RELIEFUL ROMANIEI - Dealurile si Podisurile, Muntii Carpati

RELIEFUL ROMANIEI

Romania are un relief variat. In cuprinsul lui intalnim munti acoperiti cu paduri de molid, brad si fag, precum si pasuni. Subsolul acestora contin felurite roci si minerale.
    Principalele unitati de relief sunt: Podisul Transilvaniei, Muntii Carpati, dealurile subcarpatice, Podisul Moldovei, Podisul Getic (S), Dealurile de Vest, Campia Romana, Campia de Vest (apus), Delta Dunarii si Podisul Dobrogei.
    Campiile ajung pana la 300 metri, dealurile urca pana la cca 1000 metri iar muntii nu trec de 2544 metri.

Muntii (31% din suprafata tarii)
    Muntii Carpati sunt munti tineri si de inaltime mijlocie. Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de o jumatate din lungimea totala a Carpatilor.
    Muntii Carpati se impart astfel: Carpatii Orientali (Rasariteni), Carpatii Meridionali (de Miazazi) si Carpatii Occidentali (Apuseni).
    Carpatii Orientali - se intind pe directia NV - SE, de la hotarul de Nord al tarii pana la Valea Prahovei.
    Se impart in trei grupe (nordica, centrala si sudica), sunt alcatuiti din roci felurite, rareori piscurile depasesc 2000 m (in Muntii Rodnei si Calimani) si sunt acoperiti de paduri dese de molid, brad si fag.
    Resurse subsolice: minereuri de mangan, fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, carbuni, sare, precum si variate roci de constructie.
    Cuprind: Grupa Nordica: Muntii Vulcanici (Oas, Gutai, Tibles), Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu - 2303 m, Vf. Ineu - 2279 m), Muntii Bargaului, Muntii Suhardului, Muntii Maramuresului; Grupa Centrala: Muntii Calimani, Muntii Gurghiu, Muntii Harghita, Muntii Moldovei (Muntii Bistritei, masivul Ceahlaul, Muntii Tarcaului, Muntii Giurgeului, Muntii Hasmasu Mare; Grupa Sudica: Muntii Vrancei, Muntii Buzaului, Muntii Penteleu, Muntii Ciucasului (Vf. Ciucas - 1954 m), Muntii Baiului, Muntii Barsei (masivele Postavaru si Piatra Mare).
    Carpatii Meridionali - cuprinsi intre Valea Prahovei si Culuarul Timis-cerna-Bistra.
    Sunt cei mai inalti munti din tara noastra, se impart in patru grupe: Bucegi, Fagaras, Parang si Retezat-Godeanu.
    resurse subsolice: carbuni si variate roci de constructie.
    Cuprind: Grupa Bucegi: Varfu Omu (2505 m) in Muntii Bucegi, Culmile Piatra Craiului (2200 m); Grupa Fagaras: Muntii Fagaras cu varfurile: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), Culmile Panusa, Iezer (2462 m), Ghitu, Frunti, Cozia; Grupa Parang: Muntii Parangului, Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Sureanu, Varful Parangu Mare (2519 m); Grupa Retezat-Godeanu: Muntii Godeanu cu varful Gugu (2291 m), Muntii Retezat cu varful Peleaga (2509 m), Culmile: Tarului, Cernei, Mehedinti, Valcan.
    Carpatii Occidentali - sunt cei mai scunzi munti din tara noastra, se intind de la Valea Dunarii pana la Valea Baraului.
    Sunt alcatuiti din roci cristaline, din calcare, gresii si roci eruptive.
    Resurse subsolice: minereuri de fier, mangan, minereuri de metale neferoase (aur, argint, cupru), bauxita, roci de constructii.
    Cuprind: Muntii Semenicului, Muntii Almajului, Muntii Aninei, Muntii Locvei, Muntii Banatului, Masivul Poiana Rusca, Muntii Apuseni (care cuprind: Muntii Bihorului, Masivul Vladeasa, Masivul Gilau, Muntele Mare, Muntii Trascaului, Muntii Metaliferi, Muntii Zarandului).

Dealurile si Podisurile (36% din suprafata tarii)
    Podisul Transilvaniei - ocupa partea centrala si NV a Transilvaniei (mijlocul arcului carpatic). Cuprinde: dealuri si depresiuni, Podisul Someselor, Campia Transilvaniei, Podisul Tarnavelor, depresiunile: Bistrita, Fagaras, Sibiu, etc. Dealurile sunt bogate in: sare, ape minerale, paduri si livezi cu pomi fructiferi.
    Dealurile de Vest - incep de la valea Nerei (S) si se intind pana la Valea Somesului (N), pe marginea Carpatilor Orientali, facand trecerea spre Campia de Vest. Cuprinde: Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile Crasnei si Silvaniei.
    Subcarpatii - alcatuiesc un tinut deluros care insoteste marginea Carpatilor Orientali si Meridionali, de la Valea Moldovei pana la Valea Motrului. Sunt formati din dealuri inalte (400-800 m) si se impart in: Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii de Curbura si Subcarpatii Getici.
    Podisul Getic - se intinde intre Dambovita si Dunare spre sud marginindu-se cu Campia Romana, iar spre nord cu Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti. Cuprinde podisurile: Musnitei, Oltetului, Arges si Candesti.
    Podisul Mehedinti - continua braul de dealuri la vest de Motru (500-650 m) si este alcatuit din sisturi cristaline si calcare. Cuprinde chei si pesteri (Topolnita).
    Podisul Moldovei - este delimitat de Obcinele Bucovinene, Subcarpatii Moldovei, Valea Putnei si Campia Romana. Cuprinde: Podisul Sucevei (500-600 m), Campia Moldovei (200 m) si Podisul Barladului.
    Podisul Dobrogei - cuprins intre Dunare si Marea Neagra, cuprinde doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud. Mai cuprinde Muntii Macinului cu varful Greci (467 m).

Campiile, luncile si Delta Dunarii (33% din suprafata tarii)
    Campia Romana - este asezata in sudul Romaniei, de-a lungul fluviului Dunarea. Cuprinde campiile: Blohnitei, Bailestilor, Romanitilor, Pitestilor, Boianului, Vlasiei, Baraganului, etc.
    Campia de Vest - se gaseste in vestul tarii avand ca delimitari: N - raul Tar, E - Dealurile de Vest, S - granita cu Iugoslavia, V - granita cu Iugoslavia si Ungaria. Cuprinde campiile: Careilor, Aradului, Marghitei, Lugojului, Somesului, Crisurilor, Timisului, etc.
    Campia Transilvaniei - este cuprinsa intre Somesul Mare, Somesul Mic (N) si Mures (S).
    Luncile - sunt fasii de pamant inguste, netede si joase, intinse de-a lungul raurilor. Cea mai intinsa este Lunca Dunarii, de la Drobeta Tr. Severin pana la Delta.
    Delta Dunarii - este regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc si reprezinta un tinut cu un pisaj cu totul deosebit. Se bifurca in bratele Chilia, Sfantu Gheorghe si SUlina. Acolo unde aluviunile s-au depus in cantitati mari s-au nascut grindurile (Letea, Caraorman). Delta Dunarii reprezinta un adevarat izvor de bogatie, este una din cele mai insemnate regiuni pentru pescuitul in apa dulce.

    Sursa - Geografia Romaniei - manuale scolare