Consideratii metodologice asupra elaborarii planului de amenajare si evaluarii activitatilor turistice desfasurate in perimetrul si proximitatea ariilor protejate

Consideratii metodologice asupra elaborarii planului de amenajare si evaluarii activitatilor turistice desfasurate in perimetrul si proximitatea ariilor protejate

CONTINUTUL TEMEI

1. Categorii de componente analizate in cuprinsul studiilor de prefezabilitate

2. Metodologia evaluarii activitatilor turistice desfasurate in perimetrul si in  proximitatea parcurilor nationale

OBIECTIVE

1. Insusirea unei metodologii de evaluare a peisajului unui teritoriu protejat, in vederea organizarii, gestionarii, utilizarii publice si dezvoltarii durabile a acestuia

2. Modelarea posibilitatilor de acces si echipare turistica a parcurilor nationale si naturale.

Elaborarea planului de amenajare a unei arii protejate trebuie precedata de studii detaliate (de prefezabilitate) cu caracter interdisciplinar asupra potentialului natural, cultural si social-economic, de care trebuie sa se tina seama in organizarea, utilizarea publica si gestionarea durabila a acesteia.

1. Categorii de componente analizate in cuprinsul studiilor de prefezabilitate

Studiile de prefezabilitate se vor axa pe analiza urmatoarelor categorii de componente:

a. topografice

- valoarea pantelor, importanta sub aspectul gradului de accesibilitate;

- prezenta unor elemente de discontinuitate a suprafetei topografice (rupturi de panta, faleze etc.)si a spatiilor de punere in valoare a peisajului (puncte de belvedere, circuri glaciare);

b. geologice si geomorfologice, ca suport al exploatarii biotice si antropice

- vor fi evaluate caracteristicile litologice si morfologice (complexele morfolitologice, morfometria, procesele morfodinamice etc.)

- vor fi inventariate siturile geologice si geomorfologice importante sub aspectul cercetarii stiintifice, care vor necesita o protectie riguroasa

- vor fi identificate siturile de interes turistic deosebit (aflorimente, cariere, forme carstice etc.)

- vor fi realizate materiale cartografice sugestive, menite sa puna in evidenta morfostructura si morfolitologia ariei protejate, procesele de modelare actuala, arealele cu risc geomorfologic ridicat etc.

c. edafice, cu rol determinant sau restrictiv pentru exploatarea biotica si antropica

studiile asupra invelisului edafic vor urmari aspecte legate de structura si textura solurilor, reactia ionica, granulometria, continutul in substante nutritive, umiditatea acestora etc.

d. hidrologice si hidrogeologice

vor fi efectuate studii asupra apelor statatoare si curgatoare de suprafata, apelor de adancime, precum si asupra panzei freatice

- vor fi analizate zonele de infiltrare a apei, zonele inundabile, arealele cu risc hidrologic ridicat

e. climatologice

- vor fi prelucrate si interpretate datele climatice uzuale referitoare la: temperatura, pluviozitate, nivometrie, vanturi, insolatie, evapotranspiratie etc.

- vor fi cartate complexele bioclimatice, riscurile climatice generale sau specifice unei anumite activitati (avalanse, furtuni, secete etc.)

- vor fi delimitate arealele de disconfort climatic

f.botanice si fitogeografice

- se vor face aprecieri asupra diversitatii si distributiei spatiale a gruparilor vegetale, dinamicii in timp geologic si in timp istoric a lumii vegetale

- se va evidentia importanta practica si estetica a gruparilor vegetale

- va fi realizat spectrul fitogeografic al perimetrului protejat

- va fi analizata endemicitatea floristica si vulnerabilitatea elementelor floristice indicatoare de biodiversitate in raport cu diferitele forme de presiune antropica

- va fi intocmita o harta generala a vegetatiei

- vor fi indicate arealele valoroase din punct de vedere floristic, precum si cele care adapostesc specii periclitate datorita interventiei antropice

- vor fi delimitate arealele de interes turistic

g.zoologice si zoogeografice

- vor fi efectuate aprecieri asupra diversitatii si distributiei spatiale a gruparilor animale, dinamicii in timp geologic si in timp istoric a lumii animale

- va fi realizat spectrul zoogeografic al perimetrului protejat

- va fi analizata endemicitatea faunistica si vulnerabilitatea elementelor faunistice indicatoare de biodiversitate in raport cu diferitele forme de presiune antropica

- vor fi specificate arealele de interes turistic si recreativ

h. ecologice

- se vor pune in evidenta ecosistemele si arealele fragile sub aspectul raportului potential ecologic - exploatare biotica - activitate antropica

i. sociale si economice

- va fi analizata dinamica activitatilor umane desfasurate in teritoriul aferent ariei protejate (exploatari forestiere, pasunat, culturi agricole, activitati industriale si de transport, amenajarea cailor de comunicatie si a perimetrului construit)

- va fi evaluata dimensiunea impactului activitatilor umane asupra componentelor naturale ale peisajului

j. valorificarea turistica actuala si in contextul amenajarii ariei protejate

va fi analizata dinamica utilizarii turistice a teritoriului actual al ariei protejate si impactul acesteia in peisaj

- vor fi delimitate spatiile conflictuale din punct de vedere al utilizarii turistice

- vor fi estimate utilizarile posibile in perspectiva amenajarii ariei protejate 

k. valoarea peisagistica a teritoriului propus pentru protectie si conservare

- va fi abordata din punct de vedere senzorial: peisaj real versus peisaj subiectiv, imagistica peisajului analizat, descrierea peisajului privit sub aspectul formelor si liniilor, al miscarii, cromaticii, parfumurilor, zgomotelor etc., accesibilitatii siturilor si a punctelor de belvedere

- va fi subliniata valoarea patrimoniala a peisajului, fie numai din punct de vedere natural, istoric, turistic, economic, fie privit ca o combinatie variabila intre aceste componente

l. constrangerile si favorabilitatile cu care se confrunta arealul considerat

- vor fi evidentiate arealele de conflict trecute, prezente si prognozate pentru viitor

- vor fi cartate arealele echipotentiale din punct de vedere al favorabilitatilor si restrictivitatilor pentru desfasurarea activitatilor recreative

2. Metodologia evaluarii activitatilor turistice desfasurate in perimetrul si in  proximitatea parcurilor nationale

Studiul parcurilor nationale si al turismului pe care acestea il induc se bazeaza pe trei ansambluri de date:

1. cele referitoare la contextul general in care fiinteaza parcurile nationale, respectiv date sociale, economice, juridice si politice locale, regionale si nationale, care prezinta o diversitate considerabila atat de la o tara la alta, cat si de la un parc la altul. Ele constituie cadrul general in care se inscrie politica de gestionare globala a fiecarui parc si raporturile acestuia cu activitatile turistice si de agrement in aer liber. Din acest punct de vedere, ponderea suprafetei protejate din suprafata totala a unei tari si raportul suprafata parcurilor nationale/locuitor constituie indicatori foarte relevanti pentru o evaluare primara a politicilor nationale orientate in directia acestui tip de gestionare a spatiilor naturale.
2. cele referitoare la ecosistemele pe care parcul le protejeaza; crearea acestei baze de date presupune participarea deopotriva a specialistilor din domeniul stiintelor naturii, turismului si activitatilor recreative.
3. cele referitoare la turism si agrement in aer liber, care evidentiaza varietatea formelor de abordare a acestor activitati, in diferite parcuri din diferite tari; parcurilor intens frecventate, relativ putine la numar, li se opun cele aproape lipsite de vizitatori, de asemenea putin numeroase; marea majoritate se caracterizeaza printr-un flux turistic de valoare medie; in cadrul parcurilor cu flux turistic foarte ridicat se disting  doua categorii: cele in care activitatile turistice si recreative se desfasoara in conformitate cu principiile gestionarii perimetrelor protejate si cele care se afla in dezacord partial sau total cu aceste principii (cazul cel mai des intalnit).

Analiza raportului activitati turistice - arie protejata poate fi abordata din mai multe perspective, functie de criteriile de referinta, de scopul cercetarii si de formatia stiintifica a cercetatorului; astfel, pot fi identificate:

a)      o metodologie axata pe evaluarea utilizarii si artificializarii diferitelor tipuri de ecosisteme prin activitati turistice si recreative; aceasta alegere corespunde in mod deosebit cercetarilor din domeniul stiintelor naturii sau cercetarilor ca caracter pluridisciplinar;

b)      o metodologie bazata pe identificarea tipologiei si anvergurii echipamentelor turistice existente in cadrul perimetrului protejat sau in proximitatea imediata a acestuia importanta in special pentru structurile administrative responsabile de utilizarea publica si dezvoltarea durabila a ariei protejate; aceasta metodologie, aplicata pentru un numar de 157 de arii protejate in 21 de state europene, a permis individualizarea a 7 modele de amenajare turistica a parcurilor nationale si naturale (fig. 6) si anume:

modelul I - inconjurarea turistica a parcului cu amenajari desfasurate in afara limitelor acestuia (P.N. Vanoise, Ecrins din Franta); acesta caracterizeaza 6 (4%) din cele 157 de parcuri luate in calcul; amenajarile turistice care inconjoara perimetrul protejat sunt in general numeroase si de dimensiuni importante; teritoriul protejat include doar echipamente de cazare usoare (refugii), utilizarea agricola a terenurilor fiind de asemenea limitata

modelul II - parcurile naturale cu asezari permanente si cu infrastructura turistica prezenta atat in interior, cat si in afara limitelor ariei protejate(Abruzzo din Italia); include 19 parcuri naturale (12%), locuite permanent nu numai de catre personalul parcului si cei insarcinati cu gestionarea echipamentelor turistice, ci si de catre populatia locala care continua sa practice agricultura in interiorul ariei protejate; Zonele periferice ale parcurilor dispun adesea de echipamente complementare, destinate atat turistilor cat si populatiei permanente.

modelul III - amenajari turistice importante, desfasurate in lungul caii  principale de acces in parcul national (P.N. Tatra inalta slovaca - TANAP);cuprinde numai 7 parcuri nationale (4,5%) si ilustreaza situatia particulara a spatiilor parcuri dotate cu amenajari turistice variate: statiuni pentru practicarea sporturilor de iarna, statiuni termale si de odihna echipate corespunzator.  

modelul IV - amenajari turistice localizate intr-un singur punct din cadrul perimetrului protejat (P.N. Stelvio din Italia si Plitvice din Iugoslavia); asa cum se observa in figura , modelul include 6 parcuri nationale (4%), caracterizate de prezenta unui centru turistic unic

modelul V - amenajari turistice sumare, de tipul refugiilor, in interior si al amenajarilor de anvergura in afara perimetrului protejat (P.N. Engadine din Franta )

modelul VI - parcuri nationale cu amenajari turistice sumare (refugii )in interior, situate in vecinatatea unui oras sau a unei aglomeratii umane de peste 1 milion de locuitori (P.N. Dunes de Kennemer din Tarile de Jos); modelele V si VI includ 95 de parcuri (65%); cazarea se realizeaza in regiunile periferice care dispun de mici centre turistice sau de asezari de mici dimensiuni, in 88 de cazuri; in celelalte 7 cazuri, parcurile nationale sunt localizate in proximitatea unor orase mari sau a unor aglomeratii de talie mare, care fac aproape inutila amenajarea structurilor de cazare; toate aceste arii protejate sunt penetrate intr-o masura mai mare sau mai mica de circulatia autovehiculelor.

modelul VII - parcuri nationale fara amenajari turistice (Spitzberg), in numar de 13 (8%), care functioneaza ca adevarate rezervatii naturale, nefiind deschise activitatilor turistice;

modelul VIII - parcuri nationale pentru care nu exista informatii in acest sens (parcurile albaneze, de exemplu); in numar de 12 (7,5%)

c)      o metodologie bazata indeosebi pe evaluarea tipurilor de activitati turistice si recreative, abordare aferenta cu precadere stiintelor sociale, dar si geografiei economice si a mediului; ea permite studierea spatiilor parcuri din perspectiva practicilor aferente fiecarui tip de activitati turistice si de agrement, precum si identificarea categoriilor de situatii similare din punct de vedere al riscurilor turistice (de exemplu, efectele presiunii turistice a sporturilor de iarna asupra peisajului alpin montan, respectiv efectele turismului balnear de masa, asupra peisajului litoral );

In practica, pentru o analiza complexa a problematicii parcurilor ca arii protejate este necesara urmarirea tuturor celor trei directii metodologice mentionate, astfel incat sa poata fi surprinsa interdependenta factorilor care intra in joc (naturali, politici, social - economici si culturali).

Teme de autoevaluare

1. Ce tipuri de metodologii pot fi utilizate pentru analiza raportului activitati turistice - arie protejata?
2. Comentati cele mai frecvente modele de amenajare turistica a parcurilor nationale si naturale

Rezumat

Teme de control

Pe baza modelelor metodologice prezentate, evaluati activitatile si amenajarile turistice desfasurate in perimetrul si proximitatea unui parc national sau natural din Romania sau dintr-o tara cu flux turistic ridicat.

Bibliografie selectiva

Borza Al. (1929) - Problema protectiunii naturii in Romania, Intaiul Congres al Naturalistilor din Romania, Cluj

Bran Florina (1997) - Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti

Ghincea Mioara (2003) - Valorificarea turistica a ariilor protejate. Studiu de caz: Parcul National Domogled-Valea Cernei, in Comunicari de geografie, vol. ,Editura Universitatii din Bucuresti

Glavan V. (2003) - Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Ed. Economica, Bucuresti

Grolleau H. (1988) - Patrimoine rural et tourisme dans la CEE, DGT (Tourisme), TER

Manea Gabriela (2003) - Naturalitate si antropizare in Parcul Natural Portile de Fier, Ed. Universitatii din Bucuresti

Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1992) - Rezervatii si monumente ale naturii din Romania, Ed. Scaiul, Bucuresti

Patroescu Maria.si altii (2000) - Zone si arii protejate in municipiul Bucuresti, A.U.Timisoara, Geografie, vol. 9 - 10.

Pop e., Salageanu N. (1965) - Monumente ale naturii din Romania, Ed. Meridiane, Bucuresti

Primack R., Patroescu Maria, Rozilowicz L., Ioja C. (2002) - Conservarea diversitatii biologice, Ed. Tehnica, Bucuresti

Richez G. (1991) - Parcs nationaux et tourisme en Europe, Editions L Harmattan, Paris

Toniuc N., Oltean M., Romanca G., Zamfir Manuela (1992) - List of Protected Areas in Romania (1932 - 1991), in Ocrotirea naturii si mediul inconjurator (36)-1, Ed. Academiei, Bucuresti

Toniuc N., Boscaiu N. (1991) - Conventia pentru protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, Ocrotirea naturii nr.1-2

*** Legea 137/1995 - Legea protectiei mediului

*** Legea 5/2000 - Legea privind aprobarea PATN - sectiunea a III-a, Zone protejate

*** Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

*** (2002) Ecotourism: principles, practices and policies for sustainability, UNEP