CHEILE CARPATILOR - AIUDULUI, ARGESULUI, BICAZULUI, BISTRITEI

CHEILE CARPATILOR

Cheile sunt fome specifice ale reliefului de vale, care iau nastere in cele mai multe cazuri pe calcare si mai putin pe alte tipuri de roci ( formatiuni cristaline, conglomerate, gresii). Aceste sectoare de vale sunt deosebit de inguste, versantii cu aspect abrupt prezentand numerosi pereti surplombati. Pe fundul acestor vai inguste se formeaza marmite (" oalele gigantilor"), generate de eroziunea in adancime exercitata de apele ce curg prin aceste sectoare . De asemenea sectoarele de chei nu prezinta unul dintre elementele cel mai des intalnite la vai, si anume lunca.

Geneza acestor sectoare de vale este diferita, chile rezultand atat prin unirea versantilor la nivelul albiei minore, prin prabusirea tavanelor uno pesteri ( foste galerii subterane active, prin care curgeau apele unor rauri), prin adancirea vailor in lungul unor diaclaze de mari dimensiuri, cat si prin adancirea unui curs transversal fata de axul unui anticlinat. Majoritatea covarsitoare a cheilor se gasesc, in spatiul carpatic, in masive calcaroase, care au o pondere de 1 la suta din suprafata totala a Romaniei. Dar, cel mai mult, privirea temerarilor este atrasa de pitorescu acestor chei, de frumusetea si spectaculozitatea abrupturilor, a tancurilor, cascadelor, politetelor calcaroase, de acele ale surplombelor, marmitelor, trenelor de grohotis s. a.

CHEILE AIUDULUI sunt localizate in lungul raului omonim ce- si are izvoarele in extremitatea nord- estica a Muntilor Trascau. In amonte si aval de confluenta cu Valisoara, apele raului Aiud s-au adancit in calcare mezozoice, formand un sector de chei pe o lungime de aproximativ 4km, delimitate de versanti abrupti in care apar diaclaze bine dezvoltate si excavatiile marmitelor la diferite niveluri. Apele Aiudului se rostogolesc in acest sector peste praguri de mare viteza. Aceste chei sunt, de altfel, poarta de intrare in Depresiunea Trascaului. Accesul se face pe drumul judetean modernizat, ce porneste din Aiud, in lungul vaii omonime, si care ne conduce dincolo de satul Poiana Aiudului in sectorul de chei de unde ne putem continua drumul spre Turda.

CHEILE ARGESULUI sunt formate in lungul raului cu acelasi nume si se desfasoara in aval de barajul Vidraru, care zagazuieste apele raurilor Capra si Buda, considerate a fi izvoarele Argesului. La numai un kilometru in aval de barajul Vidraru, constructie ce a modificat radical peisajul, valea se adanceste accentuat in roci cristaline puternic metamorfozate, gnaise, fiind unul dintre cazurile in care cheile nu se formeaza in calcare. Cheile Argesului se extind pe o lungime de peste 2 km, pe stanga fiind partial compartimentate de doi afluienti, unul dintre ei fiind mai important, Caltunul. Accesul se face pe soseaua nationala modernizata dinspre orasul Curtea de Arges si se continua, dupa ce trecem de localitatea Aref. cu Transfagaranul, una dintre cele mai inalte sosele transcarpatice.

CHEILE BICAZULUI sunt localizate in Muntii Hasmasul, fiind delimitate, la nord si nord-vest, de Suhardul Mare (1506 m ), iar la sud- est, de Suhardul Mic (1352 m ). Se remarca datorita caracteristicelor aparte, originale, ale reliefului, a salbaticiei acestuia, conditionata de adancirea mare a vaii, de inaltimea foarte mare a peretilor si de verticalitatea acestora. Cheile sunt sculptate de raul Bicaz, in calcare mezozoice, pe o lungime de aproximativ 8km, inaltimea versantilor depasind uneori 300 m. Evolutia carstica a vaii a determinat aparitia in partea vestica a unui platou calcaros cu doline si avenuri. In sectorul estic se remarca mai multe sectoare de chei pe unii afluenti ai Bicajel, Iavard, Lazar. Cheile Bicazului sunt alcatuite din mai multe sectoare. Pe toata lungimea lor se deruleaza imagini de un pitoresc aparte, peisaje inedited, in care relieful montan, apele si padurea creeaza adevarate ferii. Ochii privitorului sunt atrasi de Piara Altarului sau Turnul Bardosului, Muntele Piara Poienii, Cheile Bicajelului, Peretele Surducului etc. Cheile sunt strabatute de o sosea nationala modernizata, ce face legatura intre orasele Bicaz si Gheorgheni.

CHEILE BISTRITEI se gasesc in extremitatea sud-vestica a Masivului Vanturarita-Buila, fiind sculptate de raul omonim ce-si aduna izvoarele din nordul Muntilor Capatanii. Lungimea lor este de aproapte 1000 m si sunt strabatute de la sud spre nord de un drum forestier cea a inlocuit vechea cale ferata forestiera. Peisajul este atragator, dar aceste chei sunt mai cunoscute datorita Pesterii Sfantul Grigore Decapolitul, ce se gaseste suspendata la cativa zeci de metri deasupra talvegului, intr un versant abrupt. Aici au fost adapostite, in vremuri de restriste, moastele Sfantului Grigore, fiimd ctitorita  si o mica troita. Este inclusa in lista pesterilor ccrotite. Accesul se face pe un drum modernizat, ce se desprinde din soseaua nationala Ramnicu Valcea-Targu Jiu, iar de la Manastirea Bistrita ne continuam calatoria pe drumul forestier.