Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

ANVERS ( ANTWERPEN )

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)
BAILE OLANESTI
ROMA ANTICA - Imperiul roman de rasarit
VATRA DORNEI
Muntii Paring - Trasee turistice
Grupa Fagaras
BUZIAS
RELIEFUL ROMANIEI - Dealurile si Podisurile, Muntii Carpati
INFORMATII GENERALE ASUPRA MUNICIPIULUI BUCURESTI - VALORI ISTORICE SI CULTURALE
CALIMANESTI - CACIULATA


ANVERS ( ANTWERPEN )




Oras - port in Belgia si centrul administrativ al provinciei cu acelasi nume,A.este situat pe malul drept al fluviului Schelde,la 88 km de varsarea ei in Marea Nordului,la 51*13 lat.N si 4 * 23 long.E.Istoria acestui mare port European a inscris pe rabojul sau ascensiuni si caderi spectaculoase,datorate unor cauze politice si economice aflate in stransa legatura cu pozitia sa geografica .Mentionat pentru prima oara intr-un document din secolul al VII-lea ,A. se remarca in secolul al XIII lea ca un centru commercial, care, aflat la hotarele Angliei,Olandei,Frantei si Germaniei,reuseste sa concureze cu infloritorul Bruges,fiind in acelasi timp sediul unor inseminate industrii de postavuri si de prelucrare a scrumbiilor.In secolul al XIV lea A. intra in Liga Hanseatica,iar in a doua jumatate a secolului al XV lea, ca urmare a caderii Bruges-ului (din cauza colmatarii estuarului Zwyn)si a marilor descoperiri geografice,comertul sau international capata o amploare fara precedent.Acest lucru a dus in mod implicit la dezvoltarea unei activitati financiare de prim rang.Justificand o bursa de comert si una de valori si utilizand tehnica bancara cea mai moderna ( scrisori de schimb,credit etc.), el devine in secolul al XVI lea primul centru financiar al Europei.Acumularea capitalurilor a favorizat dezvoltarea industriilor postavului,sticlei,sapunului,zaharului si a imprimeurilor.De la 1520 pana la 1560,portul A. devine cel mai mare antrpozit European si redistribuitorul produselor

coloniale aduse de la Cadiz si Sevilla.Dar razboaiele religioase,jaful din 1576 si asediul de la 1585,incheiat cu cucerirea orasului de catre trupele spaniole de sub conducerea ducelui de Parma,au provocat declinul sau.Pacea din Westphalia (1648) ii da lovitura de gratie inchizand navigatia prin estuarul Schelde,A. incepe din nou sa prospere.Acordul din 1863 prin care Belgia si alte tari europene au cumparat de la Olanda dreptul de a lua vama pe Schelde a contribuit substantial la progresul ulterior al orasului.Germanii l-au ocupat atat in primul rand,cat si in al doilea razboi mondial.Fortele aliate au primit pe aici in mare parte din materialul de razboi necesar in,in perioada de dupa 4 septembrie 1944,cand a fost eliberat de britanici.In present,el isi disputa cu Londra locul al doilea intre porturile europene.Astazi cu cei peste 661700 locuitori ai sai,A. ocupa locul al doilea intre orasele tarii,fiind totodata unul dintre marile ei centre industriale.Principala sa functiune este insa cea portuara,coordonata de 10 mari societati de navigatie.Datorita ei s-au nascut si dezvoltat numeroasele industrii amplasate mai ales in preajma portului.Metalurgia feroasa,industria cuprului si a radiului,rafinariile de petrol,fabricile de cauciuc si de ingrasaminte chimice,uzinele textile si nenumaratele intreprinderi alimentare functioneaza aproape in exclusivitate pe seama materiilor prime importante.Intr-o si mai stransa legatura cu portul se afla industria constructoare de nave .La A. exista de asemenea si intreprinderi de asamblare a automobilelor.O industrie traditionala de reputatie mondiala al carui monopol il imparte de multa vreme cu Amsterdam-ul este cea a slefuirii diamantelor.Dar functiunea portuara inseamna inainte de toate comert,iar aceasta n-ar putea exista fara o activitate financiara,pe masura vastelor relatii comerciale ale portului A.Totodata,orasul A. este nodul unei retele foarte dense de cai ferate si sosele care-l unesc cu toate regiunile tarii si Europei occidentale.Cu suburbiile de pe malul stang al Scheldei este legat prin mai multe tunele,astfel ca niciun pod nu impiedica navigatia pe apele fluviului.Functiunea culturala a A. nu este mai putin importanta.



PORTUL

Format din doua parti distincte,una reprezentata prin cheiurile din lungul fluviului,iar cealalta,dintr-un system de docuri conectate cu fluvial prin intermediul a sase ecluze,in port se patrunde prin Schelde,navigabila pentru nave cu pescaje pana la 10 m.Suprafetele ocupate de instalatiile portuare sunt neobisnuit de intinse.Astfel,numai principalele 27 de docuri destinate navelor oceanice ocupa 1170 ha.Lungimea totala a cheiurilor portului A. este de 121,5 km, din care 115 km servesc acostarii navelor oceanice, iar 6,5 km navelor fluviale si slepurilor.Unele docuri au dimensiuni de-a dreptul impresionante.Astfel,Docul Hansa acopera singur o suprafata de 238 ha si arte 10,5 km de cheiuri in lungul carora adancimea apei este cuprinsa intre 12 si 15 m.Docul B2 are la randul sau 204 ha si 8,5 km de cheiuri cu adancimi alaturate de 16,7 m. Suprafete intrecand50 ha au de asemenea Docul B1,Docul Churchill,DoculB3,Docul Albert,Docul nr.5 , Portul de Petrol si Docul Leopold.Numeroasele docuri ale portului sunt specializate in traficul diferitelor categorii de marfuri ( carbuni,minereuri,petrol,cherestea,cereale,produse tropicale si mai ales marfuri generale).

Echipamentul de manipulare a marfurilor este format din 589 macarale de chei cu capacitate intre 2 si 50 t, 14 macarale pod cu capacitate de la 15 la 25 t,32 macarale plutitoare cu capacitate pana la 150 t si 20 de elevatoare pentru cereale.Toate acestea apartin in parte municipalitatii si in parte intreprinderilor particulare.Spatiile de depozitare sunt si ele pe masura necesitatilor unui asemenea port.Astfel,remizele de pe cheiuri din lungul raului si din docuri ocupa o suprafata totala de 80 ha,magaziile municipale 17 ha,iar remizele de cherestea 40 ha.Remizele si magaziile particulare acopera laolalta o suprafata de 45 ha.Exista de asemenea hambare pentru depozitarea cerealelor, acoperind 6,5 ha , depozite frigorifice cu o capacitate de 143 000 m3 si magazii pentru depozitarea a 200000 t de potasa. Instalatia sudica de petrol poate inmagazina peste 919 000 m3 de petrol , iar rezervoarele rafinariei din partea nordica a portului , 3 621 000 m3.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1179
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site