Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Judetul Calarasi - Suprafata, Transport, Industrie

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Parcul Cismigiu - Istoria gradinii Cismigiu cu poze
STANA DE VALE
Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale)
CARPATII MERIDIONALI - Particularitati de geografie fizica
Suedia
STATIUNEA BAILE TUSNAD
STATIUNEA SINAIA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAłIONAL DE BACALAUREAT - GEOGRAFIE
STATIUNEA PREDEAL
LACU SARAT


Judetul Calarasi este situat in partea de SE a tarii pe cursul mijlociu al Dunarii, care formeaza si granita naturala de S cu Republica Bulgaria, avand ca vecIni:




- N – judetul Ialomita

- V - judetele Giurgiu si Ilfov

SE – judetul Constanta

Suprafata judetului este de 5.088 km2, reprezentand 2,1% din teritoriul Romaniei, judetul Calarasi ocupand locul 28 ca marime in randul judetelor tarii.

Forma de relief domInanta este campia, respectiv Campia Romana, cu principalele sale componente:

- Campia tabulara acoperita cu loess de tip Baragan, campie tabulara fragmentata de tip Burnas, si Campie piemontana – deltaica sau termInala, de asemenea acoperita cu loess;

Lunci puternic aluvionate de tip Argesului si Dambovitei si lunci de tipul baltilor ( Dunarea );

Peste relieful de campie si terasa se Intalnesc adesea numeroase crovuri.

Relieful variat se grupeaza In 4 unitati mari:

Campia Baraganului – Mostistea

Campia Vlasiei

Campia Burnasului

Lunca Dunarii.

Organizarea administrativ teritoriala: judetul cuprinde 2 municipii, 3 orase, 48 comune si 160 sate.

Resedinta judetului este municipiul Calarasi.

Populatia judetului este de 318.360 locuitori (1,5% din populatia tarii). Din punct de vedere al distributiei pe medii, 39% din populatia judetului traieste in mediul urban si 61% in mediul rural, gradul de urbanizare al populatiei fiind sub media pe tara.

Transport feroviar

Reteaua de cai ferate a regiunii este bine dezvoltata, liniile aflate in exploatare insumand la sfarsitul anului 2004 o lungime de 242 km.

In raport cu suprafata judetului, liniile de cale ferata au o densitate de 47,6 Km /1000 Km² fiind superioara mediei pe tara. Liniile de cale ferata electrificate din cadrul judetului au o lungime de 151 km (locul 10 la nivelul tarii), ponderea acestora de 62,4% in totalul liniilor de cale ferata, fiind superioara mediei pe tara.

Magistrala cu lungimea cea mai mare care traverseaza judetul este aceea care asigura legatura cu principala poarta maritima a tarii - Constanta.

Transport rutier

Lungimea drumurilor publice la sfarsitul anului 2004 era de 1283 Km.

In structura retelei de drumuri publice, drumurile nationale au lungime de 488 km iar cele judetene si comunale 795 km.

Densitatea drumurilor publice este de 25,2 Km/100 Km² teritoriu, sub media pe tara (30,7), demonstrand o inzestrare slaba a judetului din acest punct de vedere.

Starea tehnica a retelei de drumuri publice este in general nesatisfacatoare, drumurile modernizate in lungime de 475 km reprezentand 39,8 % din lungimea totala a acestora, iar cele cu imbracaminti usoare rutiere in lungime de 13 km reprezentand 23,8 % din lungimea totala a acestora.

Din totalul de 787 km drumuri locale, 35 km sunt modernizate (4,4%), cu imbracaminti rutiere usoare 280 km (35,6%), drumuri pietruite 282 km (35,8%) si drumuri de pamant 190 km (24,2%).

Judetul va beneficia in viitor de avantajele oferite de noua autostrada Constanta – Bucuresti – Oradea, parte a retelei pan – europeana de transport TEN-T 7.

Legatura cu principala poarta maritima a tarii - Constanta si accesul spre aceasta peste Fluviul Dunarea (TEN -T 18), este asigurat de podul feroviar rutier Fetesti – Cernavoda si de podul rutier Giurgeni – Vadu Oii.

Transport naval

Reteaua hidrografica a judetului nu permite transportul naval, singura cale de navigatie existenta in judet fiind fluviul Dunarea.

Principala artera de navigatie europeana, Dunarea (TEN -T 18), asigura si faciliteaza prin intermediul porturilor fluviale Oltenita si Calarasi schimburile comerciale cu tarile europene riverane.

Infrastructura nesatisfacatoare a porturilor fluviale si reducerea treptata a activitatii acestora, sunt factori care au contribuit la scaderea gradului de utilizare a potentialului existent.

Relieful judetului Calarasi este reprezentat de campie, lunci si balti. Fiind predominanta, campia se grupeaza in patru mari unitati: Campia Baraganului Mostistei (Baraganul Sudic), Campia Vlasiei, Campia Burnazului, Lunca Dunarii.

Teritoriul judetului Calarasi apartine in totalitate sectorului cu clima continentala.

Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judetului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. Se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii slabe mai ales in aversa si prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de incalzire care provoaca discontinuitate in distributia teritoriala a zapezii.

In partea sudica a judetului exista un topoclimat specific luncii Dunarii, cu veri mai calde si ierni mai blande decat in restul campiei. Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 125 kcal/cm2/an si peste 127,5 kcal/ cm2 /an . Acestea cresc dinspre NV catre SE datorita cresterii unghiului inaltimii soarelui, scaderii altitudinii si reducerii nebulozitatii. Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecvente mari ale curentilor (advectii de aer) temperat oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) si ale curentilor de aer temperat continental din NE si E (mai ales in semestrul rece). Acestora li se mai adauga patrunderi mai rare de aer arctic din N, de aer tropical maritim din SV si S, si aer tropical continental din SE si S.

Temperatura aerului prezinta o usoara scadere orientata de la SE catre NV, urmarind scaderea generala a sumelor medii ale radiatiilor solare globale. Temperatura medie anula este de 11,3 0 C la Calarasi in extremitatea SE a judetului, si de 10,4 0 C la Fundulea, in extremitate NV a judetului.

Precipitatiile medii anuale inregistreaza valori de 540,2 mm la Oltenita si 504,0 mm la Calarasi. Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in luna iulie – 75,9 mm la Oltenita si 72,2, mm la Calarasi, iar cele mai mici in luna februarie si anume 31,0 mm la Calarasi si 30,8 mm la Oltenita .

Vanturile sunt slab influentate de relieful uniform de campie al judetului. Predominante sunt vanturile din Vest (16,4 % ) si SV (12,4 %), precum si cele din N 14,7 % si NE (13 , 3 %). Influenta vaii Dunarii in canalizarea curentilor este evidenta. Cele mai mari viteze anuale se inregistreaza din directia N la Calarasi si din directia NE la Budesti .

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica de baza a judetului Calarasi. Baza acesteia o reprezinta terenul agricol care, la sfarsitul anului 2004, masura 426.780 ha (2,9% din suprafata agricola a tarii), din acestea, 97,5% reprezentand teren arabil.

Productia vegetala este orientata cu precadere spre cultura cerealelor boabe, a plantelor uleioase si a plantelor de nutret.

Reteaua hidrografica se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunarii si al Argesului si dintr-un subbazin, cel al Mostistei. Fluviul Dunarea, care delimiteaza teritoriul judetului in sud si sud - est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte in doua brate -Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - care inchid intre ele: Balta Ialomitei sau Insula Mare a Ialomitei.

Reteaua hidrografica a judetului este tributara in totalitate fluviului Dunarea.

In afara raurilor Arges si Dambovita, care prin sectoarele lor Inferioare dreneaza partea de SV a judetului, celelalte rauri de mai mica importanta apartIn retelei autohtone. Dintre acestea sunt de mentionat Mostistea (1734 kmp), cu izvoarele in judetul Ialomita, Barza (66 kmp), Zboiul (100 kmp).

Densitatea medie a retelei hidrografice de numai 0,12 km/kmp este una din cele mai scazute din tara. De remarcat faptul ca in partea de NE a judetului densitatea este practic nula.

Cel mai important curs de apa care strabate judetul este fluviul Dunarea. Acesta Intra in judet la km 450 avand o suprafata de bazin de cca 672200 kmp si iese la km 300 in amonte de Cernavoda avand o suprafata de bazin de cca 697000 kmp. Pana la km 375 + 0500 Dunarea are un curs unic. De aici despartIndu-se in cele doua brate Borcea si Dunarea veche care in dreptul localitatii Unirea comunica prin bratul Raul.

Pe teritoriul judetului Calarasi Dunarea are o lungime de 150 km.

Afluentul cel mai important al Dunarii in cadrul judetului este raul Arges, care se varsa in aceasta in amonte de Oltenita la km 431 + 0500. Intrarea in judet se face in aproprierea localitatii Budesti cu o suprafata de bazin de aproximativ 9200 kmp, iar la varsare aceasta creste la 12590 kmp. Cresterea suprafetei de bazin se datoreaza in principal afluentului acestuia Dambovita (2830 kmp) pe care il primeste in aval de Budesti.

Lacurile din judetul Calarasi sunt In general de natura antropica, reprezentate prin iazuri raspandite in majoritate pe valea Mostistei si afluentii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza si Pasarea.Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de-a lungul Dunarii si anume: Mostistea , Galatui cu Potcoava , amplasate pe cursul Inferior al vaii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altadata sunt reprezentate astazi doar de Ciocanesti si Iezer Calarasi din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei.

De mentionat ca in trecut din aceasta categorie facea parte si lacul Greaca astazi complet desecat pe teritoriul judetului Calarasi, cu suprafata de luciu de apa numai in judetul Giurgiu.

Densitatea populatiei, analizata valoric, in timp si din punct de vedere al distributiei teritoriale, se caracterizeaza prin:

inferioritate fata de valoarea densitatii la nivel de tara 62 locuitori/km2 – judet, 90,85 locuitori /km2 – tara

scaderea fata de anul 2002 cu 1,2 locuitori/km2

Structura pe sexe a populatiei se caracterizeaza (printr-o usoara) o predominare numerica a populatiei feminine: 50,8% femei fata de 49,2% barbati, iar ponderea populatiei de 65 de ani si peste, era de 17,1%.

Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei judetului releva atat scaderea ponderii populatiei tinere cat si aparitia unui proces lent dar constant de imbatranire demografica, fenomene caracteristice intregii tari.

Fenomenul de imbatranire inregistrat la nivel national se inregistreaza si in judetul Calarasi.

Astfel, la 01.01.2006 ponderea persoanelor peste 65 ani in judetul Calarasi a fost de 22,1% (ponderea acestei grupe de virsta in populatia generala crescand de la 12,14% in anul 1992 la 22,1% in anul 2006).

Programul de construire de locuinte individuale prin credit ipotecar, prin Agentia Nationala pentru Locuinte are in vedere potentarea investitiilor si, in acelasi timp, sprijinirea familiilor tinere in cumpararea de locuinte si dotarea acestora.

Gradul de aglomerare al locuintelor, caracterizat prin numarul mediu de persoane ce revine pe o locuinta sau invers si numarul de locuinte ce revin la 1000 de persoane, s-a imbunatatit in ultimii ani, situandu-se in anul 2004 la 2,64 persoane pe o locuinta. Locuintele sunt mai aglomerate, in general, in mediul urban decat in mediul rural.

Concluziile relevante pentru acest domeniu rezultate din analiza efectuata sunt:

sprijinirea familiilor tinere in cumpararea de locuinte cu plata in rate sau prin

acordarea de credite ipotecare

tendinta de crestere a numarului locuintelor din mediul urban

Agricultura judetului detine primul loc in economia acestuia, avand in anul 2003 o pondere de 33,%, superioara mediei pe tara de 11,62%.

Incepand din anul 2000 se constata o evolutie negativa a industriei care inregistreaza in anul 2003 o contributie de 17% din Valoarea adaugata bruta la nivelul judetului, valoare inferioara nivelului pe tara de 25%.

INDUSTRIE

A. Caracteristici generale

Zonele industriale sunt localizate si apartin in general comunitatilor mari cum sunt municipiile si orasele;

Parte din industria judetului se afla inca sub influenta declinului din economia nationala determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de restructurare economica neperformante;

Lipsa unei politici coerente de stimulare a relatiilor de cooperare intre intreprinderi si domeniul cercetarii, in contextul existentei in cadrul acestuia a unui potential uman specializat;

Reducerea si intreruperea activitatii unor capacitati de productie din diverse sectoare ale industriei, a facut ca aceasta sa devina principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei;

Dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizarea investitiilor straine in judet.

B. Structura si potential de dezvoltare

Bazata in mare parte pe activitati traditionale industria judetului are urmatoarea structura:

o Prelucrarea produselor agro-alimentare;

o Confectionarea produselor textile;

o Producerea si prelucrarea celulozei si hartiei;

o Fabricarea materialelor de constructii;

o Extractia petrolului;

o Prelucrarea lemnului;

o Metalurgie;

o Constructii metalice si produse din metal;

o Substante si produse chimice.

Industria, a doua ramura economica a judetului, este axata pe activitati

prelucratoare cum sunt: industria alimentara, confectii articole de imbracaminte,

celuloza si hartie, materiale de constructii, constructii metalice, metalurgie.

Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a intreprinderilor, a determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: produse alimentare, confectionarea articolelor de imbracaminte, celulozei si hartiei, materialelor de constructii, constructiilor metalice si produselor metalurgice, sa cunoasca un progres care prin rezultatele obtinute (marirea productivitatii, noi locuri de munca) au contribuit la imbunatatirea climatului economic si social al zonelor in care s-au dezvoltat.

Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta in cadrul judetului a unui potential si a unor oportunitati reale de dezvoltare.

Agricultura

Evolutia agriculturii in perioada 1990 – 2006

Agricultura constituie, prin traditie, cea mai importanta ramura a economiei judetului, aceasta fiind sustinuta atat de ponderea populatiei ocupate (peste 50%), cat si de ponderea suprafetei agricole in total suprafata a judetului.

In perioada 1990-2006, agricultura a inregistrat o evolutie oscilanta ca rezultat al unui cumul de factori.

Sectorul privat a cunoscut in perioada analizata o evolutie ascendenta datorita schimbarilor intervenite dupa 1989 in sistemul de exploatare productiva si a fortei de munca ocupata in agricultura.

In contextul manifestarii unei tendinte de reducere a populatiei ocupate pe ansamblul economiei, ponderea populatiei ocupate in agricultura a crescut de la 48,5% in anul 1991 la 51,4 in anul 2006.

Suprafata agricola s-a mentinut aproximativ la acelasi nivel de-a lungul perioadei 1990 – 2004, aceasta reprezentand circa 84% din suprafata totala a judetului 426 780 ha (2,9 % din suprafata agricola a tarii, locul 8 in randul judetelor tarii).

Parcul de tractoare si masini agricole existent la inceputul perioadei de tranzitie s-a caracterizat prin capacitate insuficienta, structura inadecvata in raport cu cerintele de

executare a unor lucrari si stare avansata de uzura fizica, in raport cu suprafata agricola,

sectorul privat are un grad redus de mecanizare.

In perioada postdecembrista, s-a evidentiat tendinta de crestere a suprafetelor cultivate cu cereale pentru boabe si plante uleioase.

Dupa anul 1993 in judet nu au mai fost cultivate suprafete cu plante textile.

Efective de animale

Cresterea animalelor, activitate veche si cu traditie, are o importanta deosebita pentru agricultura zonei, datorita con ditiilor favorabile si a bazei furajere corespunzatoare.

Dupa anul 1990, prin desfiintarea complexelor zootehnice ale CAP-urilor si trecerea septelului existent in proprietatea fostilor membrii cooperatori, lichidarea sau cvasilichidarea fostelor AEI-uri si ulterior a unor complexe zootehnice de crestere si ingrasare a animalelor, ca si datorita conditiilor inadecvate din gospodariile populatiei pentru cresterea animalelor la scara mai mare, liberalizarea de drept a sacrificarii acestora, cu eliminarea concomitenta a restrictiilor in greutate – efectivele de animale au scazut constant si drastic.

Sectorul privat

Factor vital pentru functionarea economiei de piata, sectorul privat din economia judetului a evoluat relativ lent, fiind orientat preponderent spre unitati mici din domeniul comertului si a bunurilor de larg consum, atractive din punct de vedere al vitezei de rotatie a capitalului si al perspectivelor de acces pe piata interna si externa.

Accelerarea procesului de privatizare din ultimii ani a avut un impact deosebit asupra evolutiei intregii economii, favorizand crearea unui mediu de afaceri sanatos, competitiv si concurential.

Climatul institutional favorabil din ultimii ani a permis o dezvoltare accentuata a sectorului privat, bazat in mare parte pe crearea de intreprinderi mici si mijlocii.

Dinamica si distributia teritoriala a IMM-urilor este influentata de o serie de factori precum: existenta unui potential de forta de munca cu o buna pregatire profesionala, posibilitatea accesului la capitalul disponibil, structura economica si cererea corespunzatoare.

Lipsa unei strategii de dezvoltare globala a sectorului IMM, corelata cu necesitatile de dezvoltare economica si sociala ale judetului, a determinat infiintarea IMM-urilor in general in mediul urban si mai putin in cel rural.

Structura IMM-urilor in functie de marime, indica inca predominarea micilor intreprinderi. In contextul in care, in multe zone s-au creat si dezvoltat IMM-uri reprezentative atat ca marime cat si ca importanta.

La sfarsitul anului 2005, in judetul Calarasi functionau 3831 societati comerciale active, in industrie, constructii, comert si alte servicii, comparativ cu 3274 societati comerciale active in anul 2000, tendinta acestora fiind de crestere in ultimii ani.

Din numarul total de societati comerciale active, 98,4% erau IMM-uri, restul fiind intreprinderi cu peste 250 de salarati.

Potentialul economic si uman, cadrul geografic si gradul sporit de urbanizare si

industrializare, au constituit conditiile favorizante atragerii si patrunderii investitiilor straine.

Totodata oportunitatile de afaceri oferite de judet, au determinat orientarea si decizia unor cunoscute firme straine de a investi in cadrul acesteia.

Sprijinirea domeniului de afaceri, in cadrul careia s-au pus bazele amenajarii zonelor industriale neutilizate si introducerea acestora in circuitul productiv, inclusiv propunerea unor proiecte privind infiintarea parcurilor industriale Siderca-Calarasi si Turol-Oltenita. Preluarea de catre Societatea Tenaris a Donasid - Calarasi (Siderca) a dus la crearea unor locuri de munca, marcand readucerea la viata atat a portului, cat si a orasului Calarasi. Fabrica de geam float cu capital francez Saint Gobain Glass, va incepe in noiembrie 2006 productia, in urma unei investitii de 100 mil. euro, noua unitate urmand sa reprezinte un centru regional de productie al grupului francez in Europa de Sud-Est. In urma unor studii realizate in cateva tari, piata romaneasca a sticlei este considerata cea mai performanta. Jumatate din productia fabricii va fi exportata in Bulgaria, Serbia, Grecia si Polonia.

SERVICII

Sectorul serviciilor a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii. Orientate initial, cu precadere, spre activitati comerciale, in prezent societatile comerciale din domeniu acopera o gama larga de activitati, fiind orientate spre sectoare precum: financiar-bancar, asigurari, transport, tranzactii imobiliare, posta si telecomunicatii, turism, educatie, sanatate si asistenta sociala, consultanta, etc.

La nivelul judetului activitatile in acest domeniu erau asigurate in anul 2006 de un numar de 698 societati comerciale active, forta de munca ocupata fiind in numar de 29810 angajati.Tendinta oscilanta in evolutia sectorului de servicii la nivel judetean si dimensiunile relativ reduse ale acestuia constituie una din principalele deficiente ale structurii economice din judet, ceea ce reflecta o dezvoltare subdimensionata atat in raport cu nevoile populatiei, cat si in raport cu celelalte sectoare ale economiei judetului.

In ultimii ani o evolutie pozitiva au avut-o activitatile din sectoarele financiar-bancar si de asigurari.

In prezent 7 banci romanesti si straine opereaza la nivelul judetului, prin intermediul a 15 sucursale, filiale, reprezentante sau agentii deschise, acestea oferind agentilor economici si persoanelor fizice o gama larga servicii specifice.

Creditele acordate de banci se indreapta spre industrie, agricultura, activitati de import – export si constructii, sistemul de creditare nefiind secondat de un sistem de servicii care sa asigure derularea rapida a operatiunilor.

Majoritatea bancilor au introdus sistemul de plati prin intermediul cartilor de plata de tip VISA, MASTER CARD, PRIMA,etc. Printre alte servicii oferite de sistemul bancar se mai numara: sistemul de decontare al salariilor intre persoanele juridice si angajatii acestora prin cont curent personal, asigurarea consultantei in domeniul financiar si studii de rentabilitate.

Societatile de asigurari sunt caracterizate de o dinamica pozitiva atat in privinta volumului asigurarilor cat si in gama serviciilor oferite, activitatile fiind realizate de firme de prestigiu si cu traditie in domeniu.

Serviciile de posta si telecomunicatii au cunoscut in urma liberalizarii pietei din acest domeniu o evolutie rapida, agentii economici si persoanele fizice beneficiind intr-un numar din ce in ce mai mare de mijloace moderne si rapide de transmitere a corespondentei si informatiei.

Serviciile comerciale se caracterizeaza prin orientarea spre activitati de alimentatie publica, hoteliere, turism, agentii de voiaj si transporturi.

O evolutie ascendenta au avut-o in ultimii ani serviciile din domeniul sanatatii si cele menite sa sprijine dezvoltarea economica cum ar fi: servicii de consultanta de afaceri, consultanta tehnologica, servicii de reclama si publicitate, servicii de contabilitate, servicii de intermedieri de afaceri etc., promovate atat de societati private cat si de ONG-uri.

Concluziile relevante rezultate din analiza domeniului economic al judetului sunt:

cresterea contributiei valorice ale unor sectoare economice in PIB-ul regional

nivelul scazut al ponderii de participare la realizarea PIB-ului regional al agriculturii si constructiilor

ponderea ridicata a sectorului privat in agricultura (95%)

reprezentare buna a sectorului de servicii

Reducerea numarului de locuitori

TURISM

Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare creeaza o atractivitate turistica deosebita, dar insuficient exploatata. Numarul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiintalnit, ramificarea cursurilor principale prin brate unice, creeaza atat un cadru natural ce predispune la relaxare, cat si conditii propice pentru practicarea vanatorii si a pescuitului sportiv. In acest sens amintim cele trei rezervatii naturale : Rezervatia forestiera Ciornuleasa, Rezervatia avifaunistica Iezer – Calarasi, ostroavele: Haralambie, Ciocanesti, Soimul (devenite rezervatii naturale conform H.G. 2151/2004 si statutului dat de Academia Romana).

Punerea in valoare a Dunarii, cu ostroavele ei salbatice, cu flora si fauna „deltaice”, a lacurilor si baltilor pline cu peste, la care se adauga padurile de foioase valorificate in cele 40 de fonduri de vanatoare constituite pe teritoriul judetului, toate pot contribui la dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru natural si ecologic inedit.

Judetul dispunea la sfarsitul anului 2005 de o infrastructura turistica cu o capacitate de cazare.

Judetul Calarasi beneficiaza de un potential turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde si agroturism. s-a realizat mai ales prin reducerea numarului populatiei intre 0 – 14 ani, populatie ce a scazut de la 66.528 in anul 1998, la 53.574 la 01.07.2006.

Alimentare cu apa

Majoritatea localitatilor judetului sunt alimentate cu apa in sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafata si subterane.

Din totalul de 53 localitati (municipii, orase, comune) ale judetului, 36 au sistem centralizat de distributie a apei, ceea ce reprezinta 68 % din total localitati. Reteaua de distributie a apei potabile are o lungime totala de 733,7 km, judetul ocupand astfel locul 24 la nivel de tara.

O caracteristica generala a retelelor de alimentare cu apa potabila in special a celor din mediul urban o constituie vechimea si gradul avansat de uzura, cu implicatii majore in ceea ce priveste asigurarea necesarului de apa potabila a populatiei.

Asigurarea Surselor de apa bruta pentru Alimentarea cu apa a folosintelor:

Nr. crt

Localitate/Sursa de apa - cerinta l/s

Situatia actuala a asigurarii cerintei de apa (l/s)

Investitii necesare pt. Asig. Cerintei totale de apa

Mil.Euro

Sursa de finantare/

Termen PIF

Stadiul realiz.

lucr. la trimestru

Observatii

Bazin hidrografic Dunare XIV-1

A.Sursa de apa “suprafata” muncipiul Calarasi-fluviul Dunarea

Reabilitarea retelei de distributie precum si schimbarea sursei de apa pentru “subteran”

Municipiul Oltenita –fluviul Dunarea 460,0

Moderniz statiei de captare cit si schimbarea sursei de apa pt subteran

B.Sursa de apa subterana

Orasul Lehliu_Gara subteran; 100,0

Modernizarea gospodariei de apa

2.

Orasul Fundulea

Subteran 15,0

Satisfacerea cerintei de apa

Comuna Dichiseni

Subteran 3,0

Comuna Borcea

Subteran 9,7

Comuna Roseti

Subteran 5,6

Comuna Jegalia

Subteran 4,5

-

-

Comuna Unirea

Subteran 2,8

Comuna Perisoru

Subteran 5,2

Comuna Stefan Voda 3,7

ComunaGradistea subteran 4,7

1,8

-

0,75

-

2006-2020

-

“”

11.

Comuna Independenta

Subteran 3,6

1,1

0,22

0,75

2002-2005

2006-2020

-

“”

12.

Comuna Dragos Voda subteran 3,0

1,4

0,11

0,80

2002-2005

2006-2020

-

“”

13.

Comuna Odobescu subteran 2,8

1,2

0,07

0,35

2002-2005

2006-2020

-

“”

14.

Comuna Chiselet

Subteran 3,3

1,2

-

1,50

-

2006-2020

-

“”

15.

Com.Ciocanesti

Subteran 4,6

Comuna Cuza-Voda subteran 3,7

1,8

0,222

0,75

2002-2005

2006-2020

-

“”

17.

Comuna Ulmeni subteran 5,1

2,3

-

1,8

-

2006-2020

-

“”

18.

Com.Belciugatele

Subteran 2,9

0,9

-

0,20

-

2006-2020

-

“”

19.

Comuna Spantov

Subteran 3,7

1,2

-

1,2

-

2006-2020

-

“”

20.

Comuna Modelu subteran 11,6

1,8

0,30

2,8

2002-2005

2006-2020

-

“”

21.

Com. V. Argovei

Subteran 2,0

1,6

0,12

-

2002-2005

-

-

“”

22.

Com.St. cel Mare

Subteran 3,6

2,8

0,166

-

2002-2005

-

-

“”

23.

Comuna Perisoru

Subteran 5,3

4,0

-

1,4

-

2006-2020

-

“”

24.

Com. Manastirea

Subteran 3,0

-

-

II.

Bazinul Hidrografic Arges X-1

A. Sursa de apa subteran

1.

Orasul Budesti

Subteran 23,2

7,2

0,11

0,35

2002-2005

2006-2020

-

“”

2.

Com. Fundeni

Subteran 5,0

Comuna Luica

Subteran 2,1



Comuna Curcani

Subteran 4,7

Statiile de epurare existente in Calarasi si Oltenita sunt prevazute cu instalatii de epurare mecano-chimica pe linia apei si instalatii pentru fermentare si deshidratare pe linia namolului. Acestea nu pot realiza limitele impuse de normele in vigoare, fapt pentru care este necesar a se completa cu instalatii pentru treapta biologica. Dotarea actuala a statiilor nu ofera eficienta in exploatare din cauza instalatiilor invechite.

Imbunatatirea performantelor operatorilor si ridicarea standardelor infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare se poate realiza prin investitii de capital in reabilitare si modernizare.

Alimentarea cu gaze naturale

In ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale, in cadrul judetului sunt racordate la sistemul national de distributie a gazelor un numar de 3 localitati (Calarasi, Fundulea, Drajna) situand judetul Calarasi pe locul 34 pe total tara.

Lungimea retelei de distributie a gazelor la nivelul judetului este de 82,2 km, din acest punct de vedere judetul Calarasi ocupand locul 38 pe tara.

In momentul de fata s-a finalizat licitatia pentru executia lucrarilor de racordare a municipiului Oltenita la conductele de transport gaze inalta presiune DN 800 Isaccea – Bucuresti si DN 500 Urziceni – Bucuresti, in nodul tehnologic Afumati. Totodata se va extinde furnizarea de gaze si in localitatile din partea de sud a municipiului Bucuresti (Budesti, Fundeni, Plataresti, Sohatu, Vasilati, Radovanu, Nana, Luica, Curcani, Mitreni, Soldanu).

Pentru alimentarea cu gaze naturale a Fabricii de Sticla Float – Calarasi a concernului Saint- Gobain se va construi o conducta de transport gaze naturale, care se va cupla in zona Urziceni in conducta DN 800 si in refularea statiei de comprimare Urziceni. Se va asigura un debit max. de 7.000 Nmc/h, la o presiune minima de 6 bari la intrarea in SRMP-ul societatii. Alte sapte localitati de pe acest traseu urmeaza sa se racordeze la aceasta conducta: Lehliu- Gara, Dor Marunt, Al. Odobescu, Vlad-Tepes, Gradistea, Cuza-Voda si Independenta.

Extinderea Sistemului National de Transport Gaze Naturale, in aceasta zona, va permite relansarea si revigorarea activitatilor economice ce solicita utilizarea gazelor.

Retelele de telecomunicatii

Caracterizat de o evolutie pozitiva pe perioada ultimilor ani atat din punct de vedere al ariei de acoperire cat si din punct de vedere calitativ, sistemul de telecomunicatii judetean asigura in prezent un acces sporit si rapid al locuitorilor judetului la reteaua nationala si internationala de telecomunicatii.

Programul amplu de investitii din acest domeniu, a condus prin dotarea cu echipamente moderne si performante a centralelor telefonice si prin modernizarea infrastructurii de transport a informatilor la cresterea numarului de beneficiari si a volumului de informatii.

Comparativ cu anul 2000 cand in judet s-au inregistrat un numar de 32.640 abonamente telefonice, in 2006 numarul acestora a crescut la 41132.

O evolutie spectaculoasa care se inscrie in tendinta existenta la nivel national a avut-o telefonia mobila, gradul de acoperire asigurat de acesta in cadrul judetului fiind de aproximativ 90%.

Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

starea tehnica a drumurilor judetene si comunale este nesatisfacatoare

dotari tehnico – edilitare, nesatisfacatoare in mediul urban si insuficiente in mediul rural.

FORTA DE MUNCA

Transformarea sociala, economica si politica, componente caracteristice perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata au produs o serie de schimbari in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore atat in domeniul social cat si in cel economic.

Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si situatia de suprafata ascunzand probleme carora economia si mediul social trebuie sa le faca fata in viitor, impune o analiza atenta si identificarea majoritatii problemelor din acest domeniu. Balanta fortei de munca in judetul Calarasi ( in mii persoane)

La 1 ianuarie 2002

Nr. crt.

Calarasi

Total

Barbati

Femei

A

RESURSE DE MUNCA:

Populatia in varsta de munca

pensionari in varsta de munca

care nu lucreaza

Persoane in varsta de munca

cu incapacitate permanenta

alte persoane sub sau peste varsta de munca, aflate in activitate

B

POPULATIA ACTIVA CIVILA OCUPATA IN:

agricultura

silvicultura

industrie

constructii

comert, reparatii, intretinere bunuri

hoteluri si restaurante

transport si depozitare

posta si telecomunicatii

sector financiar, bancar, asigurari

tranzactii imobiliare, inchirieri

administratie publica, aparare,

asistenta sociala obligatorie

invatamant

sanatate

servicii colective, personale si

sociale

In perioada 2002 – 2006, populatia activa civila a judetului Calarasi a inregistrat o tendinta constanta de scadere, la sfarsitul anului 2005, aceasta cifrandu-se la 110,0 mii persoane.

Populatia ocupata civila a inregistrat aceeasi tendinta de scadere, aceasta fiind, la finele anului 2004 de 100,4 mii persoane, cu 20,7 mii persoane mai putin comparativ cu anul 1998 (121,1 %).

La sfarsitul anului 2004, rata de ocupare globala era de 31,5%, cea a populatiei de 15 ani si peste, era de 37,8%, iar a populatiei in varsta de munca (15 – 64 ani) era de 47,4%.

La sfarsitul anului 2005 populatia activa a judetului se cifra la 110.000 persoane – in scadere cu 15,4 procente fata de anul 1998 - rata bruta de activitate fiind de 52% pentru ambele sexe si de 52,3% pentru femei.

Din punct de vedere al repartizarii pe sectoare de activitate, la sfarsitul anului 2004, 51,5% din populatia ocupata civila lucra in agricultura, vanatoare, silvicultura, pescuit si piscicultura, 21,4% in industrie si constructii (23,8 % in 1998) si 27,1% in servicii comerciale si sociale (27,4 % in 1998).

In ultimii 5 ani, structura populatiei ocupate evidentiaza o tendinta de crestere a ponderii populatiei ocupate in activitatile cu cawracter industrial si in sfera serviciilor si de scadere in activitatile agricole.

In anul 2006, numarul mediu al salariatilor era de 44,3 mii persoane, din care 29,8 mii muncitori.

Transformarile care au avut loc din punct de vedere economic au influentat si fenomenul somajului.

Generat in mare parte de restructurarea unor intreprinderi importante, fenomenul de somaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de munca nou create, dinamica relativ crescatoare a acestora nefiind suficienta.

Dupa nivelul de instruire, in perioada 1998-2004 ponderea cea mai mare in total someri inregistrati au avut-o persoanele cu studii primare, gimnaziale, profesionale sau de ucenici si cea mai mica pondere au detinut-o persoanele cu studii superioare.

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul lunii decembrie 2005 era de 7048 persoane, reprezentand 73% din totalul somerilor inregistrati – majoritatea (88,8%) fiind persoane cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.

La sfarsitul anului 2004, din totalul de 9658 al somerilor inregistrati, reprezentand 1,9% din numarul somerilor inregistrati la nivel de tara, 84,37% erau muncitori (8149), 13,76% erau persoane cu studii medii (1329) si 1,86 erau persoane cu studii superioare (180).

La aceasta data femeile reprezentau 35,7% din numarul total al somerilor inregistrati, cu o rata a somajului de 6,3% (fata de 5,3% la nivel de tara).

Numarul mediu al salariatilor din economia judetului a inregistrat in anul 2006 cifra de 44,3 mii persoane, in scadere cu 18,8 mii persoane comparativ cu anul 1998, din care 29,8 mii muncitori.

Semnificativ pentru aceasta perioada de tranzitie spre economia de piata este faptul ca ponderea numarului mediu al salariatilor in sectorul public a inregistrat un trend constant descrescator de la 68,5 % din totalul salariatilor in anul 1995, la 35,7 % in anul 2004.

In anul 2006 sectorul privat detinea o pondere de 57,1 % din total salariati, in crestere cu 42,6 puncte procentuale fata de anul 1995 (14,5%).

Ponderea numarului mediu de salariati in unitati aflate in proprietate mixta a scazut de la 17 % in 1995 la 7,2 % in anul 2004.

Rezultat al dezechilibrului cantitativ si calitativ existent intre cerere si oferta fortei de munca, fenomenul somajului se mentine in continuare.

Judetul se confrunta cu probleme majore in domeniul ocuparii fortei de munca datorita ritmului scazut de revitalizare al intreprinderilor din sectorul industrial, agricol si al serviciilor, dezvoltarii lente al sectorului IMM si datorita existentei “pietei negre”, deloc neglijabile.

La sfarsitul anului 2005 rata somajului inregistrat, la nivelul judetului Calarasi, a fost de 8,8% , in scadere comparativ cu anul 1998 (10,6 %) si in crestere cu un procent fata de anul 2003 (7,8%).

In perioada 1999 – 2004, rata somajului la femei s-a mentinut la cote scazute in judetul Calarasi (5,7% in anul 2001), categoria cea mai defavorizata pe piata muncii devenind aceea a barbatilor (16,1 in anul 1999).

Daca in primii sapte ani ai perioadei analizate, somerii indemnizati detineau ponderea majora din total someri inregistrati, in ultimii doi ani numarul acestora a scazut; concomitent a crescut numarul somerilor neindemnizati (72,1% din total someri inregistrati).

La sfarsitul lunii decembrie 2004 se aflau in plata 2610 persoane, reprezentand 27% din numarul total de someri inregistrati. Dintre acestia, 2165 persoane beneficiau de ajutor de somaj, (22,4% din total someri) si 445 persoane beneficiau de ajutor de integrare profesionala (4,6% din total someri).

Ponderea somerilor inregistrati in populatia stabila in varsta de 18-62 ani, a fost in luna decembrie 2006 de 5,2%.

Castigul salarial mediu nominal brut pe total judet, a fost in decembrie 2004, de 7.896.503 lei, iar castigul salarial mediu nominal net a fost de 5.821.853 lei. Fata de luna decembrie 2003, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,8%.

Pe ramuri de activitate acesta a fost de 4.607.406 lei in agricultura, vanatoare si servicii anexe, 5.683.479 lei in industrie si constructii, in servicii 5.668.039 lei.

Raportul dintre indicele castigului salarial mediu nominal net pe judet si indicele preturilor de consum, in luna decembrie 2004, a fost de 104,1% fata de luna decembrie 2003.

Castigul salarial mediu nominal brut pe economie, in luna decembrie 2004, a fost de 9.733.512 lei, iar cel net de 6.875.094 lei. Raportul dintre indicele castigului salarial mediu nominal net pe tara si indicele preturilor de consum, in luna decembrie 2004, a fost de 111,2%, fata de decembrie 2003 si de 83,1% comparativ cu octombrie 1990.

Rata inflatiei, determinata pe baza cresterii preturilor de consum la populatie, a fost in luna decembrie 2005 de 0,6% fata de luna precedenta si de 9,3% fata de luna decembrie 2004.

Rata medie lunara a inflatiei in perioada 01.01 – 31.12.2005 a fost de 0,7% fata de 1,1% in perioada corespunzatoare a anului precedent.

Completarea situatiei curente a pietei fortei de munca si perspectivele acesteia pentru viitor, necesita mentionarea unor aspecte legate de calificarea si recalificarea fortei de munca.

Conditiile socio-economice ale judetului si necesitatile de pregatire si de formare a fortei de munca in conformitate cu specificul si cerintele economiei de piata, au determinat crearea in cadrul judetului si in special in resedinta de judet a unor centre si organizatii cu profilul activitatii orientat spre rezolvarea problemelor specifice fortei de munca.

Acestea si totodata institutiile implicate in procesul de dezvoltare economica, precum Camera de Comert si Industrie al judetului, Agentia Judeteana de Ocupare si Formare etc, furnizeaza programe de instruire si reconversie profesionala atat persoanelor disponibilizate cat si celor angajate.

Printr-un proiect al Bancii Mondiale in luna mai 2005 in municipiul Calarasi si-a inceput activitatea Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor care dezvolta o multitudine de programe profesionale, prin parcurgerea carora sunt dobandite abilitati si cunostinte practice necesare incadrarii in munca. Aceste programe vin in intampinarea nevoilor specifice de formare ale agentilor economici ce activeaza pe piata fortei de munca din judetele afiliate. Centrul beneficiaza de asemenea, de un departament de consiliere profesionala si plasare in munca deosebit de util celor interesati.

Succesul modernizarii economiei judetului va depinde de cresterea calitatii fortei de munca, de promovarea, generalizarea si consolidarea culturii antreprenoriale si de dezvoltarea unei culturi educationale, care sa nu fie bazata in exclusivitate pe sistemul educational traditional.

In concluzie piata fortei de munca din judet se caracterizeaza prin:

scaderea populatiei ocupate in agricultura, vanatoare si servicii anexe paralel cu cresterea acesteia in domeniul serviciilor

predominarea fortei de munca tanara si cu pregatire medie si superioara

rata somajului mai mare decat cea nationala

castigul salarial simtitor mai mic decat cel national

PROTECTIE SOCIALA

Romania este o tara cu traditie in domeniul protectiei sociale, primele reglementari de asigurari sociale aparand in anul 1912. Dupa anul 1989 s-a impus nevoia de a defini protectia sociala si de a stabili sfera, principiile si mecanismele de functionare ale acesteia in conditiile economiei de piata. Solutionarea problemelor sociale a impus analiza si evaluarea starii sociale, construirea unor strategii si programe de dezvoltare si aplicarea unor solutii adecvate, care in final sa se concretizeze intr-un sistem de protectie sociala modern, integrat in principiile si practicile protectiei sociale din Comunitatea Europeana.

Din 1997 procesul de reforma cuprinde toate domeniile protectiei sociale : protectia fortei de munca si somerilor, asigurarile sociale, prestatiile familiale si asistenta sociala.

In plan national cat si local ne confruntam cu doua tendinte contrarii :

• cresterea nevoii de finantare a protectiei sociale, determinata de cresterea numarului de pensionari, explozia si evolutia somajului, extinderea saraciei;

reducerea posibilitatilor de asigurare a fondurilor necesare.

Asigurari sociale pentru pensii

Pensia reprezinta sursa de venit a circa 31% din populatia judetului Calarasi.

In trimestrul III/2006, numarul mediu al pensionarilor in judetul Calarasi a fost de 103.524 persoane, cu 2,1 % mai mic fata de trimestrul III/2005 si cu 0,8% fata de trimestrul II/2006.

Usoara scadere s-a datorat, in principal, scaderii numarului pensionarilor de asigurari sociale agricultori (-6,5% fata de trimestrul III/2005, respectiv -2,1% comparativ cu trimestrul II/2004).

Distributia dupa sistemul de pensionare reliefeaza faptul ca pensionarii de asigurari sociale detin in continuare ponderea majoritara (99,6 %).

Dintre acestia, pensionarii de asigurari sociale de stat reprezinta 65,0%, ponderea lor fiind mai mare cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu trimestrul III/2003. Pensionarii agricultori au inregistrat o scadere fata de aceeasi perioada, atat ca cifra absoluta (-2480 persoane) cat si ca pondere in totalul pensionarilor (de la 36,2 % la 34,6%).

Numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale a fost in trimestrul III/2004 de 103.098 persoane, mai mic cu 2136 persoane fata de trimestrul III/2005 si cu 788 persoane fata de trimestrul precedent.

Pensionarii de asigurari sociale de stat au crescut in aceeasi perioada, cu 344 persoane, fata de trimestrul III/2003 si au scazut cu 26 persoane fata de trimestrul II/2004, numarul mediu al acestora fiind de 67.274 persoane in trimestrul III/2004.

Pensia medie lunara in judetul Calarasi

Puterea de cumparare a pensiei medii lunare a pensionarilor de asigurari sociale de stat, in perioada 1996-2006, nu a atins nivelul anului 1990, datorita inflatiei.

Fata de anul 1990, in perioada analizata, s-au inregistrat an de an cresteri mari ale pensiei medii lunare a pensionarilor de asigurari sociale de stat, concomitent cu cresterea inflatiei.

In termeni reali insa, nivelul pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat, a reprezentat in anul 1996 cel mai inalt nivel (67 % din nivelul corespunzator anului 1990).

Evolutia pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat a fost oscilanta in perioada 1996-2004 ; cel mai scazut nivel a fost inregistrat in anul 1998 (50,7% din pensia medie lunara din 1990), iar cel mai inalt nivel a fost inregistrat in anul 1996 (67,0% din pensia medie lunara din 1990).

Protectia sociala a somerilor

Masuri active de ocupare a fortei de munca si de combatere a somajului.

Mentinerea somajului in limite relativ moderate, s-a datorat adaptarii unor masuri, printre care :

o stimularea persoanelor fizice si juridice pentru incadrarea in munca a absolventilor institutiilor de invatamant ;

o acordarea de credite pentru infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii in scopul

crearii de noi locuri de munca (in special pentru someri, se acorda credite avantajoase )

o calificarea, recalificarea si perfectionarea profesionala a somerilor, pentru facilitarea integrarii pe piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca (se afla in derulare programe de recalificare a acestora in domenii solicitate);

o organizarea Bursei locurilor de munca ;

o program special de ocupare a fortei de munca disponibilizate.

Masuri pasive de protectie sociala a somerilor.

Protectia pasiva a somerilor se realizeaza prin :

o acordarea ajutorului de somaj,

o acordarea alocatiei de sprijin,

o acordarea ajutorului de integrare profesionala

o acordarea platilor compensatorii.

Incepand cu anul 1997, persoanele disponibilizate colectiv, ca urmare a restructurarii, a privatizarii si a lichidarii unitatilor economice neperformante, au beneficiat de plati compensatorii, ajungand ca in anul 1998, cheltuielile cu platile compensatorii sa reprezinte peste 50 % din sumele destinate protectiei somerilor.

Concluziile relevante pentru acest domeniu rezultate din analiza efectuata sunt:

Sistemul serviciilor de protectie sociala acopera o arie relativ restransa a grupurilor care necesita ingrijiri speciale

in ultimii ani domeniul protectiei copiilor insitutionalizati a inregistrat un trend pozitiv

pensionarii de asigurari sociale detin ponderea majora

facilitarea integrarii pe piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de

munca prin programe speciale de calificare, recalificare si perfectionare profesionala, prin stimularea persoanelor fizice si juridice pentru incadrarea in munca a absolventilor, prin acordarea de credite pentru infiintarea de IMM-uri in vederea crearii de noi locuri de munca.

SANATATE

Reteaua unitatilor sanitare din cadrul judetului se caracterizeaza printr-o accesibilitate mai buna in mediul urban in comparatie cu mediul rural.

Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii superioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitare cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare.

Asistenta sanitara a populatiei judetului este asigurata de unitati din sectorul public si din cel privat, acesta din urma dezvoltandu-se pe parcursul ultimilor ani.

Reforma serviciilor de sanatate a continuat si in anul 2006 si a produs modificari ale infrastructurii sistemului sanitar, cu efecte asupra retelei de unitati sanitare private si asupra structurii personalului implicat in asigurarea serviciilor de sanatate, atat in sectorul public, cat si in cel privat.

Modificarile intervenite in structura retelei sanitare s-au datorat masurilor luate in cadrul programului de restructurare, prin transformari in tipologia unitatilor sanitare sau prin desfiintarea altora devenite ineficiente.

Reteaua unitatilor sanitare, pe total forme de proprietate, se compunea in principal din: 6 spitale cu 1333 paturi (1317 paturi in spitale in anul 2003), la 1000 locuitori revenind 4,2 paturi in spitale (4,1 paturi in spitale la 1000 locuitori in anul 2003); 4 dispensare medicale, 176 cabinete medicale (de familie, de medicina generala, de specialitate, scolare si alte tipuri), 32 cabinete stomatologice, 3 laboratoare medicale si 3 laboratoare de tehnica dentara.

In perioada 1998-2006, ca urmare a reformei sistemului sanitar, reteaua unitatilor sanitare din sistemul public, in principal, a suferit modificari importante atat ca structura cat si numeric.

Incepind cu anul 1999, s-a redus numarul dispensarelor medicale, locul acestora fiind luat de cabinetele medicale (individuale, grupate, asociate sau de specialitate). De asemenea s-au infiintat ambulatorii de specialitate ale spitalelor.

Numarul populatiei ce revenea la un cadru medico-sanitar din sistemul public in anul 2004, se prezenta astfel : 1110 persoane la un medic (1088 persoane in 2003); 9370 persoane la un stomatolog (10.313 persoane in 2003); la un farmacist 79.647 persoane (53.284 persoane in 2003) si la un cadru sanitar mediu 305 persoane (311 persoane in 2003).

Tot in anul 2004 au revenit, in medie la 10.000 locuitori, 9 medici, 1 stomatolog, 0,1 farmacisti si 33 cadre sanitare medii. Gradul de incarcare, pe fiecare categorie de personal medico-sanitar, este mult superior mediei la nivel national fapt ce ar putea infuenta calitatea actului medical.

Dupa anul 1990 si in judetul Calarasi au aparut unitati medicale private. Procesul de privatizare este mai activ in domeniul stomatologiei si al furnizarii de produse farmaceutice.

In anul 2006, reteaua sanitara particulara (sectorul privat) a inregistrat o serie de medificari in sensul desfiintarii sau infiintarii, cresterii sau reducerii numarului unor unitati sanitare. Astfel, s-au desfiintat cabinete medicale, infiintandu-se cabinete medicale de familie si cabinete medicale de medicina generala.

Fata de anul 2005 s-au inregistrat cresteri la cabinetele medicale de specialitate (+3) si s-a redus numarul farmaciilor (-2) si a punctelor farmaceutice (-6).

In unitatile sanitare din sectorul privat au activat 60 medici, din care 23 medici de familie, 30 stomatologi, 41 farmacisti si 113 personal sanitar mediu. Din numarul total al medicilor, 93,3% (respectiv 87,0% din medicii de familie) si-au desfasurat activitatea in mediul urban.

In mediul urban se afla majoritatea unitatilor din reteaua sanitara, aceasta dispunand de 100,0% din numarul total al spitalelor, 100,0% din cel al dispensarelor, 76,5% din cel al farmaciilor si 53,8% din cel al punctelor farmaceutice.

Din numarul total al medicilor, majoritatea (82,7%) lucreaza in unitati sanitare publice si numai 27,1% din totalul medicilor isi desfasoara activitatea in mediul rural.

Din totalul medicilor de familie 42,3% isi desfasoara activitatea in mediul urban si 57,7% in mediul rural. In sectorul privat isi desfasoara activitatea 46,9% din totalul stomatologilor.

Starea de sanatate a populatiei

Sanatatea este un concept multidimensional, fiind conditionata de factori biologici

(genetici, ai reproducerii umane, a procesului de imbatranire etc), factori de mediu (fizici,

chimici, sociali), factorii comportamentali (stiluri diferite de viata) precum si de serviciile de sanatate.

Unul din indicatorii care caracterizeaza starea de sanatate a populatiei este si speranta de viata la nastere.

Durata medie a vietii sau speranta de viata la nastere este conditionata de un complex de factori care actioneaza in timp, intre care o importanta deosebita il au : modul de viata, starea de sanatate, alimentatia, conditiile sociale si economice din societate.

Speranta de viata la nastere a avut o tendinta crescatoare dupa 1997, astfel ca in perioada analizata (1998-2006), aceasta a crescut cu 2,14 ani pe total, cu 2,05 ani pentru barbati si cu 2,18 ani pentru femei.

In perioada 2002-2006 speranta de viata la nastere a fost de 69,83 ani (66,07 ani pentru barbati si 73,95 ani pentru femei).

In perioada 2002-2006, pentru populatia feminina durata medie de viata a fost cu 7,88 ani mai mare decat pentru cea masculina, diferenta dintre sexe mentinandu-se.

Evolutia diferentiata pe medii de rezidenta, atat a mortalitatii generale cat si a celei infantile si-a pus amprenta si asupra dinamicii sperantei de viata, in general, in mediul urban populatia traind mai mult decat in mediul rural.

Principalele cauze de deces

Principalele cauze de deces ale populatiei in judetul Calarasi, in perioada 1995 – 2004 au fost: bolile aparatului circulator, tumorile, bolile aparatului respirator, leziuni traumatice si otraviri, boli ale aparatului digestiv.

Se mentine tendinta de modificare a mortalitatii pe cauze, continuand sa scada ponderea deceselor prin boli ale aparatului respirator (de la 8,09% din decesele inregistrate in anul 1995 la 4,5% din decesele inregistrate in anul 2004) si sa creasca ponderea deceselor prin tumori (ponderea deceselor prin tumori a crescut de la 12,4% in anul 1995 la 14,9% in anul 2005).

Decesele prin boli cardiovasculare detin in continuare ponderea principala a deceselor (55% din decesele inregistrate in 2005). Se constata de asemenea, o tendinta lenta de crestere a ponderii deceselor prin boli digestive.

Bolile aparatului circulator reprezinta cea mai importanta cauza de deces. In judetul Calarasi, rata mortalitatii prin boli cardiovasculare a scazut de la o valoare deosebit de ridicata in 1996 (947,2 decese la 100.000 locuitori), la 874,5 decese la 100.000 locuitori in anul 2006.

Tumorile maligne reprezinta a doua cauza de deces in judetul Calarasi, dar si la nivel national. Rata mortalitatii prin tumori maligne a crescut continuu (de la 170,7 decese la 100.000 locuitori in 1996 la 207,8 decese la 100.000 locuitori in 2004).

O alta cauza importanta de deces sunt bolile aparatului respirator. Rata mortalitatii prin bolile aparatului respirator de-a lungul perioadei 1996-2004 a avut o evolutie descrescatoare astfel incat, in anul 2004 s-a ajuns la o rata a mortalitatii de 69,8 decese la 100.000 locuitori fata de 130,3 decese la 100.000 locuitori in anul 1996.

Numarul paturilor de spital ce reveneau la 1000 locuitori a crescut la 4,2 in anul 2004.

Numarul bolnavilor internati in spitale in anul 2006 a fost de 49707 persoane fata de 50776 internati in spitale in anul 2005. Trebuie avut in vedere faptul ca, in perioada analizata, s-a redus atat numarul spitalelor cat si al paturilor din spitale.

Concluziile relevante pentru acest domeniu rezultate din analiza efectuata sunt:

tendinta dezvoltarii unitatilor sanitare in sectorul privat, in special in domeniul

stomatologiei si al furnizarii de produse farmaceutice

gradul de incarcare pe fiecare categorie de personal medico-sanitar, mult superior mediei la nivel national

diferente mari intre mediul urban si cel rural in ceea ce priveste distributia populatiei pe fiecare cadru medico-sanitar

accentuarea tendintei nationale si mondiale privind reducerea numarului de paturi din spitale si mutarea accentului catre ingrijirea ambulatorie.

Dezechilibrul in structura pe varste determinat de scaderea natalitatii si de fenomenul de migratie al populatiei tinere, are influente sociale majore determinand schimbarea raportului dintre persoanele active ocupate si cele intretinute si inactive.

Un alt factor demografic cu impact major asupra dinamicii populatiei si a dimensiunii comunitatilor il constituie sporul natural, a carui caracteristica in anul 2006 a fost de -955 persoane (fata de -758 in 1998). Rata sporului natural a fost de -3,0‰, in anul 2006, comparativ cu -1,8‰ in perioada corespunzatoare a anului 1999.

Natalitatea. In anul 2006, numarul nascutilor vii a fost de 1309, cu 23 mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2005; rata natalitatii fiind de 10,5 nascuti vii la 1000 locuitori (10,3‰ in anul 2005).

Mortalitatea infantila. La finele anului 2006, s-a inregistrat o crestere a ratei mortalitatii infantile comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, de la 21‰ decedati in varsta sub 1 an la 1000 nascuti-vii in 2005, la 27,5‰ in 2006.

Evolutia fenomenelor demografice in primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2005, a fost caracterizata de scaderea mortalitatii generale si de cresterea natalitatii si a mortalitatii infantile.

Miscarea naturala a populatiei judetului dupa 2002 a fost caracterizata de scaderea continua a natalitatii concomitent cu cresterea mortalitatii, ambele fenomene incadrandu-se in tendinta nationala.

Mortalitatea generala si infantila. Rata mortalitatii a fost in anul 2006, de 13,6%o mai mare decat media pe tara (11,9%o).

Rata mortalitatii infantile inregistreaza valori mai ridicate in mediul urban - 27,5‰, decat in mediul rural - 17,7‰. Nivelul ridicat al mortalitatii din mediul rural a adancit diferenta dintre medii. In anul 2006,

Mortalitatea infantila in anul 2004 a scazut fata de 2005, inregistrandu-se 21,5 decese la 1000 de nascuti vii si este mentionat faptul ca in anul 2006 nu s-a inregistrat nici un caz de deces matern.

Principalele cauze de morbiditate prin afectiuni cronice, in judetul Calarasi in perioada2000– 2006, au fost bolile aparatului cardiovascular, bolile pulmonare cronice obstructive, diabetul zaharat si tulburarile mintale.

EDUCATIA

Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana in institutii ale sistemului de stat dar si privat.

Analizat in contextul numarului de institutii de invatamant existente in judet, actul educational este sustinut de o retea relativ buna, scolile primare si gimnaziale acoperind intr-un grad suficient nevoile educationale, spre deosebire de invatamantul liceal a carui structura educationala nu este orientata si acopera partial nevoile pietei muncii.

In anul scolar 2004 / 2005 invatamantul in judetul Calarasi s-a desfasurat in 115 unitati de invatamant coordonatoare, dintre care: 6 gradinite (cu 160 mai putine fata de anul scolar 2003-2004), 91 scoli primare si gimnaziale (cu 78 mai putine unitati fata de anul scolar 2003- 2004), 12 licee (cu 2 mai putin comparativ cu anul scolar 2000-2001) 3 scoli de arte si meserii, o scoala postliceala si 3 unitati de invatamant superior.

De asemenea si in invatamantul postliceal, tehnic de maistri si profesional s-a inregistrat o scadere a numarului de unitati scolare in functiune. Aceasta s-a datorat, atat scaderii populatiei scolare pe unele niveluri educationale, cat si reorganizarii retelei unitatilor de invatamant prin transformarea unor unitati independente in sectii ale grupurilor scolare.

Dotarea partial corespunzatoare a acestora ingreuneaza practicarea unui proces educational si de formare modern si performant si orientarea profesionala neconcordanta cu solicitarile pietei muncii a unor institutii, influenteaza pe de o parte gradul de pregatire al elevilor iar pe de alta parte posibilitatea gasirii unui loc de munca.

In perioada analizata, in judet au luat fiinta trei unitati de invatamant superior, apartinand

urmatoarelor institutii : ASE Bucuresti, Universitatea Spiru Haret Bucuresti si Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti.

Evolutia in timp a numarului institutilor pentru fiecare nivel de scolarizare este caracterizata de tendinta de scadere a acestora, exceptie facand institutiile din mediul universitar.

Personalul didactic din sistemul educational este format din personal didactic, auxiliar si administrativ.

La randul sau personalul didactic este format din :

Educatoare – in invatamantul prescolar ;

Invatatori – in invatamantul primar ;

Institutori – in invatamantul prescolar si primar ;

Maistri instructori – in invatamantul gimnazial, profesional, liceal si postliceal ;

Profesori – in invatamantul primar si gimnazial, profesional, liceal si postliceal  Cadre universitare – in invatamantul superior.

Intre anii 1998-1999 numarul cadrelor didactice era de 3532, iar la inceputul anului scolar 2004-2005, procesul instructiv-educativ fiind asigurat de un numar de 3131 cadre didactice (inclusiv maistri instructori), inregistrandu-se o scadere a numarului de personal didactic.

Populatia scolara

Corespunzator tendintei de scadere a numarului locuitorilor, populatia de varsta scolara (3 -23 ani) s-a redus cu 4779 persoane, in intervalul 1998 – 2005.

Numarul copiilor, elevilor si studentilor care frecventau o forma de invatamant organizata la nivelul judetului, era la inceputul anului scolar 2004/2005, de 54828 persoane.

Rata bruta de cuprindere in invatamant a populatiei de varsta scolara a fost de 62%, avand o evolutie oscilanta in ultimii cinci ani.

Sistemul de invatamant permite instruirea elevilor si studentilor la formele de invatamant: zi, seral, frecventa redusa si deschis la distanta, proportia elevilor si studentilor cuprinsa in invatamantul de zi fiind covarsitoare in raport cu celelalte forme de invatamant.

Populatia scolara se gaseste in proportia cea mai mare in invatamantul primar si gimnazial, cele doua niveluri de invatamant obligatoriu.

Populatia scolara cuprinsa in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv deficienti) in anul scolar 2004 - 2005, se gaseste in proportie mai mare in mediul rural, comparativ cu mediul urban, 62,7% in rural si 37,3% in urban, populatia scolara cuprinsa in invatamantul prescolar se afla in proportie de 64,9% in mediul rural si 35,1% in mediul urban, iar din cea cuprinsa in invatamantul liceal majoritatea invata in mediul urban (96,1%).

Concluziile relevante pentru acest domeniu rezultate din analiza efectuata sunt:

numar redus al institutiilor de invatamant postliceal si superior

grad ridicat de cuprindere al elevilor in invatamantul primar si gimnazial

tendinta de scadere a gradului de cuprindere al elevilor in invatamantul liceal

distributie covarsitoare a unitatilor de invatamant liceal in mediul urban

lipsa unei orientari strategice a unor institutii eductionale pentru acoperirea nevoilor pietei fortei de munca

concluzie finala privind situatia sistemului educational si a legaturii acestuia cu

modernizarea, diversificarea si restructurarea economica va fi posibila numai dupa analiza potentialului fortei de munca a judetului.

CULTURA

Teritoriul actual al judetului Calarasi a cunoscut, odata cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman. Dovezile materiale scoase la iveala de sapaturile arheologice sistematice sau intamplatoare, precum si marturiile documentare, atesta pe de o parte vechimea existentei populatiei romanesti pe aceste meleaguri, preocuparile ei productive, iar pe de alta parte, unitatea si continuitatea in timp si spatiu a populatiei autohtone. Descoperirile arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in spatiul calarasean inca din perioada neoliticului timpuriu, ceea ce face ca teritoriul actual al judetului Calarasi sa fie inclus in aria geografica in care s-a desfasurat procesul de antropogeneza.

Orizontul cultural neolitic este bogat ilustrat de prezenta a doua culturi: Boian si Gumelnita, cele mai reprezentative culturi neolitice din sud – estul Europei. Epoca bronzului este cunoscuta in judetul Calarasi prin culturile Glina – bronz timpuriu, Tei – bronz mijlociu si Coslogeni – bronz tarziu.

Aflat in extremitatea sud – estica a Tarii Romanesti teritoriul judetului Calarasi a fost implicat de timpuriu in evenimente politice si militare.

Din analiza documentelor vremii aflam ca ocupatiile de baza ale locuitorilor erau agricultura si cresterea animalelor. Cresterea vitelor era o ocupatie strans legata de productia agricola , iar in cadrul ei cresterea oilor se situa pe primul plan . De asemenea, pescuitul era o alta indeletnicire de baza a locuitorilor satelor calarasene, pestele

gasindu – se din belsug in baltile si raurile din judet.

Un factor important care a contribuit la dezvoltarea vietii economice in aceasta zona a tarii il constituie mestesugurile si comertul. Documentele medievale amintesc prezenta in satele calarasene a unor meseriasi, precum tabacari, morari, lemnari, postavari, faurari, s.a. Adevarata pagIna de eroism, de glorie si demnitate nationala, razboiul de Independenta s-a bucurat de sprijInul calarasenilor, participand ca ostasi in armata de operatii ori sprijinind trupele romanesti prin donatii, rechizitii, transporturi si cartiruiri de trupe.

Incepand cu a doua jumatate a secolului XIX in viata social – politica a oraselor Calarasi si Oltenita incep sa-si faca simtita prezenta muncitorii portuari, dar si cei care lucrau la ridicarea unor obiective edilitar – gospodaresti. Dupa anul 1880 numarul muncitorilor va creste si ca urmare a construirii liniilor de cale ferata Bucuresti – Fetesti, Ciulnita – Calarasi si Bucuresti – Oltenita .

Din punct de vedere economic localitatile judetului Calarasi au cunoscut in perioada interbelica situatia tipica localtatilor de provincie care au avut mult de suferit de pe urma ocupatiei straine. Din punct de vedere economic, in judetul Calarasi, judet preponderent agricol, industria este simbolica, un rol important jucandu-l cele doua porturi dunarene, Calarasi si Oltenita, porturi ce reprezentau punct important prin care se realiza exportul cu Germania, Austria, Cehoslovacia.

In perioada interbelica, viata politica a judetului a cunoscut situatia specifica intregii tari, in sensul ca odata cu venirea la putere a liberarilor sau national – taranistilor posturile admInistratiei judetului erau ocupate de membrii organizatiilor locale ale partidelor respective. Dupa Instaurarea dictaturii regale si mai ales a dictaturii militaro – legionare, au fost lichidate toate formele de manifestare a activitatii organizatiilor politice locale.

Ce a Insemnat pentru locuitorii acestor meleaguri regimul totalitar comunist este insa greu de cuantificat. Dincolo de dramele ce au afectat mii de familii, dincolo de deposedarea de pamant, cu aparenta legala a crearii gospodariilor agricole colective, cei 40 de ani de istorie comunista inseamna istorie, inseamna eforturi supraomenesti de modernizare a acestor meleaguri, modernizare evidenta in orasele si satele judetului.

In prezent facilitatile culturale existente satisfac in mica masura nevoile populatiei, la nivelul judetului inregistrandu-se o scadere a interesului public fata de actul de cultura organizat, datorat in mare masura impactului mass-media asupra timpului dedicat de individ formarii si educatiei permanente. Totodata s-au manifestat in ultimii ani aspecte negative, reflectate in scumpirea actului cultural si lipsa fondurilor pentru definitivarea unor investitii de infrastructura in domeniul cultural.

Judetul poseda un fond cultural istoric deosebit si destul de bogat, reprezentat de importante vestigii arheologice, monumente cultural-istorice si muzee locale.

Ansamblul de cantece si dansuri Baraganul este cea mai tanara institutie culturala devenit deja bine cunoscut la nivel national si international.

Viata culturala este intregita de Centrul Judetean de Cultura si Creatie Calarasi si Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Calarasi, care, impreuna desfasoara numeroase activitati culturale, ocupandu-se si de organizarea unor festivaluri bine cunoscute:

- In domeniul promovarii artei spectacolului:

„Flori de mai” – Festival National de interpretare a muzicii usoare romanesti;

„Stefan Banica” – Festivalul National de Teatru;

„Hora Mare” – Festival International de Folclor

- In domeniul promovarii artelor vizuale:

„7 Arte” – Festival International de Film;

„Dictatorii rasului” – Festivalul Mondial de Umor, cu noi sectiuni incluse alaturi de

caricatura tematica

- In domeniul promovarii culturii scrise:

Editarea Revistei culturale „Campia”, in colaborare cu institutiile culturale din judet;

Festivalul National de Poezie Tanara „Eminescu” adresat elevilor din gimnaziu si licee;

Premiul National de Proza „Stefan Banulescu”, oferit in anul 2005 marelui scriitor

Octavian Paler;

Concursul National de Proza „Alexandru Odobescu”;

Concluziile relevante pentru acest domeniu rezultate din analiza efectuata sunt:

dificultati in atragerea publicului catre actul cultural organizat;

lipsa fondurilor pentru definitivarea unor investitii de infrastructura in domeniu;

existenta unui deosebit fond cultural istoric, insuficient exploatat.

Sub raport etnic 94,12% din populatia judetului este de nationalitate romana, minoritatiile nationale reprezentand 5,88% din care 5,65% romi si 0,14% turci.

Structura confesionala indica faptul ca 98,8% din populatia judetului este ortodoxa, restul apartinand altor confesiuni religioase. 

O atractie deosebita o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice printre care amintim:

• Biserica fostei Manastiri Negoesti - monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab si a sotiei sale Elina. A fost renovata in anul 1777 (s-au refacut ferestrele, zidul imprejmuitor si s-au reparat chiliile). Restaurata in anul 1850.

• Biserica fostei Manastiri Plataresti - monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost infiintata in 1642 de Matei Basarab, sotia sa Elina si altii. Cuprinde biserica Sf. Mercurie, construita intre 1642-1646. Este un monument remarcabil prin clara compozitie a formelor arhitecturale si picturi murale interioare.

• Manastirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situata la 10 km est de Calarasi, la 123 km S-E de Bucuresti. A fost infiintata in 1991 cu hramul 'Sf. Mucenic Gheorghe', fiind ctitorita de localnici din caramida pe temelie de piatra. Arhitectura este in stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brau din caramida rosie presata.

Monumentele de arhitectura :

Catedrala Ortodoxa Sf. Nicolae este monument de arhitectura religioasa. Edificiul a fost construit in anul 1838.



Palatul Prefecturii este monument de arhitectura laica. Cladirea a fost construita in anul 1897 in stil neoclasic.

Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

tendinta de crestere a numarului de unitati de cazare turistica

grad redus de valorificare a potentialului turistic

grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare

posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism

Starea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta

Traditia istorica a judetului implica si existenta unor vechi monumente arhitectonice, care pastreaza inca pata timpului. De consemnat ca aceste monumente vechi si incarcate de traditie sunt in stare de degradare ceea ce impune reconstructia si revigorarea vechii istorii a Calarasului.

Amintim in acest sens monumente arhitectonice si istorice :

In municipiul Calarasi – Casa Ana si Marinache (construita 1907), Casa Demetriad (construita 1888), casa Crutescu (construita 1897), casa Eliza Palade (casa 1900), casa Papatriandafil (construita 1905), casa Anghelide (construita 1906), casa Atanase Petrescu (construita 1888), casa Vasile Vitan (construita 1925) .

In municipiul Oltenita – Muzeul de Arheologie , construita in 1925

In comuna Valea Argovei – Casa Boiereasca construita in sec. XVIII

- In sat Tudor Vladimirescu comuna Perisoru – Conacul Pribegeanu (constr. 1902)

- imobile din centrul vechi al municipiului Calarasi : Locuinte cu pravalii construite in prima jumatate a sec. XX din Str. Bucuresti nr. 161-163, Posta veche (construita 1904-1905) din str. Bucuresti nr. 193, Fosta Judecatorie Calarasi (construita 1905) din str. Grivita nr. 86, Depozit construit in 1921 din str. Grivita nr. 179-181, Cazarma pompierilor (construita 1897) din str. Pompierilor nr. 1, Grupul Scolar Agricol (construita 1926-1938) din str. Prel Bucuresti nr. 8, Liceul “Stirbei Voda » (construita 1881-1884) din str. Bucuresti nr. 159, Prefectura Judetului Calarasi (construita 1898) din str. Sloboziei nr. 1.

bisericile si ansamblurile manastiresti: Biserica “Adormirea Maicii Domnului“ (construita 1860) din sat Chiselet, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”(construita in 1862) din Sat Ciocanesti , Ansamblul schitului Codreni (constr. 1678) din Sat Codreni, Biserica “Sf.Dumitru si Sf.Nestor (construita 1660) din Sat Manastirea, Biserica “Sf. Apostol Andrei”( construita. 1732)- Casele boierilor Dudesti din Sat Fundeni, Manastirea Negoesti (construita 1649) din Sat Negoesti, Ruinele Bisericii “Sf.Nicolae” (construita. 1796) din Sat Pisigaia , Manastirea Plataresti (construita 1646) , Biserica “Sf. Mercurie” si Casa Domneasca din Sat Plataresti, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” (construita 1828) din Sat Tariceni

monumentelor de arta plastica cu valoare memoriala si istorica: Ansamblul de cruci de piatra din “Cimitirul Afurisit” Sat Lehliu datat din sec. XVIII – XIX, Ansamblul de cruci de piatra din Sat Ulmu datat sec. XIX.

siturilor arheologice:

Mariuta – La Movila, com. Belciugatele, asezare eneolitica ( cultura Gumelnita-mil.V a Ch.) cu doua niveluri de locuire;

Sultana – Malu Rosu , com. Manastirea, asezare eneolitica ( cultura Gumelnita – mil V a Ch.) cu trei niveluri de locuire;

Gradistea Coslogeni, com. Roseti, asezare neolitica ( Bolintineanu-Hamangia, mil. V a Ch.) epoca bronzului timpuriu; asezare Coslogeni;

Galatui – Movila Berzei, com. Alexandru Odobescu, asezare Bolintineanu( mil. V a Ch.) ; asezare Boian ( mil. V a Ch.) ;

Cascioarele – D’aia parte , asezare neolitica;

( cultura Gumelnita – mil.V a Ch. ) cu douaniveluri de locuire;

Boian-Gradistea Ulmilor, asezare Boian ( mil. V a Ch.);asezare eneolitica (cultura Gumelnita- mil. V a Ch.) cu doua niveluri de locuire, necropola eneolitica

MEDIU

Dupa anul 1990 conditiile de mediu au inceput sa fie gradual imbunatatite prin cresterea investitiilor de protectie a mediului, imbunatatirea si aplicarea legislatiei in domeniu si prin reducerea si chiar stoparea intreprinderilor poluante.

In prezent, sursele de emisie a poluantilor atmosferici din judetul Calarasi pot fi caracterizate ca avand, in general un impact mediu sau redus asupra calitatii aerului, datorata in principal, restructurarii economice in mai multe sectoare de activitate, precum si extinderii utilizarii gazelor naturale drept combustibil de catre societatile comerciale, ca si pentru incalzirea rezidentiala si institutionala.

Desi pe teritoriul judetului nu mai exista surse majore de tip industrial, in ultimii ani a crescut contributia surselor de tip urban la poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier, mentinerea si extinderea sistemelor proprii pentru incalzirea rezidentiala, cresterea volumelor de deseuri spitalicesti, extinderea retelelor de statii de distributie a carburantilor.

Poluarea cu SO2, NOx, NH3 si alte noxe

Determinarile efectuate zilnic (24 ore) la indicatorii analizati , respectiv SO2, NO2, NH3, nu au pus in evidenta depasiri fata de normele admise, valorile fiind cu mult sub concentratiile maxim admise (CMA) de STAS 12574/87. Comparativ cu anul 2001, concentratiile maxime masurate in anul 2002 pentru poluantii mentionati au prezentat valori evident mai mari in toate punctele de masurare , cu execeptia NH3 care in punctul APM a prezentat in anul 2002 aceeasi valoare ca in anul 2001.

Rezultatele sunt prezentate In graficele de mai jos.

Rezultatele sunt prezentate In graficele de mai jos.

Aceste tipuri de surse pot genera, in anumite conditii de emisie, in anumite conditii meteorologice si/sai in anumite perioade ale anului, cresterea concentratiilor de poluanti peste valorile limita pentru protectia receptorilor, in arii mai mult sau mai putin extinse.

Starea atmosferei pe teritoriul judetului Calarasi a fost evaluata pe baza aspectelor referitoare la poluarea de impact produsa de dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fenol, particule sedimentabile si particule in suspensie, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Impurificarea aerului in asezarile urbane din judetul Calarasi se datoreaza in principal activitatilor industriale, traficului rutier, emisiilor de noxe datorate incalzirii unei parti a locuintelor cu sisteme proprii, bazate pe utilizarea combustibililor solizi, precum si eroziunii eoliene care determina antrenarea de particule de pe sol.

Suprafete impadurite in anul 2002

Conform datelor detinute de Directia Silvica Slobozia, in anul 2002 au fost impadurite si reimpadurite 252 ha de padurii, iar 413 ha au fost regenerate.

Paduri - proprietari

Nr.

Crt.

Destinatar

Suprafete de padure

Gr I-a

(protectie)

Gr a II-a

(productie si protectie)

RPN

Unitati administrativ teritoriale

Persoane juridice

Persoane fizice

TOTAL

Fondul forestier

Esenta

Forma de propietate

Suprafata

(ha)

Masa lemnoasa bruta

(mii mc)

Rasinoase

Proprietate de stat

Proprietate privata

In afara fondului forestier

Total

Foioase

Proprietate de stat

Proprietate privata

In afara fondului forestier

Total

Total

Proprietate de stat

20357

2258

Proprietate privata

285

33

In afara fondului forestier

-

-

Total

20642

2291

Starea si evolutia padurilor

Categorii

Suprafete (ha)

Estimare pagube

(mil lei)

Suprafete afectate de diverse cauze

Incendii

Rasinoase

Foioase

104

-

Inundatii

Rasinoase

-

-

Foioase

1839

-

Seceta

Rasinoase

-

-

Foioase

263

221

Poluare

rasinoase

incipienta

-

-

medie

-

-

avansata

-

-

foioase

incipienta

-

-

medie

avansata

Branconaj

rasinoase

foioase

Alte cauze

rasinoase

foioase

Total

rasinoase

foioase

Suprafete tratate pentru combaterea insectelor si parazitilor vegetali

536

Suprafete regenerate

413

Suprafete impadurite si reimpadurite

252

Analizand flora salbatica din judetul Calarasi, din punct de vedere al poluarii, se poate concluziona ca pericolul esential in disparitia acesteia il constituie erbicidele care se administreaza pe canale, diguri, cai de acces in camp, paduri, zone de balta de catre unele societati.

Pentru judetul Calarasi, o problema deosebita o constituie alimentarea cu apa pentru orasele Calarasi si Oltenita care utilizeaza ca sursa exclusiva de apa potabila Fluviul Dunarea. In aceste conditii, cele doua localitati sunt dependente de fluctuatiile calitatii apelor Dunarii, in situatii de poluari accidentale, alimentarea cu apa a celor doua localitati fiind intrerupta.

Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industriale si folosirea unor tehnologii depasite, determina existenta unei poluari biologice si microbiologice avansate a Fluviului Dunarea – Bratul Borcea.

Zonele agricole din judet, datorita gradului scazut de industrializare sunt mai putin afectate de factorii poluanti caracteristici acesteia, in schimb suporta actiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, saracia in substante nutritive si poluarea chimica, a caror efecte negative in productivitatea agricola si calitatea mediului de trai sunt evidente.

Folosirea pe scara larga a substantelor chimice pentru tratarea solurilor si a culturilor in contextul practicarii de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influentat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat.

O problema deosebita o constituie depozitarea deseurilor menajere si nemenajere, judetul dispunand de un numar redus de locuri de depozitare ecologica a acestora.

Pana in prezent, in cadrul judetului nu exista un sistem complex si modern, care sa poata realiza colectarea, valorificarea, eliminarea deseurilor.

Activitatea de colectare, transport si depozitare a deseurilor se realizeaza in localitati urbane, cu dotari si utilaje rudimentare, depasite fizic si moral, depozitarea facandu-se in depozite locale, construite potrivit unor tehnologii invechite, cu materiale de protectie inferioare, lipsind in toate cazurile monitorizarea acestora. In localitatile rurale, depozitarea se face in locuri neadecvate sau gropi improvizate, fara nici o masura de protectie a mediului. Nici unul din aceste depozite nu are autorizatie legala de functionare.

O alta problema actuala, este gradul de constientizare si nivelul de educatie scazut al populatiei cat si implicarea practica a acesteia in protejarea naturii si a mediului.

ANALIZA SWOT A JUDETULUI CALARASI

Puncte Tari

Infrastructura

Economie

Mediu Rural

Resurse Umane

Retele de drumuri nationale si europene

modernizate

Existenta autostrazii Bucuresti Constanta (partial data in folosinta)

Existenta pe teritoriul judetului  a axelor prioritare TEN-T 22, TEN- T 18

Densitate  buna a retelelor de transport

Existenta punctului de trecere a frontierei

Calarasi - Silistra

Beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din tara, Henri Coanda, aflat la 60 km fata de principalele orase si 20 km de resedinta de judet

Accesul rutier, feroviar si fluvial la Marea Neagra

Nivel  ridicat de acoperire al retelelor de

comunicatii fixe si mobile

Pozitie geografica

favorabila ce ofera posibilitati de dezvoltare, in special in turism si transporturi fluviale

Conditii naturale propice dezvoltarii agriculturii

Potential agricol si zootehnic ridicat

Fertilitate ridicata a solului

Proprietatea sectorului privat asupra majoritatii

terenurilor agricole

Cresterea sectorului de servicii si a celui privat

Existenta, unor firme private reprezentative cu

capital strain sau mixt

Existenta bazei de cercetare in domeniul agriculturii si pomiculturii

Potential natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului

Forta de munca calificata in sectoare industriale traditionale (confectii, textile, siderurgie, materiale constructii)

Conditii naturale favorabile dezvoltarii

economice

Traditii indelungate in unele sectoare ale agriculturii

Patrimoniu cultural, folcloric si istoric deosebit

Traditii folclorice si culturale nealterate

Grad ridicat de electrificare al

gospodariilor

Accesibilitate buna la retelele de telecomunicatii

Pondere ridicata a fortei de munca

tanara

Cresterea gradului de ocupare al fortei de munca in sectorul serviciilor

Forta de munca calificata, adaptabila, creativa si relativ ieftina

Forta de munca disponibila si receptiva la actiuni de

instruire si reconversie profesionala

Resurse de educare, formare si instruire bune

Existenta politicilor active de angajare

Dezvoltarea retelei de centre locale de

formare si conversie profesionala

Existenta Centrului regional de formare



pentru persoane

adulte si a Centrului regional de formare continua pentru administratia

publica locala

„FORDOC” Calarasi

Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general

si liceal

Puncte Slabe

Infrastructura

Economie

Mediu Rural

Resurse Umane

Starea tehnica

necorespunzatoare a retelelor de drumuri

judetene si locale

Neutilizarea retelelor de cale ferata la intreaga capacitate

Eficienta scazuta a sistemului de transport urban si a transportului public

Siguranta redusa a traficului pe drumurile publice

Infrastructura redusa a porturilor fluviale

Infrastructura redusa de sustinere a serviciilor

publice

Inexistenta unor surse alternative de alimentare cu apa

Inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor

Retele de gaze naturale insuficiente

Insuficienta infrastructurii sociale si

de sanatate

Proces accelerat de degradare a unor cladiri aflate in patrimoniul istoric, cultural si arhitectonic

Lipsa unei baze corespunzatoare dezvoltarii economico- sociale: centre expozitionale, scoli internationale, centre de afaceri, centre comerciale, centre turistice, etc.

Structura economica

slab diversificata

Nivel scazut al

PIB/locuitor

Valoare adaugata

scazuta

Declinul industriei traditionale

Infrastructura de sustinere a activitatilor

economice redusa

Facilitati reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM

Initiativa antreprenoriala

scazuta

Cooperare redusa intre cercetare si industrie

Pondere mica a tehnologiilor moderne in

industrie si agricultura

Eficienta scazuta a activitatilor de atragere a investitiilor straine

Absenta unui mecanism de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata

mare

Lipsa unor parcuri industriale

Calitate scazuta a managementului

industrial si agricol

Predominarea productiei cu valoare adaugata

mica

Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii

Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole

Practicarea in multe zone a agriculturii de subzistenta

Numar redus al IMM- urilor cu activitati in

Conditii tehnice necorespunzatoare a

retelei de drumuri

comunale

Nivel scazut de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor si utilitatilor publice

Numar redus al IMM- urilor

Lipsa oportunitatilor de angajare

Pondere redusa a activitatilor neagricole

Lipsa fortei de munca

specializate in alte domenii (neagricole)

Nivel scazut al educatiei

si conditiilor de trai

Productivitate si profitabilitate scazuta

Grad redus de accesibilitate

Putere financiara

scazuta a populatiei rurale

Acces limitat la TIC

Sporul natural negativ

Pondere ridicata a populatiei varstnice

Pondere scazuta a populatiei ocupate cu

studii superioare

Nivel educational scazut al populatiei rurale

Nivel scazut al oportunitatilor de angajare in special in mediul rural

Mobilitate scazuta a fortei de munca

Dezechilibrul pietei muncii

Necorelarea educatiei

si instruirii cu cerintele pietei muncii

Nivel scazut al Investitiilor angajatorilor in

dezvoltarea resurselor umane

Lipsa oportunitatilor egale pentru

persoanele supuse excluziunii sociale

Venituri reduse

„Lene sociala” produsa

de platile compensatorii pentru disponibilizati si de plata venitului minim garantat

domeniul prelucrarii si

valorificarii superioare a produselor agro- alimentare

Capital investitional redus in agricultura

Insuficienta exploatare a conditiilor naturale

propice dezvoltarii turismului

Acces si nivel scazut al folosirii TIC

Oportunitati

Infrastructura

Economie

Mediu Rural

Resurse Umane

Dezvoltarea

cooperarii ransfrontaliere

Dezvoltarea cooperarii cu tari din Peninsula Balcanica

Dezvoltarea cooperarii cu tarile riverane fluviului Dunarea

Imbunatatirea cooperarii cu localitatile din Euroregiune

Cresterea competitivitatii si atractivitatii judetului

Modernizarea infrastructurii de transport

Modernizarea infrastructurii tehnice si sociale

Cresterea nivelului de utilizare a TIC

Dezvoltarea sectorului

IMM si de servicii

Transferul de tehnologie

si de know how

Cooperarea intre mediul de afaceri si

administratia publica

Accesul la piata interna

a Uniunii Europene

Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar

Imbunatatirea calitatii mediului de afaceri

Dezvoltarea infrastructurii de

sustinere a activitatilor

economice

Valorificarea potentialului turistic si imbunatatirea calitatii serviciilor turistice

Dezvoltarea agriculturii ecologice

Diversificarea productiei agricole

Cultivarea si prelucrarea plantelor industriale

Cresterea volumului produselor cu valoare

adaugata ridicata

Conditii propice dezvoltarii unui sistem de irigatii la nivelul judetului

Imbunatatirea nivelului de

atractivitate al regiunii

Regenerarea comunitatilor rurale

Dezvoltarea sectorului

IMM in domenii productive si de

servicii,

specifice mediului rural

Facilitati pentru asociatiile agricole

Dezvoltarea agroturismului si

protejarea traditiilor istorice si culturale

Investitii de protectie a mediului

Cresterea volumului de produse ecologice

Cresterea activitatilor neagricole

Imbunatatirea sistemului educational

Orientareaprogramelor educationale, de

formare si instruire spre specializari in domeniile cerute de piata fortei de munca

Cresterea mobilitatii ocupatiei

Dezvoltarea antreprenoriatului

Dezvoltarea formelor de stimulare a

angajarilor

Programe de includere sociala in mod egal

pe piata fortei de munca, a femeilor si barbatilor

Dezvoltarea societatii civile

Cooperarea interna si externa in domeniul

educatiei si formarii

Tehnici moderne de educatie

Amenintari

Infrastructura Locala si

Regionala

Economia

Mediul Rural

Resursele Umane

Surse financiare insuficiente de

dezvoltare a infrastructurii locale si

regionale

Omiterea orientarii investitiilor spre sectoarele

cu potential de crestere

Omiterea corelarii investitiilor cu sistemul educational si mediul de afaceri

Lucrarile de indiguire si desecare afecteaza circuitul trofic dintre Dunare si vechile balti care constituie cea mai mare bogatie a acestor meleaguri

Instabilitatea macroeconomica

Riscul de a nu face fata

presiunii competitive existente in Uniunea

Europeana

Stagnarea patrunderii capitalului strain

Lipsa culturii antreprenoriale

Lipsa capitalului de sustinere a investitiilor in

economie

Protectie scazuta a pietelor indigene

Subestimarea rolului IMM- urilor in economia judetului

Incetinirea procesului de dezvoltare si diversificare

al economiei rurale

Procesul redus de modernizare si restructurare al agriculturii

Fragmentarea exploatatiilor agricole

Cadru legislativ instabil si complex

Fenomenul coruptiei si economia subterana

Subestimarea importantei mediului rural

in dezvoltarea generala

a regiunii

Lipsa capitalului pentru sustinerea investitiilor

Valorificarea insuficienta

a potentialului existent

Dezvoltarea lenta a economiei rurale

Cresterea disparitatilor intre comunitatile

rurale

Migratia tinerilor catre zonele urbane

Adancirea dezechilibrului

in comunitatile rurale si depopularea excesiva a

acestora

Continuarea declinului demografic

Subestimarea problemelor sistemului

educational

Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si

oferta

Aparitia unor conflicte sociale

Cresterea somajului in randul absolventilor

de liceu si de universitati

Reducerea populatiei cu studii

superioare

Reducerea fondurilor necesare dezvoltarii resurselor umane

Migrarea fortei de munca inalt calificata

Lipsa oportunitatilor de angajare

Abandonul scolar






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2912
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site