Delta Dunarii - Rezervatie natural unicat in Europa (Geneza, evolutie, prezent si viitor)

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cc 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km2. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de 'progresul industrializarii', printre rezervatiile biosferei.

Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti 'A' (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat N si de maridianul de 29 long. E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:
- o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala
- o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

  'Locul unde se plamadeste un nou uscat'

  Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
  Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.

Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, 'parintele istoriei' care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, ide reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.

In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o 'terra incognito'. Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand:

elemente eurasiatice (28%)

estice (24%)

europene (14%)

cosmopolite si adventive.

  Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.
Vegetatia
   In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
   Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

   Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).
Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.

Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul.

O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.
Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultand un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza intre un minim de 3,5 Kcal/cmp inregistrat in lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blande (cand activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vanturi puternice (cand actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cand actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cand interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).
Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore in anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei.
Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul varfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, in delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar in largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza intre un maxim de 9 C (in iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina intre 2,8 C (in iulie) si 1,4 C (in noembrie), iar la statia Gloria intre 2,3 C (in iulie) si 1 C (in decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna intre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfantu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad intre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai in iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut in anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cand apele marii langa tarm au inghetat timp de 45 - 60 zile. Vanturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vant inregistrandu-se iarna si in sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform in spatiul Deltei Dunarii. La intrarea in delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decat toamnele (83 zile).

Sosita la Patlageanca cu 6400mł/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

De-a lungul cursului sau, in special in zonele joase, Dunarea se desparte deseori in mai multe brate.In sectorul in care Dunarea traverseaza numai teritoriul Romaniei, fluviul formeaza mai multe insule, numite si balti, principalele fiind Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei.

Brate inainte de Delta Dunarii

1. Bratul Borcea. Borcea este bratul care se desparte de cursul principal al Dunarii in dreptul localitatii Silistra si se reuneste cu fluviul in aval, in apropierea localitatii Giurgeni. Pe acest brat se afla orasele Calarasi si Fetesti.

2. Bratul Cremenea sau Dunarea Noua. Este bratul principal care are aproximativ 70 de km.lungime si impreuna cu bratul Valciu, margineste lacuri si balti, zona numita Insula Mica a Brailei. Intre bratul Macin si bratul Cremenea se afla zona numita Balta Brailei.

3. Bratul Ostrov. Este bratul care se formeaza in dreptul localitatii Silistra, avand un debit de apa mai mare ca cel al bratului Borcea, pe el aflandu-se orasul Cernavoda.

4. Bratul Macin sau Dunarea Veche. Dupa Giurgeni, Dunarea se desparte iar in mai multe brate. Cel din est poarta numele de Dunarea Veche sau Macin, este un brat principal, mai putin navigat, separand Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest brat se afla orasul Macin.

5. Bratul Valciu. Este unul dintre bratele de vest. Intre bratul Valciu si bratul Macin se afla Insula Mare a Brailei, rezervatie naturala.

6. Bratul Calia. Impreuna cu bratele, Manusoaia si Cremenea, margineste la vest Insula Mica a Brailei, in zona satului Gura Garlutei

La varsarea in Marea Neagra, Dunarea se imparte in trei brate, formand astfel Delta Dunarii.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km˛. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. La varsarea acestuia in mare, se gaseste o delta secundara, care are trei brate secundare: Tataru, Cernavoda si Babina, care acum se afla pe teritoriul Ucrainei.

Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina. Este folosit pentru navigatie, in urma adancirii si corectarii unor meandre. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa scurs s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 m, iar cea maxima de 18 m.

  Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
  Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.  De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
  Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic , intr-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii (regiunea predobrogeana). Platforma Deltei Dunarii vine in contact in partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralela cu Bratul Sfantu Gheorghe. Structura geologica a acesteia este alcatuita dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zona. Depozitele de varsta Paleozoica, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcatuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice.

Depozitele de varsta Triasica (248-213 milioane de ani) sunt alcatuite, la baza, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalatii de porfire feldspatice, diabaze si melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne s.a., ce contin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis s.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. s.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis s.a.).

Depozitele de varsta Jurasica (epocile Dogger-Malm 176-142 milioane de ani) sunt alcatuite in principal din calcare (la baza), argile calcaroase, gresii, precum si calcare cenusii si galbui (la partea superioara), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula s.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum s.a.) etc. Depozitele de varsta Cretacica ce apartin etajelor Aptian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcatuite, in principal, din argile si siltite feruginoase, cu intercalatii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce contin o fitocenoza saraca cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.

Depozitele de varsta Neogena (etajele Sarmatian-Romanian 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcatuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumaselice, nisipuri, siltite si argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite si argile roscate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenusii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis si nisipuri cu intercalatii de argile, ce contin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.

Depozitele de varsta Cuaternara (depozite deltaice ce apartin etajelor Pleistocen-Holocen 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcatuite, la baza, dintr-un strat de argile rosii-caramizii urmate de o succesiune de strate de pietrisuri, nisipuri, siltite, argile si strate de loess, iar la partea superioara se dispun aluviuni de origine fluviatila si fluvio-lacustra

Delta Dunarii, situata in partea de NV a Marii Negre (intre 44˚4600 lat. N platforma Bugeac, 45˚4000 lat. N si 28˚4024 long. E Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚4050 long. E platforma Marii Neagre), reprezinta din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra. Conform clasificarii FAO (SOTER Procedure Manual, 1993), Delta Dunarii este inclusa la categoria formelor de relief regionale de tip campie umeda pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

Delta Dunarii este caracterizata prin forme de relief pozitive numite grinduri si forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apa (lacuri). In prezent, delta se prezinta sub forma unei suprafete plane cu o panta de 0,006 , strabatuta de un paienjenis de ape: brate de fluviu, canale si garle, punctata de lacuri si japse. Diferentele de altitudine, fata de nivelul marii, sunt de 8-10 m in zona grindurilor si -2 - -4 m in zona depresiunile lacustre.

Teritoriul Deltei Dunarii se imparte in doua subregiuni geografice si anume: Delta propriu-zisa ce ocupa o suprafata de 4.250 km2, aflata intre bratele fluviului si zona complexului Razim, cu o suprafata de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se imparte transversal pe bratele fluviului in doua mari subregiuni naturale: delta fluviala si delta maritima.

Delta fluviala ocupa peste 65% din suprafata totala a deltei si se intinde de la ceatalul Izmail, spre aval, pana la grindurile Letea si Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) Crisan (pe bratul Sulina) Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perisor. Aceasta subregiune a Deltei Dunarii este impartita in mai multe unitati naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Sontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matita-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tataru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol si Depresiunea Dranov-Dunavat, etc.

Delta maritima ocupa mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunarii, la rasarit de linia Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. In aceasta subregiune, ca si in cazul deltei fluviale, intalnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul marii in cele mai multe cazuri.

   Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.
   Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
   Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
   Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

II. Economia
   Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu ľ din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in 'Geografia Fizica', precizeaza ca 'un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid'. Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.
   Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.
   Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
   Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
   Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:
  - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;
  - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.
  - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;
  - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;
  - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

   Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului ( Se pot solicita trasee de 1, 2, 3..zile, de la Vasilica)
   Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

Acest proiect al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, cofinantat din fonduri GEF (Global Environmental Fund), are un scop foarte ambitios: incurajarea ecoturismului si a traditiilor locale pentru dezvoltarea durabila a unei comunitati rurale de pescari din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Comunitatea aleasa este Mahmudia, iar partenerii proiectului sunt Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Fundatia Principesa Margareta a Romaniei, Asociatia Pescarilor profesionisti Fiii Deltei, Comunitatea rusilor-lipoveni, Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile in Mediul Rural din Mahmudia, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Primaria Mahmudia. Bugetul acestui proiect este de aproximativ 100.000 dolari. Proiectul se va desfasura in Mahmudia, o comunitatea asezata pe bratul Sf. Gheorghe, la 32 de kilometri de orasul Tulcea. Mahmudia, cunoscuta ca fiind a doua poarta de intrare in Delta Dunarii, are o populatie de 2970 locuitori si 1210 gospodarii. Grupurile etnice de romani, lipoveni, ucrainieni, bulgari, turci si moldoveni au locuit laolalta aici creand de-a lungul timpului acel tip de civilazitie multietnica ce si-a pastrat traditiile, religia si stilul de viata.

Principala activitate a locuitorilor este pescuitul si cresterea animalelor. Turismul este o activitate inca insuficient exploatata in aceasta localitate, desi exista posibilitati de cazare (pensiuni de 2 si 3 margarete si hoteluri) si activitati turistice (bird watching, vestigiile cetatii Salsovia, monumente istorice, de arhitectura si de arta, un mic muzeu). Localitatea Mahmudia prezinta un potential foarte mare de dezvoltare a mestesugurilor traditionale (prelucrarea stufului si papurei), a agro- si eco-turismului, fiind o zona bogata in traditii.

Pescuitul industrial este o activitate cu un puternic impact asupra ecosistemelor acvatice ale Deltei Dunarii. Reducerea in sine a acestei activitati, fara un impact negativ asupra populatiei, nu poate fi facuta fara derularea unui program de reconversie profesionala a locuitorilor Deltei spre activitati economice alternative, aducatoare de venituri, cum ar fi eco-turismul, mici afaceri de producere a unor produse specifice Deltei Dunarii, reinvierea unor traditii locale (prelucrarea stufului si papurei) etc. Acest lucru si-l propune Asociatia Salvati Dunarea si Delta prin proiectul GEF Conservarea biodiversitatii prin cultivarea ecoturismului si a traditiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale de pescari din Delta Dunarii.

- Sprijinirea unui ONG local si a comunitatii locale pentru constientizarea necesitatii utilizarii durabile a resurselor naturale din Delta Dunarii

- Dezvoltarea capacitatii populatiei locale de a valorifica durabil resursele locale prin sprijin acordat in realizarea activitatilor alternative generatoare de venituri

- Constientizarea in rindul comunitatii locale cu privire la oportunitatile oferite de accesarea fondurilor europene

- Promovarea activitatilor proiectului ca exemple pozitive de masuri care trebuie luate pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor din Delta Dunarii.

- Crearea unor alternative bazate pe comunitate pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, prin care se reduc presiunile asupra ariilor de conservare si protejate care conserva biodiversitatea din ecosistemele costiere, marine si de apa dulce

- Elaborarea unor scheme de eco-turism viabile din punct de vedere ecologic, cu participare si administrare la nivel local

- Sustinerea dezvoltarii capacitatii si furnizarea de asistenta tehnica pentru conservarea speciilor si habitatelor in comunitatile de pescari confruntate cu pierderea biodiversitatii, sub forma unor specii transfrontaliere marine, de rau sau de lac esentiale. Activitatile proiectului sunt adresate unei comunitati rurale de pescari din cea mai importanta arie protejata a Romaniei, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Principalele activitati ale proiectului de care vor beneficia partenerii locali ai proiectului si apoi intreaga comunitate sunt: traininguri, work shop-uri, seminarii, lobby la nivel local si central pentru utilizarea durabila a resurselor de peste din Delta Dunarii, construirea unui atelier pentru procesarea papurei si stufului, realizarea unui mic muzeu al localitatii, infiintarea unor facilitati pentru practicarea eco-turismului, organizarea unei tabere pentru elevii de la scolile locale, realizarea unui plan institutional de dezvoltare pentru un ONG local, construirea unui foisor pentru bird watching, crearea unui site web pentru o organizatie partenera, diseminarea informatiilor despre proiect si a realizarilor acestuia in mass media, publicarea unor materiale informative despre proiect. In proiect vor fi implicate aproximativ 90 persoane de la cele 3 organizatii partenere din Mahmudia: Asociatia Pescarilor profesionisti Fiii Deltei, Comunitatea rusilor-lipoveni si Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile in Mediul Rural. Aproximativ 40 de tineri si 25 de femei vor fi implicati in activitatile de educatie ale proiectului. Asociatia Salvati Dunarea si Delta este initiatorul acestui proiect, urmand sa se implice efectiv in organizarea tuturor activitatilor alaturi de parteneri, iar rezultatele pozitive se doresc a fi replicate si in alte zone din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Sectiunea 3 - Vant si energia valurilor. Au prezentat comunicarile lor stiintifice trei tari: Romania, Slovenia si Turcia. Lucrarile au avut in vedere: potentialul puterii vantului generat in Delta Dunarii; o cercetare asupra unei turbine de vant experimentala; perspective privind utilizarea vanturilor de putere redusa din arealul Delta Dunarii; geoinformatii privind infrastructura aplicata pentru mediu; statiuni de mica putere pentru capturarea energiei valurilor; demonstratie pilot pentru capturarea energiei valurilor in Marea Neagra; masini pentru reconversia valurilor si vantului in energie.

Toate lucrarile au subliniat importanta protectiei mediului in legatura cu sursele de energie.

Sectiunea 4 - Dezvoltarea durabila. Dezvoltarea durabila ofera comunitatii umane eficienta prin resurse si infrastructura. De asemenea, protejeaza calitatea vietii si genereaza noi deschideri de afaceri pentru dezvoltarea economica. Aceasta ajuta creatia si sanatatea comunitatilor pentru generatiile existente si cele ce vor veni.

In aceasta sectiune au prezentat comunicari cercetatori din Romania, Franta si Republica Macedonia. Au fost dezbatute urmatoarele aspecte: criterii de dezvoltare a sistemelor energetice; metode microbiotice pentru distrugerea elementelor toxice pentru a obtine o apa curata; implementarea unui management de mediu in domeniul distribuirii energiei electrice; pompe hidraulice (Barglazan A-tip de transformator si ciocan hidraulic) utilizate neconventional pentru irigatii locale; turismul pe apa - un drum pentru dezvoltarea durabila; armonizarea legislatiei nationale in domeniul calitatii apelor minerale cu directivele UE si Codul de Alimentare; tendintele pietei romanesti privind consumurile de ostrei; importanta stiintifica a unor specii de alge din Muntii Macinului; utilizarea unui computer modern pentru monitorizarea din diverse zone umede; analiza procesului eutropic in contextul dezvoltarii durabile.

Masa rotunda. In timpul discutiilor s-au prezentat numeroase propuneri privind solutiile practice pentru o viata mai buna a locuitorilor din Delta Dunarii. S-au constatat declinul economic si reducerea populatiei rezidente in Delta Dunarii in ultimii 5 ani, cu toate eforturile de dezvoltare a ecoturismului (agroturismului) si a utilizarii resurselor de energie regenerabila.

Au fost facute urmatoarele recomandari si observatii: reevaluarea aplicabilitatii energiilor regenerabile si alternative pentru viitor; nu a fost aplicata suficient valorificarea surselor de energie regenerabila in Delta Dunarii si masurile ecologice. Pentru viitor sunt necesare: evaluarea posibilitatilor de producere a energiei electrice precum si a consumurilor din regiunea Delta Dunarii; evaluarea posibilitatii de utilizare a gazelor naturale si a posibilitatilor de cogenerare in localitatile din Delta Dunarii, cum ar fi orasul Sulina; promovarea unei retele de protectie a ecosistemului si integrarea in sistemul UE; promovarea ecoturismului, cu protectia zonelor turistice; sanatatea mediului reprezinta un proces de dezvoltare durabila bazat pe resurse regenerabile de energie; sanatatea publica reprezinta o parte integranta a politicii de mediu.

Pentru a incuraja dezvoltarea durabila in zonele izolate, participantii propun scaderea TVA de la 19% la 8% si a taxelor directe la 0%.

BENA este pregatita sa acorde consultatii autoritatilor locale in domeniul energiilor recuperabile si al protectiei mediului in zona Deltei Dunarii.

BENA propune autoritatilor locale sa promoveze, cu suport tehnic de la BENA si al unor asociatii specializate, dezvoltarea energiilor curate in zona Delta Dunarii, in special in locurile izolate.

BENA a luat cunostinta cu satisfactie ca si la interventia sa au fost sistate lucrarile la canalul Bastroe, care aveau un impact ecologic ce ar fi condus la acumulari de sedimente provenite din excavatii si in urmatorii 5 - 7 ani ar fi creat serioase probleme privind existenta faunei si a florei in delta; pe de alta parte, canalul ar fi concurat la o diminuare a volumului de apa pe bratul Chilia, creand probleme eutropice. Canalul Bastroe ar fi afectat balanta ecologica in zona, incluzand zona rezervatiei biosferei, in care traiesc peste 400 de specii de plante si animale, conducand la riscul de extinctie a acestor populatii.

Participantii, ca o concluzie de baza, sustin necesitatea mentinerii Deltei Dunarii curata si prin indepartarea epavelor vaselor abandonate.

Delta Dunarii - Rezervatie natural unicat in Europa (Geneza, evolutie, prezent si viitor)

geografie

DOCUMENTE SIMILARE

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comenteaza documentul: