Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CONCEPTUL CENTRU-PERIFERIE IN EUROPA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Europa este situata aproape in totalitate in zona temperata, fapt ce induce conditii environmentale favorabile (ciclicitatea anotimpurilor) pentru dezvoltarea economica si sociala. Este important de observat, pentru localizare, si distanta fata de Oceanul Atlantic, care guverneaza caracteristicile climatului european.




CONCEPTUL CENTRU-PERIFERIE IN EUROPA

a) Concepte

Centrul - locul de unde pleaca ordinele;

- metropolele tehnologiei de varf (high-tech-urile) constituie parghiile de baza ale definirii centrului;

Structuri ale conceptului centru-periferie:

- centrul

- semiperiferia

- periferia

Centrul Uniunii Europene cuprinde: Anglia, Benelux, N si NE Frantei, Germania de Vest, Regiunea Rhône-Alpi, N Italiei, Elvetia.

Periferia Uniunii Europene cuprinde: Irlanda, Portugalia, S Spaniei, Regiunea Mezzogiorno (S Italiei), Grecia, toate statele care au aderat in pen-ultimul val; Bulgaria si Romania.

Semiperiferia Uniunii Europene cuprinde: N Spaniei (Euskadi sau Pais Vasco), Catalonia etc.

b) Tipuri structurale de regiuni in Europa

In cadrul centrului se disting urmatoarele tipuri structurale:

a)      tipul metropolitan central (Londra, Paris, Bruxelles, Culoarul Rhin, Milano); predomina rolul decizional (constituie sedii ale unor importante institutii europene); rolul primordial revine factorului inovator;

b)      tipul industrial central (Valonia, Rhenania, Lorena); predomina net latura industriala, toate celelalte laturi economice fiind subordonate acesteia;

c)      tipul industrial vechi;

d)      tehnopolele.

In cadrul semiperiferiei apar urmatoarele tipuri pericentrale:

a)      tipul fortist (bazinul Parisului); are loc coabitarea echilibrata intre sectorul industrial si cel agricol;

b)      tipul „A treia Italie”- s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp pe baza IMM-urilor (intreprinderi mici si mijlocii);

c)      tipul intermediar (Alpii; Aquitania);

d)      Euskadi si Catalonia.

In cadrul periferiei se disting:

a)      periferia saraca a Europei (Portugalia, Mezzogiorno, statele nou integrate, Grecia, restul teritoriului in totalitate); un aspect interesant al dezvoltarii lor este legat de evolutia si beneficiile rezultate in urma fenomenului turistic;

b)      tipul metropolitan periferic (Madrid, Atena, Lisabona);

c)      tipul scandinav - considerat periferic prin prisma restrictivitatii naturale; conditiile economice, sociale, precum si cele de organizare statala sunt cel putin la nivelul Uniunii Europene.

c) Studii de caz

Regiunile metropolitane centrale

- constituie regiunile comandamentului Europei;

- se erijeaza in poli structuranti ai spatiului central-european; se gasesc la cel mai inalt nivel de bogatie; cea mai puternica dezvoltare o cunosc functiile tertiare;

- Marea Britanie (Londra); Olanda (Randstad Holland - „orasul inel”- care grupeaza o serie de orase mari ale Olandei, in partea de SV, precum: Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrech; in interiorul inelului se afla unitatea numita green heart, alcatuita din orase mici si mijlocii, utilizata pentru agricultura si pentru loisir; Franta (Paris); Belgia (Bruxelles).

Fig. 9. Randstad Holland-orasul inel

Sursa: (https://www.arlenelee.net/work/2007_atlas/conclusion.jpg), accesat in 15.10.2008, orele 1235

In toate aceste state predomina net activitatile din sectorul tertiar.

Intr-o relativa opozitie cu aceste state este Germania, unde sistemul financiar este puternic inserat. Spre exemplu, orasul Düsseldorf (este centrul firmelor internationale, mai ales a celor japoneze); Hamburg (este capitala comertului maritim european si a activitatilor de import-export); Frankfurt pe Main (capitala financiara, a calatoriei, a publicitatii); Köln sediul companiei aeriene Lufthansa), Munchen (compania auto BMW).

In Olanda, din acest punct de vedere se remarca un echilibru intre Amsterdam si Rotterdam (Amsterdam a fost la un moment dat prima bursa mondiala, dar in prezent este a treia).

In Elvetia, se remarca orasul Zürich, care este al cincilea centru financiar din Europa; in aceasta situatie s-a ajuns datorita proximitatii Germaniei, precum si securitatii si secretului bancar desavarsit.

Fata de aceasta situatie, caractere relativ opuse sunt prezente in Franta si Regatul Unit, unde activitatile financiare sunt mai reduse.



In concluzie, se poate arata faptul ca functia de comanda economica constituie parghia de baza a conceptului de centru; acesteia i se adauga concentrarea tehnopolelor.

Tehnopolele

- sunt orase sau parcuri tehnologice pe langa un oras sau pe langa o concentrare industriala (ex. Silicon Valley este pe locul I pe Glob, in cadrul tehnopolelor);

- orasul poate deveni tehnopola in momentul in care adopta o politica globala de atragere a cadrelor intelectuale si in momentul organizarii modului de viata a acestei categorii umane;

- in aceste orase apar manifestari culturale, targuri, simpozioane si activitati de loisir.

Criterii de clasificare a tehnopolelor:

- relatii cu universitati si centre de cercetare de prestigiu si care dipun de resurse umane de inalt nivel;

- societati de tip start-up (pun in aplicare tehnologiile cele mai noi care nu au mai fost utilizate inca); numarul de angajati este redus dar numarul de idei este foarte mare;

- existenta unor firme cu caracter de lideri pe piata;

- existenta capitalului de risc, investit pentru transformarea ideilor noi in realitate;

Pe Glob exista in prezent 47 tehnopole:

Sillicon Valley: nota de clasificare 20 (utilizeaza bobitele fine de nisip);

Boston: nota 19 (lucreaza in colaborare cu universitati precum Harvard; MTI; specializata in construirea de autostrazi subterane);

Stockholm: nota 19;

Fig. 10. Macheta structurala a tehnopolei Silicon Valley (California, USA)

Sursa: (https://www.tehnopol.ee/public/varahaldus/T.jpg), accesat in 15.10.2008, orele 1240

Israel: cu specialisti evrei din fosta URSS;

Londra;

Carolina de Nord;

Helsinki;

Austin;

San Francisco;

Bangalore;

Taipei.

Statele Europei care detin tehnopole: Anglia (Londra, Cambridge, Valea Tamisei); Scotia (Glasgow); Irlanda (Dublin); Germania (Bavaria, Baden-Württemberg, Saxonia); Belgia (Flandra); Franta (Paris- Sophia Antipolis); Danemarca (Copenhaga); Suedia (Stockholm); Finlanda (Helsinki); Norvegia (Trondheim).

Fig. 11. Tehnopola Sophia Antipolis (Paris, Franta)

Sursa: (https://www-ose.cma.fr/evenements/2005/Images/plan-sophia2.jpg), accesat in 15.10.2008, orele 1245

Londra - s-a format parcul tehnologic Alma Mater

- aici se gasesc o serie intreaga de sedii europene a unor companii americane: AOL, Yahoo, laboratoarele Sony, incubatoare IT (tehnologii care produc tehnologie superioara).

Stockholm: - s-a format parcul tehnologic Kista Science Park (producator al tehnologiei ERICSSON).

Helsinki: - se afla in mare rivalitate cu Stockholm

- produce tot tehnologie de varf pentru telefonia mobila: NOKIA

- a avut loc loc o puternica dezvoltare dupa ce HEWLETT-PACKARD a construit primul sau centru de cercetari in domeniul telefoniei mobile.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1902
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site