Comparatii

1. Grupa nordica a Carpatilor Orientali - Muntii Apuseni:

Deosebiri: -in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in M-tii Apuseni nu

sunt munti vulcanici

-in grupa N alt. depaseste 2000m (2303 vf. Pietrosu din M-tii Rodnei), iar in M-tii

Apuseni altitudinea maxima este 1849m in M-tii Bihor

-in grupa nordica se afla relief glaciar in M-tii Rodnei, iar in M-tii Apuseni nu este

relief glaciar

-M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcar, flis,

roci vulcanice), iar grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci

vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis)

-grupa N are culmi paralele pe directia NV-SE, iar in M-tii Apuseni pornesc ra-

diar din M-tii Bihor

Asemanari: -s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa N care s-a format prin

eruptii vulcanice

-sunt puternic fragmentati

2. Grupa N a Carpatilor Orientali - Carpatii Meridionali la E de Olt:

Deosebiri: -in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in C. Meridionali nu

sunt munti vulcanici

-C. Meridionali depasesc 2500m alt., iar grupa N are alt. maxima 2303m in M-tii

Rodnei

-grupa N din Orientali este puternic fragmentata, iar C. Meridionali sunt slab frag-

mentati

-grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi

cristaline, iar in E flis) , iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si

calcar

-in grupa N culmile sunt paralele pe directie NV-SE, iar in C. Meridionali nu sunt

paralele

Asemanari: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N

care s-au format prin eruptii vulcanice

-au relief glaciar

3. Carpatii Meridionali la V de Olt - Muntii Banatului:

Deosebiri: -in Carpatii Meridionali alt depaseste 2500m, iar in M-tii Banatului abia depaseste

1400m

-in C. Meridionali este relief glaciar, iar in M-tii Banatului nu este

-C. Meridionali sunt slab fragmentati, iar M-tii Banatului sunt puternic fragmentati

Asemanari: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-au aceeasi alcatuire geologica: sisturi cristaline si calcar

-au relief carstic

4. M-tii Apuseni - Carpatii Meridionali la E de Olt:

Deosebiri: -M-tii Apuseni nu depasesc 2000m alt., iar C. Meridionali depasesc 2500m alt.

-in C. Meridionali se gaseste relief glaciar, iar M-tii Apuseni nu au relief glaciar

-M-tii Apuseni sunt puternic fragmentati, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati

-M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic, iar C. Meridionali sunt alcatu-

iti din sisturi cristaline si calcar

Asemanari: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-au relief carstic

5. Grupa N din Carpatii Orientali - Grupa S din Carpatii Orientali:

Deosebiri: -in grupa N in V se afla un sir de munti formati prin eruptii vulcanice, iar in grupa

S nu sunt munti vulcanici

-in grupa N alt. depasesete 2000m (vf. Pietrosu 2303m, M-tii Rodnei), iar in grupa

S nu depasesete 2000m (vf. Ciucas 1954m, M-tii Ciucas)

-in grupa N sunt 3 fasii paralele de roci(in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline,

iar in E flis) , iar grupa S este alcatuita numai din flis

-in grupa N se gaseste relief glaciar in M-tii Rodnei iar grupa S nu are relief glaciar

-culmile sun paralele pe directia NV-SE in grupa N, iar in grupa S sunt curbate

Asemanari: -sunt puternic fragmentati

-s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N,

care s-a format prin eruptii vulcanice

6. Grupa Bucegi - Grupa Fagaras:

Deosebiri: -grupa Bucegi se termina prin abrupturi, iar grupa Fagarasului nu are abrupturi

-in grupa Bucegi apar suprafete netede numite platouri (Platoul Bucegilor la 2000m

alt.), iar grupa Fagaras nu are platouri

-in M-tii Bucegi apare flis, iar grupa Fagaras nu are flis

Asemanari: -ambele grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-ambele grupe au relief glaciar

-ambele grupe depasesc 2500m alt.

7. Grupa Centrala - Muntii Apuseni:

Deosebiri: -in grupa C exista un sir de munti vulcanici in V, iar in M-tii Apuseni nu sunt

munti vulcanici

-in grupa C altitudinea maxima este de 2100m in vf. Pietrosu M-tii Calimani, iar in

M-tii Apuseni este de 1849m in vf. Bihor M-tii Bihor

-in grupa C culmile sunt paralele pe directia NV-SE, iar in Apuseni pornesc radiar

din M-tii Bihor

-in grupa C sunt 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline,

in E flis), iar in M-tii Apuseni este mozaic petrografic

Asemanari: -muntii s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din

grupa C care s-au format prin eruptii vulcanice

-sunt puternic fragmentati

-au relief carstic

8. Muntii Banatului - Grupa S din Carpatii Orientali:

Deosebiri: -grupa S are altitudini mai mari 1954m in vf Ciucas din M-tii Ciucas decat M-tii

Banatului care au alt max. 1446m in vf Semenic din M-tii Semenic

-M-tii Banatului sunt alcatuiti din sisturoi cristaline si calcare iar grupa S din flis

-in grupa S culmile sunt curbate, iar M-tii Banatului nu au culmi curbate

Asemanari: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-sunt puternic fragmentati

Comparatii

1. Depresiunea Colinara a Transilvaniei - Subcarpatii:

Deosebiri: -Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumu-

larea sedimentelor, iar Subcarpatii s-au format prin incretire

-in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Subcarpati

nu sunt domuri

-Subcarpatii au strate cutate ca si muntii iar Dep.Transilvaniei are strate inclinate

-Dep.Transilvaniei are relief de dealuri joase, iar Subcarpatii au relief de dealuri

inalte

Asemanari: -in ambele se afla sare

-in E Dep.Transilvaniei se afla niste dealuri inalte formate prin incretire asema-

natoare cu Subcarpatii care se numesc Subcarpatii Transilvaniei

2. Depresiunea Colinara a Transilvaniei - Podisul Moldovei:

Deosebiri: -Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumu-

larea sedimentelor, iar in Pod. Moldovei nu s-a scufundat fundamentul

-in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Pod. Moldo-

vei nu sunt domuri

-pe marginea Dep.Transilvaniei se afla sare iar in Pod. Moldovei nu este sare

-in Pod. Moldovei se gasesc cueste, iar in Dep.Transilvaniei nu sunt cueste

Asemanari: -au aceeasi alc. geologica: roci sedimentare(pietris, nisip, argile, marne, gresii)

-ambele au cate o subdiviziune numita "campie"

-ambele au relief de dealuri joase

-in ambele se produc alunecari de teren

3. Podisul Moldovei - Podisul Dobrogei:

Deosebiri: -N Dobrogei s-a format prin incretire(orogeneza caledoniana si hercinica) ,iar in

Pod. Moldovei nu s-a produs nici o incretire

-in Pod. Dobrogei se gasesc roci foarte vechi si foarte dure(granit si sisturi verzi),

iar in Pod. Moldovei se gasesc roci sedimentare (moi)

-in Pod. Moldovei se afla cueste, iar In Pod. Dobrogei nu sunt cueste

-in Pod. Dobrogei se afla relief litoral, iar in Pod. Moldovei nu se afla

-S Dobrogei este acoperit cu un strat de loess, iar Pod. Moldovei nu are loess

Asemanari: -ambele au fundament vechi

-ambele au relief de dealuri joase

4. Dealurile de Vest - Podisul Getic:

Deosebiri: -Pod. Getic este inclinat pe directie N - S, iar Dealurile de Vest sunt inclinate pe

directie E - V

-Dealurile de Vest au aspect discontinuu, iar Pod. Getic este continu

-Pod. Getic are altitudini mai mari (600m), decat Dealurile de Vest (400m)

-in Dealurile de Vest apar din loc in loc maguri de roci dure, iar Pod.Getic nu are

maguri

Asemanari: -ambele au acelasi mod de formare: prin depunerea sedimentelor la poalele mun-

tilor (au caracter piemontan)

-au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip)

-au relief de dealuri joase

5. Subcarpatii - Pod. Moldovei

Deosebiri: -Subcarpatii s-au format prin incretire, iar Pod. Moldovei prin depunerea sedimen-

telor pe un fundament foarte vechi

-Subcarpatii au strate cutate, iar Pod. Moldovei are strate inclinate

-Subcarpatii au relief de dealuri inalte intre 600-1000m alt., iar Pod. Moldovei are

relief de dealuri joase intre 200-300 si 600 m alt.

-in Subcarpati se gaseste sare, iar in Pod. Moldovei nu este

Asemanari: -sunt alcatuite din roci sedimentare, doar ca in Subcarpati sunt cutate, iar in Pod.

Moldovei nu

-se produc alunecari de teren

-sunt puternic fragmentate ambele regiuni

6. Campia Romana - Campia de Vest:

Deosebiri: -C. de Vest este inclinata pe directie E-V, iar C. Romana are dubla inclinare: de la

N la S si de la V spre E

-altitudinea medie este 100m in C. de Vest si sub 90 m in C. Romana

-modul in care sunt asezate campiile: in C. de Vest: inalte, orizontale si joase; iar

in C. Romana: inalte, joase si orizontale

Asemanari: -au acelasi mod de formare: pe locul unor foste mari prin retragerea apelor si de-

punerea sedimentelor

-au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip si loess)

-au aceleasi tipuri de campii: inalte, orizontale si joase

Comparatii

1. Grupa nordica a Carpatilor Orientali - Muntii Apuseni:

Deosebiri: -in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in M-tii Apuseni nu

sunt munti vulcanici

-in grupa N alt. depaseste 2000m (2303 vf. Pietrosu din M-tii Rodnei), iar in M-tii

Apuseni altitudinea maxima este 1849m in M-tii Bihor

-in grupa nordica se afla relief glaciar in M-tii Rodnei, iar in M-tii Apuseni nu este

relief glaciar

-M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcar, flis,

roci vulcanice), iar grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci

vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis)

Asemanari: -s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa N care s-a format prin

eruptii vulcanice

-sunt puternic fragmentati

2. Grupa N a Carpatilor Orientali - Carpatii Meridionali la E de Olt:

Deosebiri: -in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in C. Meridionali nu

sunt munti vulcanici

-C. Meridionali depasesc 2500m alt., iar grupa N are alt. maxima 2303m in M-tii

Rodnei

-grupa N din Orientali este puternic fragmentata, iar C. Meridionali sunt slab frag-

mentati

-grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi

cristaline, iar in E flis) , iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si

calcar

-in grupa N culmile sunt paralele pe directie NV-SE, iar in C. Meridionali nu sunt

paralele

Asemanari: -s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa N

-au relief glaciar

-muntii s-au format prin incretire in orogeneza alpina, cu exceptia sirului V din

grupa N care s-a format prin eruptii vulcanice

3. Carpatii Meridionali la V de Olt - Muntii Banatului:

Deosebiri: -in Carpatii Meridionali alt depaseste 2500m, iar in M-tii Banatului abia depaseste

1400m

-in C. Meridionali este relief glaciar, iar in M-tii Banatului nu este

-C. Meridionali sunt slab fragmentati, iar M-tii Banatului sunt puternic fragmentati

Asemanari: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-au aceeasi alcatuire geologica: sisturi cristaline si calcar

-au relief carstic

4. M-tii Apuseni - Carpatii Meridionali la E de Olt:

Deosebiri: -M-tii Apuseni nu depasesc 2000m alt., iar C. Meridionali depasesc 2500m alt.

-in C. Meridionali se gaseste relief glaciar, iar M-tii Apuseni nu au relief glaciar

-M-tii Apuseni sunt puternic fragmentati, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati

-M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic, iar C. Meridionali sunt alcatu-

iti din sisturi cristaline si calcar

Asemanari: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-au relief carstic

5. Grupa N din Carpatii Orientali - Grupa S din Carpatii Orientali:

Deosebiri: -in grupa N in V se afla un sir de munti formati prin eruptii vulcanice, iar in grupa

S nu sunt munti vulcanici

-in grupa N alt. depasesete 2000m (vf. Pietrosu 2303m, M-tii Rodnei), iar in grupa

S nu depasesete 2000m (vf. Ciucas 1954m, M-tii Ciucas)

-in grupa N sunt 3 fasii paralele de roci(in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline,

iar in E flis) , iar grupa S este alcatuita numai din flis

-in grupa N se gaseste relief glaciar in M-tii Rodnei, iar grupa S nu are relief glaciar

Asemanari: -sunt puternic fragmentati

-s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N,

care s-a format prin eruptii vulcanice

6. Grupa Bucegi - Grupa Fagaras:

Deosebiri: -grupa Bucegi se termina prin abrupturi, iar grupa Fagarasului nu are abrupturi

-in grupa Bucegi apar suprafete netede numite platouri (Platoul Bucegilor la 2000m

alt.), iar grupa Fagaras nu are platouri

-in M-tii Bucegi apare flis, iar grupa Fagaras nu are flis

Asemanari: -ambele grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-ambele grupe au relief glaciar

-ambele grupe depasesc 2500m alt.

Comparatii

1. Depresiunea Colinara a Transilvaniei - Subcarpatii:

Deosebiri: -Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumu-

larea sedimentelor, iar Subcarpatii s-au format prin incretire

-in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Subcarpati

nu sunt domuri

-Subcarpatii au strate cutate ca si muntii iar Dep.Transilvaniei are strate inclinate

-Dep.Transilvaniei are relief de dealuri joase, iar Subcarpatii au relief de dealuri

inalte

Asemanari: -in ambele se afla sare

-in E Dep.Transilvaniei se afla niste dealuri inalte formate prin incretire asema-

natoare cu Subcarpatii care se numesc Subcarpatii Transilvaniei

2. Depresiunea Colinara a Transilvaniei - Podisul Moldovei:

Deosebiri: -Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumu-

larea sedimentelor, iar in Pod. Moldovei nu s-a scufundat fundamentul

-in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Pod. Moldo-

vei nu sunt domuri

-pe marginea Dep.Transilvaniei se afla sare iar in Pod. Moldovei nu este sare

-in Pod. Moldovei se gasesc cueste, iar in Dep.Transilvaniei nu sunt cueste

Asemanari: -au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare(pietris, nisip, argile, marne,

gresii)

-ambele au cate o subdiviziune numita "campie"

-ambele au relief de dealuri joase

3. Podisul Moldovei - Podisul Dobrogei:

Deosebiri: -N Dobrogei s-a format prin incretire(orogeneza caledoniana si hercinica) ,iar in

Pod. Moldovei nu s-a produs nici o incretire

-in Pod. Dobrogei se gasesc roci foarte vechi si foarte dure(granit si sisturi verzi),

iar in Pod. Moldovei se gasesc roci sedimentare (moi)

-in Pod. Moldovei se afla cueste, iar In Pod. Dobrogei nu sunt cueste

-in Pod. Dobrogei se afla relief litoral, iar in Pod. Moldovei nu se afla

-S Dobrogei este acoperit cu un strat de loess, iar Pod. Moldovei nu are loess

Asemanari: -ambele au fundament vechi

-ambele au relief de dealuri joase

4. Dealurile de Vest - Podisul Getic:

Deosebiri: -Pod. Getic este inclinat pe directie N - S, iar Dealurile de Vest sunt inclinate pe

directie E - V

-Dealurile de Vest au aspect discontinuu, iar Pod. Getic este continu

-Pod. Getic are altitudini mai mari (600m), decat Dealurile de Vest (400m)

Asemanari: -ambele au acelasi mod de formare: prin depunerea sedimentelor la poalele mun-

tilor (au caracter piemontan)

-au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip)

-au relief de dealuri joase

5. Campia Romana - Campia de Vest:

Deosebiri: -C. de Vest este inclinata pe directie E-V, iar C. Romana are dubla inclinare: de la

N la S si de la V spre E

-altitudinea medie este 100m in C. De Vest si sub 90 m in C. Romana

-modul in care sunt asezate campiile: in C. De Vest: inalte, orizontale si joase; iar

in C. Romana: inalte, joase si orizontale

Asemanari: -au acelasi mod de formare: pe locul unor foste mari prin retragerea apelor si de-

punerea sedimentelor

-au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip si loess)

-au aceleasi tipuri de campii: inalte, orizontale si joase