ARHIPELAGUL BRITANIC

Arhipelagul Britanic

Scotia. Culmile muntoase din Scotia, au altitudini maxime care nu trec de 1700 m si o desfasurare generala nord-est sud-vest.

Indelungata peneplenizare alaturi de tectonica a generat asa numitele highlands portiunile inaltate (culmile) si lowlands, in general depresiuni sau culoare deseori cu canalele care fac legatura intre o parte si alta a Scotiei.

Miscarile paleogene au individualizat sau definitivat unele din masive luand nastere horsturile si grabenele amintite anterior (highlands, lowlands) dupa cum perioada de liniste tectonica ce a urmat a permis formarea unor suprafete de eroziune de mica altitudine asa cum apar in Scotia de Nord-Vest.

Scotia, ca intreg arhipelagul Britanic, face parte din zona padurilor cu frunze cazatoare, inclusa in zona climatica temperata, dar nu lipsesc nici coniferele in partea superioara a culmilor.

Padurea apare usor stratificata cu un etaj superior format din fag, carpen, frasin si stejar sub care se afla un strat arbustiv din care nu lipsesc cornul si alunul iar pe parter ierburi.

Tara Galilor (Wales). O regiune cu munti josi si coline. Muntii Cambrieni nu depasesc in altitudine 1100 m (Vf. Snowdon - 1085 m). Relieful corespunde unor aliniamente de fractura pe directia SV-NE, fata de care s-au organizat inaltimile, dar si sistemele hidrografice. Pe cuvertura sedimentara monoclinala alcatuita din gresii, conglomerate etc. s-a dezvoltat in sudul Tarii Galilor un relief de cueste. Relieful glaciar este destul de raspandit, mai cu seama in Parcul National Snowdonia (lacuri glaciare, circuri, vai glaciare, morene etc.).

Bazinul Londrei. Cuvertura sedimentara mezozoica dar si neozoica, extinsa mai ales in bazinul Londrei, a constituit suportul aparitiei unui relief corespunzator structurii si litologiei. Astfel, pe structura monoclinala, dar si usor cutata a acestui bazin, a luat nastere relieful structural: cueste, tipuri de depresiuni si vai etc.

Asocierea spatiala a conditiilor fizico-geografice a dat nastere unor peisaje asupra carora interventia omului s-a manifestat simtitor. Se deosebesc astfel: peisajul litoralului, peisajul campiilor si depresiunilor, peisajul colinelor si culmilor muntoase.

In campii (Campia Glasgow, Campia Liverpool, Campia din jurul golfului Solway) apar uneori martori de eroziune apartinand treptelor inalte. Asupra unei bune parti a campiilor si-a pus amprenta modelarea glaciara lasand urme evidente. Sub palcurile de paduri, care altadata aveau o mult mai mare raspandire se intalnesc soluri brune de padure iar in campii soluri de lande (pe nisipuri).

	Peisaje - al campiilor ---modelare glaciara, fluviatila etc., culturi - al litoralului---estuare, golfuri, faleze, orase porturi - al colinelor si culmilor muntoase --- tocite, cu caracter structural, padure