DOBROGEA

DOBROGEA

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Aprofundarea temei va oferi studentilor urmatoarele:

- posibilitatea explicarii unui sistem regional derivat dintr-o entitate geografico-istorica;

- identificarea rolului decisiv al Dunarii si Marii Negre in dezvoltarea

regiunii

- prefigurarea unor directii de dezvoltare majora in perspectiva.

2. Baza naturala de sustinere

Dobrogea reprezinta una dintre cele mai bine individualizate regiuni geografice ale Romaniei, datorita delimitarii sale riguroase pe laturile de vest si nord de catre culoarul Dunarii si Delta Dunarii, respectiv de catre Marea Neagra catre est. Limita sudica se

^{Individualizarea}

geografica a regiunii este transanta datorita Dunarii si Marii Negre.

Vechi munti erodati pana la stadiul de podis aplatizat.

suprapune frontierei de stat cu Bulgaria. De subliniat, inca din start, ca regiunea analizata nu include provincia istorica Dobrogea, mult mai extinsa, ci numai podisul cu acelasi nume. Ea se constituie intr- un sistem teritorial functional, cu axa de gravitatie majora pe fatada maritima. Dealtfel, din anumite puncte de vedere, litoralul este o fasie de atractie pentru intregul spatiu geografic al Romaniei.

Regiunea se compune dintr-o unitate naturala cu o specificitate genetico-evolutiva aparte, ingloband cel mai vechi pamant al tarii aflat in antiteza cu cel mai nou, situat in regiunea invecinata, si anume Podisul Dobrogei.

In Podisul Dobrogei, din punct de vedere al cadrului natural, pot fi evidentiate trei subunitati cu caracteristici distincte: Podisul Dobrogei de Nord, cu altitudinea maxima de 467 m, Podisul Dobrogei de Sud, ca o zona de platforma tipica usor ondulata, acoperita de loess; zona litorala si platforma continentala a Marii Negre, cu morfologie marina (faleze, plaje).

Podisul Dobrogei de nord are drept nucleu Muntii Macinului, o structura hercinica intens nivelata ce distoneaza altimetric numai datorita zonelor limitrofe mult mai joase. Culmile sale, Pricopanul si Niculitelul, converg in Varful Greci si sunt cizelate in roci metamorfice, cristaline. Masivul continua spre est cu Dealurile Tulcei, formate din roci mezozoice, ce descresc in trepte spre domeniul deltaic. La sud de cele doua unitati se extinde Depresiunea Nalbant, tectono-eroziva marginita la randul ei de Podisul Babadagului unde calcarele mezozoice au prilejuit sculptarea unui relief carstic (cheile Taitei si Taitei, Pestera Liliecilor). In partea sud-estica a podisului Dobrogei de Nord se afla Podisul Casimcei, cea mai veche unitate de relief din tara cu structurile litologice precambriene la zi (sisturile verzi). De retinut aplatizarea avansata a reliefului in ambele podisuri susmentionate.

Podisul Dobrogei de sud are altitudini ce abia depasesc 250 m si o varsta neozoica. In fundamentul sau se afla stive groase de calcare sarmatiene intens endocarstificate (Pestera Movile cu 34 specii noi pentru stiinta si Pestera Piatra cu speleoteme de cca 690

000 ani ce reflecta in structura lor oscilatiile repetate ale nivelului Marii Negre). Peste rocile carbonatice s-a depus o cuvertura de loess de cca 30 m grosime. Podisul este divizat in patru compartimente si anume: Podisul Medgidiei, mai inalt si fragmentat, in nord; culoarul Vaii Carasu, delimitat de faliile Capidava-Ovidiu si moesica, orientat est-vest intre Marea Neagra si Dunare, Podisul Oltinei, in sud-vest si Podisul Negru Voda. Altitudinile reduse, fragmentarea limitata si aplatizarea avansata sunt factori favorabili ai accesibilitatii si antropizarii regiunii.

Climatic, Dobrogea reprezinta cel mai cald teritoriu al tarii, in zona Constanta-Mangalia fiind singurul areal unde media temperaturilor tuturor lunilor este pozitiva. In ansamblu regiunea este strabatuta aproape axial de izoterma de 11ºC, medie anuala, verile fiind calduroase, iar iernile geroase (sub influenta circulatiei nord- estice). Ca urmare amplitudinea termica maxima ajunge la 64,9ºC (+41ºC si -23,9ºC). Durata stralucirii soarelui ajunge la 2727 ore/an la Medgidia. Cantitatea de precipitatii este scazuta (360-500 mm anual). Pe o fasie cu latimea de 25-35 km se resimte influenta climatica atenuanta a Marii Negre.

Organizarea hidrografica in interiorul podisului este mai putin ilustrativa datorita climatului arid. Raurile Telita, Taita, Slava, tributare Marii Negre, au regim de alimentare pluvial cu maxime de primavara si toamna. In formatiunile geologice calcaroase sunt cantonate importante acvifere subterane extrem de importante pentru alimentarea cu apa a asezarilor zonei litorale.

Vegetatia este cea specifica stepei cu graminee intens antropizata, silvostepei cu stejar termofil (brumariu, pedunculat), respectiv etajului padurilor de foioase reprezentate prin gorunete.

Fauna podisului dobrogean situeaza rozatoarele (harciog, popandau, orbete, soareci) alaturi de iepuri, vulpi, mistreti, caprior.

Intr-un climat cald, pe o roca mama constituita preponderent din loess s-au format molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri balane) profunde, de mare fertilitate. Peste 60 % din substratul edafic al podisului prezinta o eroziune minima.

Formatiile litologice mai vechi inmagazineaza rezerve de cupru (Altan Tepe) si fier (Palazu Mare), iar rocile de constructie (granit, calcar) abunda in Muntii Macinului (Macin, Greci, Iacobdeal) sau podisurile Babadag si Medgidiei (carierele de la Babadag,

Topalu, Mahmudia, Basarabi). Platforma continentala a Marii Negre contine importante rezerve de petrol, aflate in curs de exploatare.

_{3. Componenta demografica si de habitat}

Spatiu al interferentelor etnice si lingvistice.

De la cetatile antice la statiunile turistice actuale.

Componenta antropica a regiunii releva, sub aspect demografic aspecte contrastante. Centrul podisului si partea sa sudica sunt mai slab populate (sub 50 locuitori/km²) in vreme ce in zona litorala dintre Constanta si Mangalia densitatile depasesc 150 locuitori/km². In interiorul podisului ele oascilienatrze 30 -70 locuitori/km². De retinut amestecul etnic pronuntat datorita evolutiei istorice a regiunii, cu prezenta, ca minoritati, a turco-tatarilor, bulgarilor, si rusilor lipoveni (acestia din urma indeosebi in partea de nord, spre Delta Dunarii).

Asezarile rurale sunt in general grupate de-a lungul vailor sau al cailor de acces principale. Marimea lor este variabila, satele mici confruntandu-se cu imbatranirea demografica si depopularea.

Orasele au o dispozitie spatiala legata de culoarul Dunarii (Cernavoda, Harsova, Isaccea) sau de litoralul Marii Negre (Constanta, Eforie, Mangalia, Navodari). Numarul oraselor din interiorul podisului este redus (Medgidia, Negru Voda, Babadag). Cu exceptia Constantei celelalte orase apartin asezarilor urbane mici. Principalul centru atractor este Constanta datorita functiilor sale comerciale, industriale, turistice si culturale majore.

Test de autoevaluare

Explicati, in spatiu alocat, urmatoarele aspecte:

1. Etapele de evolutie ale oraselor dobrogene

2. Functia Canalului Dunare-Marea Neagra.

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

4. Economia si perspectivele regiunii

Economia Dobrogei este diversificata fiind dezvoltate toate ramurile de baza. La nivel national ea se impune prin comertul derulat prin intermediul porturilor fluviatile si maritime (Harsova, Isaccea, Constanta, Mangalia). Regiunea serveste astfel nu numai propriul teritoriu, ci si nevoile de schimb intregii tari dar si a altor state din bazinul Dunarii.

_{Agricultura are conditii propice de dezvoltare datorita solurilor}

Agricultura

specializata in cultura plantelor, viticultura si cresterea ovinelor.

Industrie prelucratoare si constructii de nave.

Turism litoral

de anvergura.

Cai de transport de maxima diversificare.

profunde, cernoziomice si balane, a terenurilor cu declivitate si fragmentare foarte reduse. Asociate climatului cald, aceste insusiri confera Dobrogei un caracter de regiune viticola importanta exprimat prin renumitele podgorii de la Murfatlar, Niculitel si Oltina. Caracterul agricol al regiunii este sustinut, in raport cu restrictiile climatice, de amplele sisteme de irigatii. Cultura graului, porumbului, floarea soarelui, sfecla de zahar, livezile de caisi si piersic, cresterea ovinelor si apicultura ii definesc profilul agricol la nivelul subramurilor.

Industria s-a afirmat in special in domeniul energetic (atomo- centrala de la Cernavoda, al carui prim reactor pus in functiune produce 800 MW, termocentralele de la Constanta), constructiilor de masini (nave la Constanta si Mangalia); masini agricole la Medgidia), textila (intreprinderea integrata de prelucrare a lanii din Constanta, prelucrarea bumbacului), prelucrarea pestelui (Constanta) alimentara (morarit-panificatie, ulei, vinificatie, bere).

Turismul este intr-o evolutie ascendenta dupa caderea din anii post-decembristi, Litoralul Marii Negre fiind intre primele regiuni turistice, ca atractivitate, din Romania. Statiunile de pe litoral (Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Jupiter, Olimp, Venus, Mangalia, impreuna cu orasul Constanta detin cea mai importanta baza de cazare si infrastructura de agrement din tara. Turismul trebuie sa devina ramura economica principala a regiunii in viitorii ani in special prin integrarea in circuitele internationale a sectorului nordic al litoralului, de la Mamaia si pana la Sulina, inclusiv a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Caile de transport, prin diversitatea si densitatea lor, se situeaza la un nivel superior in raport cu celelalte regiuni studiate. In primul rand, mentionam transporturile fluviale si maritime pe Dunare, Marea Neagra si Canalul Dunare-Marea Neagra cu porturile aferente, intre care se detaseaza Constanta, port ce detine suprematia in intreg bazinul Marii Negre. Un rol important in optimizarea acestor transporturi revine Canalului Dunare-Marea Neagra (64,2 km lungime), construit in deceniul sapte al secolului trecut, ce scurteaza traseul navelor spre Constanta cu cca 400 km. Construirea "autostrazii soarelui" Bucuresti-Constanta este in curs, iar magistrala feroviara Bucuresti-Constanta (cu ramificatii spre Tulcea si Negru Voda) asigura un intens trafic de marfuri si pasageri. In sfarsit, aeroporturile din Constanta si Tulcea mijlocesc accesul pe calea aerului, in special al turistilor, spre Litoral si Delta.

Interferenta in plan teritorial a celor trei componente fundamentale (de sustinere, interventie si derivata) conduce la

Regiune cu perspective largi de dezvoltare.

evidentierea unor zone efervescente cum sunt cele ale litoralului dintre Constanta si Mangalia, zona Canalului Dunare-Marea Neagra, Tulcea. Dimpotriva, in interiorul podisului, apar areale critice si defavorizate (in special cele din partea sudica si sud-vestica) unde interventia promotorilor dezvoltarii regionale si locale este asteptata in vederea eliminarii disfunctiilor.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

2. Edificat in anii saptezeci ai secolului trecut, dupa o serie de planuri si initiative mai vechi nefinalizate, Canalul Dunare - Marea Neagra scurteaza, in primul rand, traseul pe Dunare pana la mare cu circa 400 km. Fapt ce inseamna economie de timp si cheltuieli de transport diminuate. In al doilea rand, aceeasi cale navigabila scoate circulatia pe Dunarea fluvio-maritima de sub incidenta unor fenomene restrictive determinate de intretinerea barei Sulina, aluvionarea senalului deltaic, disfunctiile ivite de-a lungul bratului Sulina, de esuarea unor nave etc. Canalul are o functie importanta in alimentarea cu apa, in special pentru irigatii si industrie a partii centrale a Dobrogei. In sfarsit, el are atribute turistice de prim ordin, nevalorificate inca de navigatia de agrement

6. Bibliografie selectiva

1. x x x (1983), Geogrfia Romaniei, I, Geografie fizica, Editura

Academiei, Bucuresti.

2. x x x (1984), Geografia Romaniei, II, Geografie Umana si

Economica, Editura Academiei, Bucuresti.

3. x x x (1969), Geografia Vaii Dunarii Romanesti, Editura

Academiei, Bucuresti.