nu vor mai avea nici un fel de restrictie la acordarea creditelor, fiecare va fi obligata sa isi faca reguli interne foarte clare in acest sens. Bancile vor avea astfel responsabilitati mult mai mari. O mare responsabilitate va avea, asa cum se practica in toata Europa, si Directia de Supraveghere a Bancii Centrale, care va intra in legatura cu bancile, privind normele interne ale fiecareia dintre ele. Contractul de credit si regulile stabilite de banca cu fiecare client al sau vor avea un rol foarte important.De acum incolo, institutiile de credit vor trebui sa puna la punct produse de creditare mult mai personalizate, in functie de profilul financiar si de risc al fiecarui client.

Analistii sunt de parere ca prin decizia de a elimina restrictia privind procentul din venit pe care o persoana il poate aloca pentru achitarea ratelor la banca,bancile ar putea creste limita de indatorare a populatiei pana la 50% din veniturile nete, insa decizia va fi influentata de castigurile clientilor, apetitul pentru risc al institutiilor financiare , actionariatul acestora si cota de piata vizata. Astfel bancile mai prudente ar putea creste gradul de indatorare la 50%, iar cele cu apetit mai mare pentru risc, pana la 60%. Procesul va fi gradual dar se va desfasura foarte repede. Analistii se asteapta ca in trei-sase luni sa avem grade de indatorare de 60%. Alti analisti economici sunt de parere ca acest grad de indatorare va creste in functie de categoria de venituri a fiecarui client. De exemplu nu poti sa cresti limita la 50%, atat pentru cei care castiga 1.500 euro, cat si pentru cei care castiga mai putin de 500 euro pe luna,cel cu un venit ridicat putand sa suporte un grad de indatorare mai mare fara sa-si afecteze in mare masura nivelul de trai. Gradul de indatorare admis de banci va fi diferit atat in functie de veniturile celor care vor sa isi ia un credit cat si de imprumuturile deja luate, fiind de inteles faptul ca unui client care are deja contractate si alte credite ii va fi si mai greu sa suporte o noua rata lunara. Bancile vor fi insa motivate sa permita populatiei sa se indatoreze mai mult din cauza concurentei acerbe de pe piata. Este de asteptat ca bancile mici sa incerce sa castige cota de piata printr-o politica de acordare a creditelor mai relaxata. La fel si institutiile financiare nebancare (IFN), care acordau 'credite cu buletinul', vor putea incepe acum sa-si relaxeze politica de acordare a creditelor. In acest context intreprinderile financiare nebancare vor fi cu siguranta mai atractive pentru piata, dar vor fi si multe banci care vor intra pe piata sau banci deja prezente care si-au stabilit tinte foarte agresive si care vor incerca sa isi castige, astfel, cota de piata propusa. Astfel bancile mai mici vor fi dispuse sa lase un grad de indatorare mai mare si e posibil ca aceste banci sa fie mai agresive pe acest segment. Nu acelasi lucru se va intampla si in cazul bancilor mari, care au o banca mama in strainatate si o politica sanatoasa. Astfel de banci nu au interesul sa duca limitele foarte sus. In orice caz nici o banca cu o politica de risc sanatoasa nu va permite unui client sa se indatoreze cu 100% din veniturile sale. Este de asteptat ca ridicarea sau eliminarea restrictiilor privind gradul de indatorare sa aiba un impact major asupra creditarii, care va creste si mai repede decat in urmatoarea perioada. De exemplu daca o persoana avea pana acum un venit de 500 de euro si putea plati o rata de circa 200, s-ar putea ca de acum incolo sa primeasca si un credit mai mare si sa achite si o rata de 300 sau chiar 350 de euro. Totul va depinde insa de masurile pe care le vor lua bancile comerciale pentru ca ele isi vor face singure politica. In conditiile in care bancile vor relaxa aceste limite de indatorare, 'se va da drumul la robinetul cu credite", iar acest lucru va alimenta cererea de pe piata imobiliara si de consum, crescand totodata si preturile locuintelor si al anumitor bunuri. Analistii considera ca in prezent bancile asteapta ca o banca mare sa ia initiativa si sa puna in aplicare masura BNR, iar apoi bancile mici vor urma acest val.

Efecte se vor vedea si asupra preturilor. Eliminarea limitelor pentru ratele lunare la credite, poate avea un impact important asupra pietelor si poate duce chiar la cresterea preturilor la anumite produse.

Preturile din sectorul imobiliar vor avea o tendinta de crestere. Un exemplu in acest sens este ca atunci cand bancile au inceput sa acorde credite, au explodat preturile la imobile. Eliminarea obligativitatii avansului, precum si liberalizarea modalitatii de calcul a limitelor de indatorare pentru populatie, vor face ca imprumuturile imobiliare si ipotecare sa devina mai accesibile, ceea ce va face sa creasca cererea pe piata imobiliara. Aceasta crestere a cererii, coroborata cu alti factori, cum ar fi majorarea preturilor la terenuri si la materiale de constructie si cresterea salariilor in domeniul constructiilor, ar putea determina o accelerare a cresterii preturilor pe piata imobiliara romaneasca. Daca pana atunci, bancile mari acordau credite ipotecare pe o durata de pana la 30-35 ani, tocmai ca sa poata creste suma creditata, odata cu cresterea gradului de indatorare de la 35 la 60%, sumele creditate ar putea sa se dubleze. Se poate inregistra o crestere a creditarii pe toate segmentele, atat pe creditele de consum, cat si pe cele ipotecare. Singura problema care poate sa apara ar fi ca bancile sa nu fie pregatite sa isi asume o asemenea responsabilitate pentru ca multe nu au politici de management al riscului si instrumente adecvate pentru gestionarea noii situatii. Din acest motiv decizia bancii centrale privind limitele pentru acordarea unui singur credit ar putea fi considerata inoportuna sau prematura. Dar in acelasi timp ea este necesara, data fiind concurenta cu celelalte banci din Uniunea Europeana (UE), mai ales dupa aderarea Romaniei la UE. Este foarte important de urmarit si tendintele gradului de indatorare a romanilor coroborata cu rezultatele din alte tari integrate in Uniunea Europeana Potrivit estimarilor, gradul de indatorare al romanilor, acum la un nivel de 8% din PIB, este asteptat sa creasca, urmand tendintele inregistrate in prezent de pietele Noii Europe, adica ale statelor integrate in ultimul val din Europa Centrala si de Est. In Ungaria, gradul de indatorare este de 23% din PIB, in Cehia, de 17%, in Polonia, de 15%, iar in Tarile Baltice a depasit deja 30%, cresterea creditarii datorandu-se expansiunii imprumutului ipotecar si imobiliar . Decizia BNR confirma totusi ca Romania are o economie sanatoasa. Decizia bancii centrale de eliminare a obligativitatii avansului si a limitelor pentru ratele lunare la creditele pentru populatie confirma ca economia romaneasca si piata creditului se afla intr-o crestere continua, constanta si stabila. Faptul ca BNR a dat credit bancilor si societatilor de credit este un semnal ca piata romaneasca de profil s-a insanatosit si ca riscul de supraincalzire a creditului, care a determinat politica atat de prudenta a BNR din urma cu ceva timp, s-a indepartat. Recentele masuri ale BNR vor determina o sporire a concurentei pe piata creditului, in conditii de piata libera, intrucat exigentele de prudenta si necesitatea unui management performant al riscului vor fi transferate de la banca centrala catre jucatorii din piata, prin dereglementarea decisa de banca centrala.

"Publicitatea nu este o stiinta. Publicitatea este putere de convingere, iar convingerea este o arta"

William Bernbach

Tendintele dobanzilor la creditele de retail. Publicitatea inselatoare la creditele bancare si costul ascuns al dobanzilor

 

Aderarea la UE va aduce noutati si in ceea ce priveste dobanda pe care bancile o vor propune clientilor la credite acordate. Analistii financiari considerau ca dupa aderarea la UE, dobanzile la credite vor scadea. "Bancile vor trebui sa reduca dobanzile la credite, in urma convergentei cu dobanzile europene, dar si a scaderii inflatiei. Astfel, dobanzile vor trebui sa fie cu maximum un punct peste inflatie". daca va scadea inflatia vor scade cu siguranta si dobanzile. Potrivit lor daca Romania va avea anul acesta o inflatie de 4%, dobanda de creditare va trebui sa fie de maximum 5%. Se spera ca in acest an, piata bancara va deveni mult mai matura iar "pe masura ce pe piata va interveni competitia, si riscurile mediului de afaceri se vor diminua si dobanzile se vor micsora" .Referitor la dobanzile creditelor deja contractate se considera ca in cazul dobanzilor variabile, acestea vor scadea iar cele fixe, nu se vor modifica. Acest lucru va determina clientii care deja au un credit contractat sa apeleze la alte banci si sa ia credite mai ieftine pentru a le plati pe cele vechi, cu dobanda mult mai mare.

La contractarea unui credit clientii trebuie insa sa fie mult mai atenti la dobanda pe care o vor platii pentru imprumutul luat. Analistii sfatuiau romanii ca inainte de contractarea unui credit sa se informeze mai mult despre conditiile de creditare si dobanzile aferente acestora.In multe din cazuri, aceste valori foarte scazute ale dobanzilor au mai degraba o forma publicitara, dobanda la vedere fiind dublata la introducerea unui comision ce se percepe periodic (lunar sau anual). Am putea spune ca, practic acesta functioneaza pentru client ca o a doua dobanda, care ar trebui adaugata dobanzii oficiale. Foarte atenti trebuie in primul rand sa fie cei care doresc un credit pentru locuinta, intrucat pentru astfel de imprumuturi bancile nu afiseaza dobanda anuala efectiva (DAE), ce cuprinde in principiu toate costurile unui credit.

In acest mod,ajungem sa vedem, de exemplu,ca dobanda afisata de o banca pentru creditul imobiliar in euro de 5,95%, sa fie perceputa de client altfel dupa ce adaugam si comisioanele de 0,1%/luna si 1,85%/an,ce se aplica la soldul creditului si se platesc lunar, odata cu dobanda. O astfel de dobanda ajunge si la 16%. De exemplu in cazul creditului ipotecar in euro oferit de banca ABN Amro, daca adaugam la dobanda de 6,95% comisionul de 1,2%/an, aplicat lunar la soldul creditului, ajungem la 8,15% pe an, in timp ce la HVB dobanda pentru client este de 8,3% (5,95% dobanda bancii pentru creditul imobiliar in euro plus 0,2% pe luna).

Privind astfel lucrurile ne dam seama ca practic nici o banca nu ofera un imprumut pentru locuinta in euro (moneda cea mai ieftina pentru creditare si deviza in care au fost acordate majoritatea creditelor ipotecare) cu o dobanda mai mica de 8%. Exceptie fac creditele imobiliare a caror dobanda este fixa in primii ani de creditare, insa numai la prima vedere. Acestea au printre cele mai mici dobanzi de pe piata dar sunt valabile numai pentru primul an de creditare in general, dupa care aplicandu-se dobanda variabila, stabilita de banca in functie de conditiile pietei sau formata pe baza unei dobanzi de referinta (in cazul monedei euro EURIBOR) se depaseste nivelul de 8%. Clientul aflat in cautare de credit pentru locuinta trebuie sa o aiba in vedere atunci cand alege imprumutul, intrucat o astfel de dobanda variabila va plati dupa perioada de unul sau doi ani in care dobanda este mica si fixa.

De exemplu, unul dintre cele mai atractive credite ipotecare de pe piata, cel oferit de Finansbank, are o dobanda de 6,5% in primul an, insa dupa aceasta perioada dobanda se va calcula dupa o formula ce are la baza indicele EURIBOR, la acesta adaugandu-se un procent fix: 5,25% + EURIBOR la 1 an. Calculata dupa aceasta formula, dobanda creditului este 8,95%. Situatia se prezinta la fel si la alte banci:Banca Romaneasca- 5,9% dobanda fixa in primul an, 7,25% variabila, Bancpost - 6,9% fixa in primul an, 8,9% variabila, sau BCR - 6,2% fixa in primul an 8,7% variabila.

Dobanzi si comisioane fixe/variabile practicate de banci pentru

creditele ipotecare in euro

-Top dobanzi fixe in primul an  -Top dobanzi variabile la credite

la credite ipotecare(euro) ipotecare (euro)

1. Banca Romaneasca: 5,9% 1. UniCredit/HVB Tiriac Bank: 5,95%
2. BCR: 6,2% 2. Raiffeisen Bank: 6,9%

3. ING: 6,75%  3. Banca Romaneasca: 7,25%
4. Bancpost: 6,9% 4. BCR: 8,7%

* www.ghiseulbancar.ro - La ce banci gasim credite ipotecare cu dobanzi mici"

12 aprilie 2007

In concluzie, o persoana interesata de un credit imobiliar/ipotecar in euro care are o dobanda sub 8%, trebuie sa tina cont de comisioanele ce se aplica periodic la soldul creditului, calculat lunar sau anual, sau daca aceea dobanda este valabila numai pe o perioada fixa, de unul sau doi ani. Situatia este asemanatoare si pentru creditele in lei sau dolari.

Majoritatea bancilor din Romania incearca sa le ascunda clientilor, prin diverse mijloace, majorarile de dobanzi sau anumite comisioane bancare. Astfel populatia trebuie sa fie foarte atenta atunci cand doreste sa obtina un credit bancar si sa citeasca foarte bine contractul incheiat cu banca. Multe banci din Romania au apelat la tot felul de oferte, isi fac reclama in care spun ca acorda credite in tot felul de monede internationale cu dobanzi de maxim 4,9%. Lucrurile nu stau chiar asa, pentru ca daca ne uitam la comisioane, creditele sunt foarte scumpe. Bancile apeleaza la lipsa de loialitate si ascund anumite lucruri care nu fac altceva decat sa induca in eroare clientii. Publicitatea inselatoare la credite bancare si costul ascuns sunt doua dintre problemele cu care se confrunta clientii bancilor. Un exemplu de publicitate falsa menita sa atraga clientul a fost cea practicata in 2006 de Volksbank Leasing care anunta intr-un spot publicitar ca la cumpararea modelului de autoturism Mazda 3, ofera un credit de consum cu dobanda zero. Insa, rata plus comisioanele aferente acestui credit constituiau o suma de bani mai mare decat rata plus dobanda standard de la un contract de leasing obisnuit. Asociatia pentru Protectia Consumatorului (APC), o organizatie nonguvernamentala care are acelasi obiect de activitate ca si ANPC(Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, a amendat Volksbank Leasing pentru publicitate mincinoasa, iar creditul a fost retras. La fel in cazul creditelor pentru IMM(intreprinderi mici si mijlocii) cu dobanda zero. Banca Transilvania a venit, la sfarsitul anului trecut, cu o noua oferta pentru intreprinderile mici si mijlocii: creditul cu dobanda 0%. Pentru nevoi urgente, un intreprinzator se prezinta la un ghiseu al bancii si solicita acest tip de credit, pentru care nu va plati dobanda. Asta nu inseamna insa ca nu va suporta nici un fel de costuri. Daca imprumutul era rambursat in intregime in mai putin de o luna, firma platea un comision de 1% din valoarea creditului, daca rambursarea depasea 30 de zile, comisionul crestea la 2%. Transformand cele doua comisioane la valoarea lor anuala, in primul caz, imprumutul costa de fapt echivalentul unui credit cu dobanda de 12% pe an, iar in celalalt caz, dobanda echivalenta ar fi de 24% cu mult peste produsele standard de creditare pe termen scurt, oferite micilor intreprinzatori . Un alt exemplu ar fi cazul creditului doar cu buletinul. Inainte la reclamele pentru cumpararea diferitelor produse de folosinta indelungata, prin asa-numitele "credite doar cu buletinul", nu erau mentionate sumele maxime de creditare admise. Ulterior, a fost mentionata suma maxima de creditare de 40 de milioane de lei vechi. Ceea ce nu se preciza era ca, de fapt, creditul maxim era putin peste 20 de milioane de lei, pentru ca in completare erau comisioanele.In urma sesizarii si amenzii APC, acum aceste elemente au fost precizate in reclame, dar scrise cu caractere foarte mici. Scrisul ilizibil cu asterisc, plasat undeva in umbra unui slogan super ofertant, este o modalitate veche de eludare a legii si de pacalire a consumatorului. La noi insa, aceste reclame au fost in top intreg anul 2005 si la inceputul lui 2006. Era clar ca acest gen de publicitate al caror continut il afli abia cand esti incercuit de agentii de vanzari, nu va putea avea efecte pozitive pe termen lung. Dezamagirea care il cuprinde pe consumator dupa ce afla ca lucrurile nu stau chiar ca in reclama este la fel de mare ca si entuziasmul initial pe care i l-a produs publicitatea care continea adevarul deformat. Dupa ce descifreaza scrisul ilizibil, afla ca dobanda este prea mare ca sa se angajeze la un asemenea demers sau ca pentru produsul pe care si-l dorea trebuie sa mai faca niste drumuri deoarece e mai scump decat limita de credit.

Institutiile din Romania care se ocupa de problemele cu privire la protectia consumatorului au luat in calcul aceste reactii ale pietei bancare si au incercat sa gaseasca solutii de rezolvare a problemelor incercand sa-l aduca pe consumator la un stadiu de informare cat mai mare, eliminand pe cat se poate asimetria de informatie intre cele doua parti ale contractului de credit. Consiliului National al Audiovizualului a cerut ca scrisul din aceste reclame sa fie marit suficient pentru a putea fi citit pe ecran. Publicitatea creditelor face si obiectul unor reglementari speciale. Potrivit Legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice,"in orice anunt publicitar, prin care o persoana declara ca acorda un credit sau intermediaza incheierea unui contract de credit si prin care se indica o dobanda sau orice alte cifre referitoare la costul creditului, trebuie sa se mentioneze dobanda anuala efectiva (DAE), in mod clar si ligibil. Aceasta dobanda inseamna costul total al creditului pentru consumator, exprimat in procent anual din valoarea creditului total acordat si calculat in conformitate cu dispozitiile legii" .Reguli mult mai dure contin codurile de conduita in publicitate, elaborate de organismele de auto reglementare in domeniu. Codul de practica in publicitate, elaborat de Consiliul Roman pentru Publicitate spune, la art. 18, ca "reclamele care au ca subiect vanzari pe credit trebuie sa indice clar suma pentru avans si pentru ratele urmatoare, ratele dobanzii si alte taxe, precum si costul total al produsului. Aceste reclame trebuie sa specifice atat conditiile de folosinta si proprietate, cat si pe cele de leasing sau inchiriere, ca si drepturile de rascumparare".

Si Uniunea Europeana vine in sprijinul consumatorului. In martie 2006 a adoptat o directiva care impune si bancilor comerciale care opereaza pe teritoriul Romaniei sa fie mult mai transparente in relatia lor cu clientii,informarea asupra costului creditului sa se faca mult mai corect si mai complet. Principalul obiectiv al normei UE este protejarea clientilor care doresc contractarea unui credit de practici inselatoare sau incorecte din partea bancilor. Acestia trebuie sa primeasca de la banca informatii complete asupra conditiilor, costurilor si obligatiilor aferente unui contract de credit inainte de incheierea acestuia. Bancile vor fi obligate, printre altele, sa-si informeze clientii privind rata anuala si costul total al creditului printr-un exemplu reprezentativ care sa mentioneze toate datele financiare si ipotezele luate in calcul. De asemenea, clientii trebuie informati asupra costului asociat politei de asigurare, cost care trebuie inclus in DAE, daca imprumutul este conditionat de incheierea unei asigurari. Modificarea semnificativa a dobanzii trebuie urmata de informarea imediata a clientului, caruia trebuie de asemenea sa i se aduca la cunostinta noua suma de plata .Pana acum un an in Romania clientii aflau de regula toate detaliile legate de costul imprumutului abia dupa ce semnau contractul de imprumut, iar in publicitate, bancile nu ofera detalii despre costul total al creditelor.

Publicitatea insa este cea mai buna forma de a face cunoscut un produs chiar daca ea prezinta sau nu toate caracteristicile acestuia. Din acest motiv "bancile romanesti ofera credit reclamelor". In anul 2006, in intervalul ianuarie-octombrie, bancile romanesti au avut 73.000 de insertii in presa, TV si radio, cu 64% mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2005. Concurenta acerba a propulsat piata bancara in top 10 al celor mai promovate categorii de anul trecut.

Astfel sistemul bancar poate fi considerat ca unul dintre cele mai dinamice domenii in campanii de comunicare si promovare. Pana la sfarsitul lunii octombrie 2006, volumul brut de publicitate pe TV, presa si radio s-a ridicat la 79 de milioane de euro[10], dublandu-se practic rezultatele din anul anterior. Relevanta pentru cresterea investitiilor bancilor in publicitate este comparatia pe numarul de insertii (spoturi si machete): 73.000 in 2006, fata de 44.000 in 2005.

Cel mai utilizat canal de comunicare a fost televiziunea, care a atras un volum brut de 60,5 milioane de euro (32.077 difuzari). Presa scrisa a avut 22.000 de machete publicitare de la banci, cu 29% mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2005, iar radiourile s-au multumit cu 19.000 de difuzari, obtinand o crestere de 58%. Volumul brut de publicitate TV, radio si presa al bancilor a reprezentat 2,6% din totalul bugetului monitorizat pe intreaga piata de publicitate. Concluzia este ca desi este o piata publicitara mica ea este foarte aglomerata in mesaje. Aceasta evolutie se datoreaza atat numarului in crestere de actori pe piata bancara, cat si a investitiilor mai consistente in acest domeniu. Un alt motiv este faptul ca grupurile bancare incearca sa castige increderea clientilor, serios afectata in deceniul trecut. (Cazurile de faliment precum FNI, Bancorex si Banca Internationala a Religiilor).

In ceea ce priveste strategiile de comunicare, bancile s-au concentrat pe reclame pentru carduri sau oferte de credite, neglijand partea de corporate. Astfel, daca in anii 90 bancile faceau mai ales publicitate de imagine, in care se comunica soliditate, seriozitate, forta financiara,dupa anul 2000, accentul a cazut mai ales pe publicitatea de retail, in care se comunica accesibilitate, solicitudine si deschidere. Sensul pe care il ia publicitatea bancara tine si de modul creativ in care acestea isi prezinta reclamele. daca unele banci se axeaza pe atragerea clientului interesat de dobanda (extrem de avantajoasa) sau pe prezentarea diferitelor avantaje competitive in obtinerea unui credit (usurinta acordarii creditului, garantia ceruta, gradul de indatorare acceptat de catre banca, perioada de rambursare,etc.).Putine au fost bancile care au incercat sa treaca peste barierele seriozitatii, transformand totul intr-un joc, pentru a ramane in memoria clientului. Dupa decizia BNR de a retrage limita privind gradul de indatorare acceptat la un client si a avansului ce trebuia platit la contractarea unui credit bancile se vor axa probabil pe exemplificarea acestor aspecte in prezentarea noilor oferte de produse prin intermediul publicitatii.

"Lucrurile cele mai pretioase din viata nu sunt acelea procurate cu bani."

Albert Einstein

Piata creditului cu bani gheata.

Concurenta pe piata bancara este data si de creditul cu bani gheata. Cei care au nevoie urgenta de bani si nu vor sa fie obligati sa justifice cum o sa-i cheltuiasca, solutia este un imprumut bancar pentru nevoi personale. Bancile comerciale se intrec si pe acest segment de creditare avantajos de ambele parti.

Intre tipurile de credit destinate persoanelor fizice, bancile comerciale din Romania ofera din ce in ce mai usor asa numitele imprumuturi pentru nevoi personale nenominalizate. Aceste credite sunt special concepute pentru a fi o alternativa viabila la cele specializate, cum ar fi cele pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata sau chiar pentru locuinta. Marele avantaj al imprumuturilor de acest tip este ca banca iti da voie sa faci ce vrei cu banii, pe care-i poti retrage din cont imediat dupa incheierea contractului de credit. Pentru finantarea unor cheltuieli neprevazute, plata unei vacante sau a studiilor in strainatate ori a unui automobil de exemplu, un astfel de credit este alternativa ideala daca nevoia de bani este urgenta.

Aproape toate bancile din Romania acorda credite pentru nevoi personale nenominalizate. Este adevarat ca, pentru astfel de imprumuturi, costurile cu dobanda, comisioanele si prima de asigurare, daca este cazul, sunt mai mari decat la un imprumut in care clientul nu vede banii in mana. Faptul este explicabil deoarece banca nu are nici un control asupra modului de cheltuire a sumei imprumutate si, ca atare, un astfel de credit are inclus in cost si riscul mai mare asumat de banca. De partea clientului avantajul net este ca, de exemplu, in cazul achizitionarii unui bun, devine pe loc proprietarul acestuia, putand dispune oricand de acesta fara sa dea socoteala bancii. Pentru a contracara costul mai mare, bancile ofera in schimb avantaj clientului, deoarece nu solicita un avans, iar documentatia ceruta nu este foarte detaliata, fiind vorba de regula doar de o copie de pe cartea de munca, adeverinta de salariu sau alte acte justificatoare de venituri si o factura de utilitati.

Pentru a face mai atractive si mai accesibile imprumuturile de nevoi personale, bancile comerciale au crescut continuu sumele posibil de imprumutat si perioadele de rambursare. In general, suma maxima standard oferita de banci fara avans sau giranti este de 10.000 de euro, iar perioada de rambursare pentru un astfel de imprumut este de maxim zece ani. Alpha Bank, BCR, BRD, Tiriac, HSV, Raiffeisen sunt exemple de banci care acorda pana la 10.000 de euro fara sa ceara avans sau garantii. O nota aparte face ABN Amro, la care imprumutul de nevoi personale acordat fara avans si giranti poate fi de pana la 20.000 de euro.Imprumuturile de nevoi personale pot fi si mai mari de 20.000 de euro, insa acestea din urma trebuie garantate cu ipoteca de rangul unu asupra unui imobil si cesionarea veniturilor solicitantului in favoarea bancii. Si aici pe primul loc este ABN Amro din punct de vedere al sumei ce poate fi obtinuta: 100.000 de euro.Astfel de imprumuturi cu ipoteca si diferite perioade de rambursare ce pot ajunge si pana la 25 de ani ofera insa majoritatea bancilor precum BRD, Bancpost, BCR sau Tiriac cu plafoane maxime de pana la 50.000 de euro.

Piata imobiliara. Tendinte ale creditului imobiliar

Piata imobiliara a ajuns la 2,8% din PIB sau 2,2 miliarde euro, din care 1,8% din PIB, sau 1,44 miliarde euro, il reprezinta segmentul rezidential. Oferta imobiliara este destul de scazuta in Bucuresti fata de restul tarii, fata de cerere. Insa, odata cu cresterea salariilor clasei de mijloc si a numarului de constructii noi, piata creditului ipotecar poate exploda.Raportat la cresterea totala a creditului,piata ipotecara a decelerat,insa potentialul este foarte mare.Viitorul pietei creditului ipotecar se va baza pe aproximativ trei milioane de gospodarii, iar in cativa ani Romania va putea atinge media din Europa de 5,4% din PIB. Principalii jucatori ai pietei (conform datelor de la inceputul lui 2007) raman BCR, BRD, Raiffeisen . Topul judetelor care iau cele mai multe credite pentru achizitionarea de locuinte este dominat de Bucuresti urmat de Cluj, Constanta si apoi Brasov si Iasi. Ceilalti consumatori de credite nu ajung nici la o treime din totalul creditelor acordate in capitala (Fig.1). Judetul cu cel mai mic volum al creditelor imobiliare acordate este judetul Caras Severin care are cea mai slaba prezenta bancara din Romania (cele mai putine sucursale) acesta fiind si unul din motivele pentru care locuitorii din zona iau cele mai putine credite ipotecare.

Sursa:Capital,"Cine ia mai multe credite ipotecare"nr17,26 aprilie 2007

Sursa:Capital,"Cine ia mai multe credite ipotecare"nr17,26 aprilie 2007

In zona creditului ipotecar vor aparea noi nise de piata pentru banci, iar cei care le vor urma vor putea castiga lupta concurentiala. Oferta tot mai variata este benefica si pentru clienti, solicitantii de credite urmand a fi martorii unor scaderi ale costurilor imprumutului ipotecar si in general, ale creditelor cu scadente medii si lungi.Coroborat cu o crestere a salariilor clasei medii, care isi permite astfel de credite, precum si cu aparitia primelor banci exclusiv ipotecare - Raiffeisen Banca pentru locuinte sau HVB Banca pentru locuinte, piata poate trece, peste doi-trei ani, printr-o perioada de expansiune. Bancile mici si mijlocii trebuie sa aleaga intre a fi acaparate de competitia cu bancile mari, care se bucura de reputatie si de o recunoastere foarte buna pe piata, sau alternativa orientarii catre nise sau strategii integrate. Prin strategii integrate se intelege formarea unor retele de distributie si informare, in colaborare cu agentiile imobiliare si marii investitori,precum si cu alti parteneri.Au aparut deja primele tendinte in aceasta directie, unele banci formand parteneriate cu firme imobiliare care le vor prezenta oferta de finantare clientilor. In Romania se poate sesiza potentialul de crestere al pietei, si nevoia de consultanta a bancilor mici si mijlocii care vor sa reziste pe piata. Pe piata creditului ipotecar exista o mare problema legata de faptul ca numai cateva categorii de persoane isi permit sa acceseze credite ipotecare. De la extinderea intervalului de creditare, inceputa altadata de la 15 ani si ajunsa acum la 35 de ani si pana la scaderea avansului procentual solicitat clientului de credite, de la inghitirea costurilor suplimentare, suportate de catre bancher si pana la unificarea creditelor, cam tot ce se putea inventa in materie de atractivitate s-a inventat si functioneaza, si s-a creat astfel o euforie a indatorarii ce poate la un moment dat sa ingrijoreze.

Chiar si in aceste conditii atragerea clientului constituie pentru banci prioritatea numarul unu. Astfel concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata bancara din Romania au determinat bancile comerciale sa-si diversifice produsele si serviciile si sa apeleze la toate canalele posibile pentru promovarea acestora. Un exemplu concret in acest sens il constituie parteneriatele incheiate de banci cu agentiile imobiliare pentru promovarea creditelor bancare pentru achizitionarea de locuinte. Avantajele in cazul unor asemenea conventii de colaborare sunt reciproce. In timp ce bancile castiga plasandu-si ofertele de credit si prin intermediul agentiilor imobiliare, acestea din urma castiga clienti care numai astfel pot apela la un credit bancar. Cel mai important este avantajul clientului care, in momentul in care contacteaza o agentie imobiliara pentru a-si cumpara o locuinta, gaseste nu numai consultanta imobiliara, ci si bancara, fara costuri suplimentare. In plus, de cele mai multe ori, agentul imobiliar se ocupa de documentatia necesara si face legatura clientului cu ofiterul de credit. Astfel banca acorda credite in vederea achizitionarii de locuinte, iar agentia imobiliara, datorita creditelor acordate de catre banca, poate onora cat mai multe cereri ale clientilor. Totodata, timpul de procesare a creditului se reduce, existand o operativitate mai mare in acordarea creditului, partenerul actionand ca un canal de distributie aditional. in contextul actual, in care bancile se orienteaza spre diversificarea canalelor de distributie, iar agentiile imobiliare doresc diversificarea serviciilor prestate, satisfactia clientului devine un numitor comun al strategiilor celor doi parteneri. Serviciile bancare oferite prin intermediul agentiilor imobiliare nu sunt diferite fata de cele oferite la sediul bancii, respectandu-se normele si reglementarile interne de creditare ale bancii. Parteneriatele incheiate de BCR nu contin clauza de exclusivitate, atat banca, cat si agentia imobiliara avand posibilitatea de a incheia in acelasi timp astfel de parteneriate cu mai multe agentii imobiliare, respectiv cu mai multe banci. Este de preferat insa ca agentia imobiliara cu care banca intra in parteneriat sa aiba o reputatie buna pe piata si experienta in domeniu. Avantajele asociatiei in acest caz sunt, in mod firesc, intrarea in parteneriat cu o importanta, solida si reprezentativa institutie financiara de pe piata bancara, organizarea unor evenimente interne cu sprijinul bancii, formarea propriilor membri pe domenii legate de finantare imobiliara etc. In plus, se pot incheia conventii de colaborare cu agentiile imobiliare, conventii care sunt centrate pe business reciproc si oferirea posibilitatii accesului la finantare al clientilor. La sediul agentiilor imobiliare cu care banca a incheiat conventie de colaborare, clientul primeste doar informatii privind produsul de creditare imobiliara al bancii respective

Prin acest parteneriat se urmareste satisfactia clientului, conditiile de acordare si documentatia necesara regasindu-se la sediul agentiei imobiliare care, indirect, constituie un element de valoare adaugata atat pentru banca, cat si pentru partener. Astfel prin apelarea de la sediul agentiei imobiliare a unui numar de telefon gratuit, clientul poate afla daca este eligibil pentru un credit pentru locuinta si poate obtine o intalnire cu un consilier de clientela al bancii, la sediul unei unitati la alegerea clientului, pentru definitivarea dosarului. Un client nu trebuie sa plateasca nici un comision sau taxa suplimentara pentru aceste servicii, costurile fiind cele standard.

Avantajele bancii sunt semnificative si din alt punct de vedere. Prin acest serviciu clientii afla de produsele bancii chiar in momentul in care sunt interesati de o locuinta. In plus, beneficiaza de un nou canal de distributie a produselor si serviciilor bancare, iar alcatuirea dosarului ce va fi trimis spre analiza va fi facuta de catre agentia imobiliara. Agentia beneficiaza, in urma semnarii unei asemenea colaborari, de un serviciu in plus, oferind astfel o alternativa de finantare pentru achizitionarea unui imobil si, implicit, incasarea comisionului pe tranzactie. La randul sau, clientul are parte de consultanta specifica pentru fiecare caz in parte, scapa de aglomeratia de la ghisee si de drumurile la banca pentru actele de intocmire a dosarului. In acelasi timp clientul are posibilitatea alegerii celor mai bune conditii comparand ofertele bancilor cu care agentia imobiliara are parteneriate.

In cazul unui credit prin intermediul agentiei imobiliare schimbul de servicii este reciproc:banca acorda credite in vederea achizitionarii de locuinte, iar agentia imobiliara, datorita creditelor acordate de catre banca, poate onora cat mai multe cereri ale clientilor.

Sunt importante de urmarit si influentele de pe piata de mobilier. Pe termen scurt pe aceasta piata poate sa nu existe neaparat o crestere a cererii, iar pe termen mai lung impactul poate fi redus, doar cateva procente in plus fata de cresterea prognozata. Motivul tine de faptul ca nu vor fi brusc mai multe case de mobilat, iar ceea ce urmeaza sa se construiasca nu va fi gata peste noapte. Abia in 1.5-2 ani va putea exista un impact mai semnificativ, livrarile de locuinte vor genera abia atunci nevoia clientului de a-si mobila casa.

Piata auto din Romania.Tendinte ale creditului auto.

O alta piata ce ar putea resimti exploziv relaxarea conditiilor de finantare este piata auto. In Romania este evident ca dupa casa, masina este cea mai dorita achizitie. Sistemele de finantare, fie leasing fie credite, au stat la baza exploziei auto in ultimii cinci ani, interval in care vanzarile s-au triplat, ajungand la nivelul anului trecut la 300000 de automobile noi,autoturisme si vehicule comerciale cu o valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.Rolul principal l-au avut masinile de import care se afla intr-o puternica crestere de mai multi ani.Primele doua luni ale acestui an au confirmat ritmul mai alert de crestere a importurilor (vanzari mai mari cu peste 15%) fata de o scadere in cazul masinilor din productia nationala.Importurile isi vor creste in aceste conditii cota de piata in continuare. La masinile de import este mai probabila achizitia prin sisteme de plata amanata,fie credit fie leasing, avand in vedere ca preturile lor sunt superioare masinilor din productia nationala.Mai mult de trei sferturi din achizitiile de masini se fac in prezent prin credite si leasing, ponderea fiind in crestere de la an la an. Leasingul a fost pana acum prima optiune a comparatorilor, anul trecut acest sistem de finantare fiind preferat de jumatate din cei care si-au cumparat o masina noua. Creditul auto nu a mers pana acum chiar asa cum era de asteptat chiar daca exista o tendinta de crestere. In aceste conditii eliminarea restrictiilor BNR ar putea da un nou avant pietei auto prin cresterea cererii pentru masini.

Influentele creditului asupra pietei de electronice si electrocasnice

Piata produselor electronice si electrocasnice va simti si ea impactul pozitiv al ridicarii restrictiilor BNR, pe masura impactului negativ pe care aceste restrictii l-au avut pana acum. In noile conditii magazinele de electronice si electrocasnice vor avea posibilitatea sa accepte un numar mai mare de clienti,care pana acum erau respinsi pentru ca nu indeplineau restrictiile impuse de BNR. Practic se va vedea o relaxare a pietei din punct de vedere al gradului de indatorare, procedura de acordare a creditelor fiind mult mai facila. Daca pana acum principalii jucatori ai pietei inregistrau o rata de respingere de 34% dintre clientii care incercau sa contracteze un credit, anul acesta, aceasta rata ar putea sa scada undeva la 28-30%. Astfel pe termen scurt in cazul electronicelor si a electrocasnicelor se va inregistra o crestere a numarului de credite acordate, crestere care va veni in primul rand din randul clientilor respinsi anterior care vor solicita din nou un credit, dar si de la clientii care vor contracta credite noi. Ulterior acest efect se va combina si cu celelalte forte care actioneaza asupra pietei, precum cresterea veniturilor, posibilitatilor de cumparare,etc.Cel mai probabil efectul major se va vedea in primul rand in zona imobiliara, apoi la masini si abia pe locurile urmatoare la alte produse si servicii. Analistii au pus in discutie si un alt aspect atunci cand se evalueaza impactul pe care l-ar putea avea eliminarea restrictiilor pe piata electronicelor si a electrocasnicelor si anume componenta portofoliului de produse.Practic toti producatorii au simtit impactul normelor BNR intr-o masura mai mare sau mai mica, in functie de componenta portofoliului de produse. Piata a aratat o tendinta de achizitie a electrocasnicelor complexe, iar finantarea nu poate decat sa impulsioneze si mai mult acest segment. Exista insa si pareri care sustin ca nu exista motive pentru o explozie a cererii. La baza acestor pareri sta ideea potrivit careia oamenii sunt mult mai rationali cand e vorba sa ia credit fata de cum erau in urma cu cativa ani, atunci cand accesul brusc la ceva ce nu ti-ai permis te facea sa reactionezi "emotional" situatie care in prezent nu mai are sustinere.

Decizia bancii centrale cand a anuntat intentia de a ridica restrictiile privind avansul minim si limita de indatorare a creat avalansa de asteptari si de planuri. Dupa ani buni in care au cautat diferite cai de a ocolii aceste restrictii, bancile sunt puse acum in fata unei intrebari esentiale in privinta deciziilor cu privire la strategiile pe care le vor adopta in viitor si anume:unde se echilibreaza balanta intre dorinta de a castiga cota de piata si riscul de a supraestima solvabilitatea clientilor. Societatea de azi este mult mai sanatoasa, un tanar care si termina studiile nu trebuie sa mai astepte 20 de ani ca in comunism pana sa-si ia o casa si o masina din moment ce acum are acces rapid si usor la credite. In acelasi timp el este si mai motivat sa lucreze in conditiile in care pentru bunurile cumparate pe credit este legat de rate vreme de 20 ani. Se poate spune astfel ca o functie a creditului este si aceea de a responsabiliza societatea.

Deciziile BNR-avantaje si dezavantaje. Comparatie cu situatia din celelalte tari integrate in UE

Libertatea data de BNR bancherilor comerciali este o aliniere de fapt la regulile normale de pe pietele europene unde institutiile financiare isi stabilesc singure regulile de creditare si ar trebui sa echivaleze pentru clienti cu posibilitatea de a lua imprumuturi mai mari si mai avantajoase pentru ei. Desi nu toata lumea va beneficia in mod unitar de noile conditii si vor continua sa evalueze atent raportul dintre veniturile clientilor si creditul acordat, bancile vor accepta o diminuare a avansului minim solicitat si un grad de indatorare mai mare. Diferenta nu e deloc de neglijat,in conditiile in care de exemplu,la un credit de 50000 euro destinat achizitiei unei locuinte,avansul necesar scade de la 12500 euro la 5000-7500 euro. In aceste conditii pot aparea oferte diferentiate pe subsegmente. Astfel avansul pentru un credit ipotecar ar putea ramane in jur de 20%,dar pentru anumite situatii(in functie de garantie)ar putea scadea la 10%.In acelasi timp vor aparea si oferte la care pretul va fi diferentiat in functie de marimea veniturilor,de garantii si de alti factori similari.La unison cu bancile, institutiile financiare nebancare(ce au functionat pana de curand dupa reguli proprii, intrand doar de anul trecut sub supravegherea BNR)se vor gandii si ele la schimbari. Veniturile fiecarei persoane va deveni un criteriu pentru gradul de indatorare acceptat de catre banca.

Situatia de pe alte piete europene poate constitui un reper pentru tendintele care se vor inregistra pe piata bancara din Romania. In Cehia spre exemplu nu exista limite stricte privind indatorarea maxima a unei persoane. In general suma optima a tuturor imprumuturilor ca procent din veniturile pe gospodarie este intre 40-50%. In Ungaria nu exista o reglementare unitara, practica bancii stabilind totusi ca rata lunara sa fie in jur de 30% din venituri. In cazul clientilor cu venituri mai mari procentul poate urca pana la 50-80%.Banca detine intreaga responsabilitate pentru a decide.In Belgia stabilirea capacitatii de rambursare a unui credit este total in sarcina bancii. Gradul de indatorare maxim al clientilor nu se stabileste ca procent sin veniturile lor disponibile, ci ca o suma anume stabilita printre altele in functie de salariul minim garantat in Belgia.

Si totusi chiar daca bancile romane vor primi libertatea de a decide singuri ce risc pot sa-si asume si in raport cu ce categorie de clienti nu se poate spune ca libertatea este chiar atat de mare pe cat pare in teorie. Astfel chiar daca bancile pot sa-si stabileasca singure normele interne de expunere fata de clienti,acestea vor fi aprobate de Directia de Supraveghere a Bancii Centrale,in functie de profilul de risc al fiecarei institutii in parte. Motiv pentru care chiar daca vor exista banci care au tendinta de a se expune prea mult in lupta pentru a castiga cota de piata vor exista suficiente mecanisme in mana BNR pentru a preveni exagerarile.

O alta consecinta a eliminarii restrictiilor BNR va fi diminuarea scadentelor pe anumite categorii de credite. Primele vor fi creditele de consum intinse de banci si pe 5-10 ani pentru ca rata lunara, ca pondere in veniturile clientilor sa le permita acestora accesul la imprumutul respectiv. Inainte de ridicarea restrictiilor de catre BNR, bancile ajunsesera sa ofere credite de consum si pana la 15-20 de ani. In plus din cauza avansului mare impus la contractarea unui imprumut pentru locuinte romanii au preferat sa-si cumpere locuinte prin credite de nevoi personale cu garantie imobiliara. Se poate pune astfel intrebarea cat din volum total al creditelor de consum au fost destinate exclusiv consumului si cat pentru cumpararea de locuinte. Toate tarile care au intrat in UE si la care se raporteaza Romania au avut un prim val de crestere a creditului de consum si apoi un al doilea al creditului ipotecar.

Potrivit statisticilor BNR la finele anului trecut volumul creditelor de consum acordate de banci populatiei se ridica la 30,3 miliarde de lei(8,9 miliarde euro) fata de putin peste 8 miliarde de lei(2,3 miliarde euro) credite imobiliare si ipotecare.

Pe de alta parte limitarea la 35% a gradului maxim de indatorare in cazul creditelor destinate achizitiilor de locuinte a diminuat si valoarea medie a acestor imprumuturi.Valoarea medie a creditelor ipotecare se situeaza in jurul a 20-30000 de euro, total insuficient pentru o piata imobiliara in care preturile la locuinte au explodat in ultimii ani. Comparand cu alte tari du UE, in Cehia valoarea medie a creditelor destinate achizitiei de locuinte variaza in jur de 54000 euro,in Ungaria intre 19600-27450 euro, in Slovacia de peste 25000 euro iar in Belgia este de 106000 euro.

Piata imobiliara este una dintre cele care vor resimti cel mai puternic relaxarea conditiilor de creditare. Practic lupta pentru sumele in plus ce vor fi disponibile(cel putin teoretic) pentru romani se va da pe cateva piete, unde consumul se face in mare parte cu bani de la banca: imobiliara, auto, a echipamentelor electronice si electrocasnice, etc.

CONCLUZII

Dupa o perioada de tranzitie in care sistemul bancar romanesc era afectat de falimente, sistemul bancar autohton este marcat in aceste momente de o anumita stare de stabilitate. Consolidarea de-a lungul timpului a sistemului bancar romanesc s-a realizat prin doua modalitati principale. Prima a constat in eliminarea bancilor cu probleme fie prin falimentul acestora fie prin fuziunea lor cu grupuri bancare mai puternice.A doua modalitate a fost modificarea reglementarilor bancare si intarirea controlului exercitat de BNR asupra bancilor din sistemul bancar romanesc.Falimentele inregistrate in sistemul bancar pe langa impactul negativ pe care l-au avut asupra intregii piete financiar-bancare, inclusiv asupra societatilor de asigurari si altor societati ce comercializeaza servicii financiare, au restructurat piata bancara, eliminand jucatorii mai slabi care nu au putut face fata concurentei. Astfel prezenta grupurilor financiare internationale cu o pozitie importanta pe piata a fost in ultimii ani tot mai puternic simtita pe piata. Odata cu privatizarea BCR se poate afirma ca aproape intreg sistemul bancar romanesc este dominat de grupuri financiar-bancare internationale : BERD, Groupe Societe Generale, Raiffeisen, Unicredit Tiriac, ABN Amro, ING Banc, Alpha Bank, Banc Post, etc. Prezenta grupurilor financiar-bancare internationale a jucat un rol esential in consolidarea sistemului bancar romanesc. Daca nu cu mult timp in urma un client care intentiona sa-si deschida un cont de depozit la banca se intreba daca isi mai recupereaza banii depusi sau mai rau daca peste o luna banca la care are depozit va da faliment, in prezent situatia este total schimbata. Sistemul bancar romanesc a depasit complet aceasta faza transformandu-se intr-un sistem bancar solid, care ofera certitudine si incredere

In ceea ce priveste tendintele actuale de pe piata creditului se observa o reorientare spre segmentul produselor si serviciilor de retail banking. In cazul multor categorii de produse(credite ipotecare, de consum, auto, carduri sau servicii financiare integrate) potentialul de dezvoltare si de diversificare al acestora a determinat bancile sa se adapteze din ce in ce mai mult nevoilor clientilor. Astfel flexibilitatea produselor oferite este mai mare ,fiind concretizata prin aspecte precum cresterea perioadelor de rambursare a creditelor, diminuarea dobanzilor, eliminarea girantilor pentru unele produse ipotecare, usurinta privind obtinerea unui credit,etc.

Imbunatatirea conditiilor de creditare (avans,dobanda, perioada) produce un acces mai usor la piata creditului si prin urmare mai multa lume se va afla in situatia de a intra in contact cu aceasta piata. Toata lumea vrea sa cumpere case, vile , terenuri, masina, sa traiasca mai bine. Chiar daca intr-o prima etapa avantajate de aceste reglementari vor fi tot persoanele cu venituri mai ridicate cu timpul bancile isi vor deschide usile mai larg si pentru cealalta categorie de clienti. Deciziile BNR luate in ultimii ani au impus diferite comportamente din partea bancherilor, unii reusind sa se adapteze mai usor la noile conditii, altii nereusind insa sa-si transforme produsele intr-unele atractive si in noile conditii impuse. Libertatea care s-a dat la credite i-a facut pe multi sa profite de situatie si sa beneficieze de generozitatea bancilor fara sa se gandeasca la consecintele viitoare sau sau la suma totala pe care o pot suporta.

Deciziile adoptate de BNR sunt de fapt o garantie ca sistemul bancar actual este unul sanatos care a crescut mult in maturitate. S-a maturizat mult si publicul, care numai este asa de usor atras de vechile tertipuri ale bancilor cu publicitatea de genul dobanda zero sau "iei acum platesti la anul",menita sa-si scoata clientul din casa si sa-l atraga inspre o filiala sau o sucursala, pentru a-i da bani.

Bancile nu mai trebui sa fie tinute in frau asa cum erau pana acum. Li s-a cedat cea mare parte din puterea de decizie. Modul in care vor stii sa gestioneze noua situatie, invataturile pe care le-au tras din trecut, precum si riscul pe care vor fi dispuse sa si-l asume sunt necunoscutele pe care jucatorii de pe piata creditului vor trebui sa le rezolve pentru a putea rezista pe piata sau a se putea impune fara sa-si asume responsabilitati prea mari pe care nu le pot onora.Raspunsul pe care-l vor da bancile, rezultatul calculelor, modul in care vor stii sa gestioneze aceasta libertate oferita de BNR vor determina tendintele de pe piata creditului dupa aderarea Romaniei la UE.

BIBLIOGRAFIE

CARTI:

Alexandu Tasnadi ,coord. - Doctrine economice - Ed.Ase.Bucuresti 2001

BNR, Fundatia culturala Magazin Istoric, Asociatia Romana a bancilor - Integrarea Europeana a Romaniei. Punctul de vedere al sistemului bancar- Simpozionul de istorie si civilizatie bancara "Cristian Popisteanu" -Bucuresti,16 noiembrie 2005.