Cheile Rametului

Cheile Rametului

1. Categoria si importanta rezervatiei: complexa; reprezinta un peisaj pitoresc si foarte putin modificat de catre om, inscris in calcare, care conserva o serie de plante rare, printre care numeroase monumente ale naturii.

2. Situatia administrativa: Comuna Ramet, satul Cheia.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat (Consiliul local) si partial domeniu particular; neproductiv (stancarie).

4. Pozitia geografica: Cheile Rametului sunt situate in partea central-estica a Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului, numita in avale Valea Manastirii, iar in amunte Valea Mogosului; altitudine maxima 1189 m, altitudine minima 530 m.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-71-B-b-2 si L-34-71-B-b-4; 1:10000; 46⁰17'30'' lat.N; 23⁰28'40'' long.E.

6. Cai de acces: pe DC 78 modernizat din Teius pana la Manastirea Ramet si nemodernizat pana la intrarea in chei, sau pe DJ 107 I din Aiud pana in localitatea Ramet (modernizat pana dupa Cabana Sloboda), de unde pe drumul comunal paralel cu Valea Bradestilor se coboara in satul Cheia. Intrarea in chei este foarte dificila deoarece pe o distanta de circa 1 km ele pot fi strabatute numai in anotimp secetos prin apa paraului.

7. Suprafata si limitele: 150 ha. In partea de este si de vest rezervatia este delimitata de glacisul care inconjoara versantii abrupti ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud si coboara vertiginos in Valea Geoagiului. Limita nordica este formata de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de padurea din apropierea cotei de 1135 m si se continua spre est si spre vest la marginea abruptului, iar cea sudica o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins intre cotele 1158 m si 1166 m, dominate de varful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fasie lata de circa 200-300 m, care inconjoara zona strict protejata si cuprinde in cea mai mare parte padurea limitrofa, inclusa de silvici in Clasa I de protectie, si cateva areale cu pasuni si fanete.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1969; Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia este constituita din calcare masive de varsta jurasic superioara. In vestul lor predomina conglomerate, gresii, marne si marnocalcare cretacice, iar in est bazalte mezozoice.

Relieful este reprezentat prin cele doua masive calcaroase Uzmezeu la nord, ce culmineaza la 1135 m si se continua printr-o inseuare cu Vf. Tarcau (1217 m), si Fundoi la sud care este dominat de Vf. Piatra din Chei (1189 m) si de Vf Vulturu (1166 m). Ele constituie resturi ale unui vechi platou calcaros, in care Valea Geoagiului si-a sapat o cheie deosebit de pitoreasca. Ca urmare a intensei carstificari, se intalneste o intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri ascutite si sub forma de turnuri, creste, doline, pesteri, portaluri si ulucuri, precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri.

Clima este influentata de circulatia maselor de aer atlantice si altitudinea relativ joasa la care se afla rezervatia. Temeperatura medie anuala oscileaza intre 68⁰C, temperatura medie a lunii iulie intre 1618⁰C, iar cea a lunii ianuarie intre -3-4⁰C. Amplitudinea medie anuala atinge 1820⁰C. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 700-800 mm, atingand in zonele mai inalte 1000 mm.

Hidrografia. In cuprinsul rezervatiei predomina circulatia subterana, cu exceptia paraului Geoagiului (Manastirii) care strabate Cheile Rametului si care colecteaza paraiele Bradestilor si Pravului la vest si paraul Vulturului la sud-est, precum si alte paraie mai mici cu scurgere temporara.

Solurile predominante sunt constituite din rendzine, cu aparitia frecventa a rocii la zi, a grohotisurilor si a stancilor calcaroase. Peretii cheilor sunt lipsiti de stratul de sol, iar pe unele polite sau brane s-au dezvoltat soluri humico-calcice, foarte subtiri, constituite dintr-o pasla de radacini si resturi organice. Pe rocile necarbonatice s-au format soluri brune acide, brune podzolite si litosoluri.

Vegetatia. Vegetatia se afla in etajul padurilor de amestec de fag (Fagus silvatica) cu gorun (Quercus petraea). In cuprinsul cheilor isi gasesc conditii optime de dezvoltare o gama larga de elemente floristice, realizandu-se un interesant amestec de specii cu diferite cerinte ecologice. Astfel, alaturi de unele specii alpine ca Ranunculus oreophilus, Arabis alpina, Saxifraga paniculata, Aster alpinus, Leontopodium alpinum se intalnesc un numar mare de elemente relativ termofile, dintre care sunt mentionate Silene bupleroides, Linum flavum, Sorbus graeca, Allium flavum, si carpato-balcanice, cum ar fi Taraxacum hoppeanum etc. Marele interes stiintific acordat Cheilor Rametului rezida in numeroasele specii endemice sau rare ce se intalnesc aici si a caror semnificatie fitogeografica este deosebita. Asa sunt, de exemplu, speciile endemice: Dianthuskitaibelii ssp. spiculifolius, Silene dubia, Aconitum moldavicum, Hepatica transsilvanica, Cardamine glanduligera, Viola jooi, Sorbus dacica, Cephalaria radiata, Campanula rotundifolia ssp. kladniana, Centaurea pinnatifoida, Cirsium furiensis etc, precum si o serie de specii rare ca: tisa (Taxus baccata), priboiul (Geranium macrorrhizum), papucul doamnei (Cypridenium calceolus), Aquilegia nigricans ssp. subscaposa, Viola biflora, Daphne cnerorum, Geranium macrorrhizum, Sparganium neglectum, Typha shuttleworthii, Herminium monorchis etc.

10. Modul de ocrotire: Rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, fiind partial marcata prni borne silvice pe pietre si pe copaci. Lipsesc insa tablele indicatoare. Paza este asigurata de brigadierul silvic de la Ramet, care supravegheaza numai padurea, neacordand atentie deosebita intregii rezervatii (plante ierboase, relief carstic).

11. Starea actuala a rezervatiei poate fi apreciata drept multumitoare datorita faptului ca presiunea turistica este relativ scazuta datorita distantei fata de centrele urbane si dificultatilor intampinate la traversarea sectorului de chei (circa 1 km accesul se face prin albia paraului in perioadele secetoase), precum si inaccesibilitatii peretilor abrupti ai cheilor.

12. Pericole care ameninta rezervatia:

-eroziunea puternica a solului si degradarea invelisului vegetal datorita pasunatului;

-culegerea de plante rare si antrenarea unor grohotisuri de unii turisti mai intreprinzatori si dornici de ascensiuni;

-construirea de vile sau case de vacanta in imediata apropiere a rezervatiei, respectiv in zona tampon;

-practicarea turismului neorganizat.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Cheile Rametului impreuna cu Cheile Manastiri constituie obiective turistice relativ frecventate de turisti datorita aspectului lor foarte pitoresc, a existentei in imediata lor vecinatate a complexului Manastiri Ramet (monument istoric din sec. XIV, alaturi de care se afla un muzeu istorico-etnografic si o noua biserica mult mai mare), precum si a Cabanei Ramet, cu posibilitati de masa si cazare pentru turisti.

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-instalarea de table indicatoare atat la intrarea cat si la iesirea din chei pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic din comunele Ramet si Stremt care vor primi cate o copie a prezentei fise si care vor supraveghea ca rezervatia sa nu fie afectata de activitatea antropica.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

-amenajarea de parcari sau orice alta constructie (chioscuri, tarabe etc);

-colectarea rocilor, culegerea florilor si fructelor, taiatul lastarilor si a copacilor;

-pasunatul, pescuitul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieturi de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale.

C. In zona tampon se interzic:

-activitatile industriale, chiar de mica amploare, inclusiv exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.