Invelisul biopedogeografic in Europa si Romania.

EUROPA

1.Factori genetici:

conditii climatice diverse + relieful + evolutia cuaternara a sistemelor naturale

2. diversitatea zonelor biopedogeografice;

dubla desfasurare - pe latitudine = zone biopedogeografice si pe altitudine = etaje biopedogeografice;

3. fasii latitudinale paralele dispuse de la SV la NE

4. Vegetatia - este asociata cu animale + soluri = suportul biopedogeografic

Zone biopedogeografice (cu desfasurare latitudinala)

a.Vegetatia subtropicala, mediteraneeana

- dezvoltata in sudul Europei, in cele trei peninsule (pana la aprox. 500 m altitudine), in insulele Mediteranei;

- padure = redusa = stejar verde, stejar de pluta, pini; formatiuni arbustive semperviriscente: maquis, garriga (in sudul Frantei), tomillares (in Spania), frigana (in Grecia), inlocuita cu pasuni si plantatii de maslin;

Vegetatia: citrice (lamai, portocal), maslinul, vita de vie, dafin, smochin, leandru, rozmarin. iasomia, liliacul, levantica

fauna = termofila = broasca testoasa, serpi, scorpioni;

soluri: terra rosa.

b. Zona de desert si semidesert = Nordul Marii Caspice - prelungire a zonelor desertice asiatice

c. Stepa + silvostepa

- se dezvolta in estul Europei - regiuni cu climat secetos

- silvosepa = face trecerea de la padure (stejar termofil, frasin, tei, arbusti) la ierburi xerofile si mezofile;

-stepa = din estul Romaniei - nordul Marii Negre - dincolo de Volga, ierburi (colilie, pelin, paius, arbusti) animale (rozatoare- iepurele, harciogul, popandaul, soarecele) pasari, prepelita, dropia, potarnichea, fazanul

-soluri - molisoluri (cernoziomuri, soluri balane);

-a fost inlocuita in cea mai mare parte cu cereale si plante tehnice.

d. Zona padurilor de foioase

- centrul, vestul Europei, Europa peninsulara;

-formata din 2 tipuri de paduri:

Paduri de fag = terenurile umede si racoroase - spre est, imbinat cu carpenul;

Paduri de stejar = la sud = temperaturi mai mari, umezeala mica soluri brune, cenusii, argiluvisoluri;

-alaturi de tei, frasin, artar, ulm, arbusti si ierburi;

-fauna (cerbi, caprioare, lupi, vulpi, mistreti, jderi, pasari, insecte);

- soluri: brune, cenusii, argiluvisoluri.

e. Taiga = paduri de conifere

-in nord - pana la aprox 50sN - (Scandinavia - Muntii Ural); este cea mai masiva unitate forestiera a Europei;

- conifere (molid, brad, zada, mesteacan);

- mamifere (urs, lup, vulpe, hermelina, elan), pasari;

- soluri: spodosoluri (podzol), turbarii

f. Tundra

- in insulele arctice + nordul Europei;

- muschi, licheni, arbusti (mesteacan pitic, salcii pitice, ienupar pitic);

- fauna (ren, vulpe polara, gaiusa polara, ciuful alb);

- soluri negre de tundra, slab formate

Etajele biopedogeografice (cu desfasurare altitudinala)

desfasurat la latitudini variate, dupa altitudine:

paduri de amestec - 800/1000 - 1200m;

paduri de conifere - 1200-1600/1800m;

etajul subalpin - 1600/1800 - 2200m;

etajul alpin - 2200-3000/3200m;

etajul glaciar-periglaciar - la peste 3200m;

In fiecare etaj - vegetatie, fauna, soluri specifice zonelor biopedogeografice.

ROMANIA

Invelisul biopedogeografic (vegetatie, fauna si soluri) este organizat pe zone si etaje biopedogeografice;

-in spatiul carpato-danubiano-pontic se interfereaza vegetatia caracteristica Europei Centrale (cu paduri de foioase) cu vegetatia Europei sud-estice, ponto-caspice (reprezentata de stepe).

Zone biopedogeografice (dispunere latitudinala)

1.zona stepei

- conditionata de continentalismul climatic;

- Dobrogea, Campia Siretului, Baragan, sudul Podisului Moldovei, portiuni din Campia de Vest. (stepa propriu-zisa are in Campia Baraganului cea mai vestica pozitie);

- vegetatia: ierburi xerofile; fauna: rozatoare;

- soluri: molisoluri;

- vegetatia naturala inlocuita in buna parte cu culturi agricole, pajisti;

2. Zona silvostepei

- Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, nord-vestul Dobrogei;

-vegetatia: palcuri de paduri (stejar termofil), ierburi; fauna: rozatoare;

- soluri: molisoluri;

-vegetatia naturala inlocuita in buna parte cu culturi agricole, asezari;

3. Zona padurilor de foioase

-Etajul stajarului - la altitudini mici 200-500 m - cu temperaturi mari (+10sC); precipitatii 450-500 mm; vegetatie: stajar, cer, garnita, gorun; soluri: luvisoluri;

-Etajul fagului - 500-1200 m; in Muntii Apuseni urca pana la 1400 m, iar in Carpatii Meridionali pana la 1500 m; soluri: argiluvisoluri, cambisoluri;

fauna: caprioara, cerbul, veverita, vulpea, ursul, lupul, pasari, insecte, reptile;

-vegetatia naturala inlocuita cu pasuni, fanete, culturi;

- mai multe suprafete afectate de siroire, torenti, alunecari de teren;

4. Etajul coniferelor

- la altitudini cuprinse intre 1200-1800 m;

- vegetatia: molid, brad, pin, zada, zambru

- fauna: ursi, cerbi, rasi, lupi, cocos de munte, gainusa de alun;

-soluri: spodosoluri (podzoluri);

-defrisari masive = coborarea limitei superioare a padurii, procese de versant;

5. zona alpina - peste 1800 m

a)etaj subalpin - 1800-2200 m ;

b) etaj alpin - peste 2200 m

vegetatia: ienupar, jneapan, afin, merisor (subalpin) si ierburi, muschi, licheni, stancarii (alpin);

soluri subtiri, in formare;

fauna - capra neagra, marmota, vulturi, insecte;

vegetatia naturala inlocuita cu pasuni; turism necontrolat = degradarea terenurilor

6. Vegetatia azonala - este dezvoltata in luncile raurilor, precum si in Lunca si Delta Dunarii unde se dezvolta o vegetatie reprezentata prin specii de arbori de esenta slaba: salcia, plopul, aninul, catina.