Podisul Moldovei

Podisul Moldovei

Asezare geografica:

este situat in partile de E si N-E ale Romaniei, continuandu-se si dincolo de Prut, in Republica Moldova si Ucraina;

Limite:

- N - Valea Prutului si granita cu Ucraina;

- S - Campia Romana;

- E - Valea Prutului (Republica Moldova);

- V - Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (Grupa Nordica), Subcarpatii Moldovei;

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- podisul s-a format in era precambriana-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene;

- este alcatuit din roci sedimentare (calcare, gresii, marne, pietris, nisip, argile), pe un fundament alcatuit din cele mai vechi roci din tara;

- apare ca uscat Platforma Est-Europeana, constituita din sisturi cristaline, care se prelungea in nordul Podisului Moldovei, coborand in trepte spre Carpatii Orientali;

- in mezozoic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudica a Podisului Moldovei sufera un proces lent de scufundare, fiind invadata de apele marii;

- de-a lungul erelor mezozoic si neozoic s-au produs regresiuni si transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare;

- podisul apare ca uscat la inceputul erei cuaternare, treptat, de la nord la sud;

- in a doua parte a cuaternarului (holocen) agentii exogeni, in principal apele curgatoare, au definitivat aspectul actual al Podisului Moldovei;

- peste fundamentul cristalin se gasesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoic si neozoic (calcare, gresii, marne, argile, pietrisuri, nisipuri, etc.), inclinate usor spre sud-est (in jumatatea de nord) si spre sud (in jumatatea de sud);

- rocile sunt dispuse orizontal cu o inclinare redusa de la N-V la S-E;

- altitudinile mai mari (400-600 m) in partea de N-V si centrala sunt pe rocile mai dure (gresii, calcare) si mai mici (200 m) in N-E si S sunt pe rocile mai moi (argiloase);

- Podisul Moldovei este cel mai intins si mai tipic podis din tara, desfasurat aproximativ de la nord la sud;

- prezinta altitudini diferite in functie de subunitate: este mai inalt in partea de nord-vest, unde atinge 500-600 metri, mai jos in nord-est (200 metri) si coboara usor de la 500 metri la 200 metri in partea de sud;

- in centru si sud este un relief de coline joase si o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede;

- culmile deluroase alterneaza cu depresiuni si vai asimetrice cu coaste (versanti) asimetrice numite "cueste" (Coasta Iasilor);

- vaile sunt adanci cu versanti inclinati, largindu-se spre sud;

- pe versanti se evidentiaza intense procese torentiale si alunecari de teren din cauza rocilor argiloase;

- Podisul Moldovei este divizat in trei mari subunitati:

Podisul Sucevei, situat in partea de nord-vest, intre hotarul cu Ucraina si Valea Moldovei, si cuprinde Dealul Ciungi (688 m), Dealul Ibanesti, Bour, Cozancea, Podisul Dragomirnei, Radauti, Falticenilor, etc.;

2. Campia Moldovei (Jijiei) ocupa partea de nord-est, intre Prut (la est) si culmea Bour-Dealul Mare (la vest);

- poarta numele de "campie" din cauza reliefului cu pante domoale, si a lipsei padurilor si culturilor agricole;

Podisul Barladului, situat intre Siret si Prut, strabatut de raul Barlad cu afluentii sai, scade in altitudine de la nord la sud (450 m N la 250 m S) si cuprinde Podisul Central Moldovenesc (in nord), Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui spre centru si spre sud, precum si Depresiunea Elanului in est;

- mai recent, in literatura de specialitate, Podisului Moldovei ii este anexat din punct de vedere regional si Culoarul Siretului, orientat de la nord la sud, care constituie o zona de trecere intre Podisul Barladului si Subcarpatii Moldovei, fiind constituit dintr-o succesiune de lunci si terase;