Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Zona naturala turistica de campie

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hidrografia Romaniei
INDUSTRIA ALIMENTARA
De la razboiul de pe Bosfor la Insula Tenedos
Baalbek - o minune a Orientului Mijlociu
Regionarea climatica a Romaniei
SANGEORZ
Japonia - 'Tara Focului'
DEZASTRE DE NATURA BIOLOGICA
BAILE GOVORA
Dealurile de Vest


Zona naturala turistica de campie

Campia de vest

Campia de Vest este denumit sectorul romanesc al campiei Panonice. Se intinde pe o lungime de peste 375 km si este delimitata de: granita de stat cu Serbia si Ungaria (in vest), Dealurile de Vest si Carpatii Occidentali (in est), raul Tur (in nord) si granita cu Serbia (in sud).




Orasele mari, cu traditie istorica si culturala (Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Carei, Lugoj), au o serie de obiective turistice notabile. Un mare interes turistic si terapeutic il reprezinta statiunile balneare Felix, Baile 1 Mai, Tinca, Buzias; recente dotari pentru utilizarea apelor geotermale s-au realizat si la Arad, Curtici, Oradea, Satu Mare etc.

Campia inalta a Vingai – judetul Arad

Industria

Din punct de vedere industrial, actual industriile sunt concentrate in cele 4 orase principale: constructii de masini, utilaj greu, industria textila, anvelope.

Transporturile

Majoritatea se desfasoara de-a lungul liniei de transport a Campiei de Vest: Halmeu, Stamora Moravita (aliniament N-S). Se desprind o serie de magistrale: 4 (Satu Mare-Oradea-Timisoara), 3 (Crisul Repede), 2 (Valea Muresului), 1 (Timisoara-Caransebes). E traversata de artere rutiere importante, si de rute fluviale.

Timisoara – sens giratoriu

Campia Crisurilor si Ierei

Am definit sub aceasta denumire arealul din Bihor care cuprinde: vestul judetului, cu lunca Crisului Repede si Campia Panonica, spre nord luncile Ierului si Barcaului, sudul judetului, pe Crisul Negru aval de Soimi. Dincolo de faptul ca aceste locuri adapostesc o serie intreaga de situri arheologice, cetati si fortificatii importante, ele sunt purtatoarele unor elemente peisagistice si culturale specifice campiei.

Lacurile pescaresti, atelierele de impletit stuf si papura, nesfarsitele lanuri de grau si floarea soarelui, palcurile de padure ce ascund nenumarate animale salbatice si, bineinteles, vestitele pivnite pentru pastrarea vinului sapate in dealurile ce marginesc campia va asteapta sa le explorati!

Campia Crisurilor – atractii turistice

Zona de campie a judetului ofera experiente turistice variate, deoarece fiecare din portiunile campiei este diferita:

cetatile antice din Rosiori, Salacea si Salard (epoca bronzului) si cetatea Adrian din Salard (sec. XIII);

atelierul privat de impletit papura din Suiug (comuna Abram); impletituri din papura sau nuiele se mai gasesc in Bors, Salonta, Salacea, Otomani, Tarcea;

ruinele cetatii de scaun a voievodului Menumorut (sec. IV) din satul Biharea;

lacurile pescaresti de la Cefa, Inand si Gepiu;

Lacul serpilor si lacul cu stuf de langa Salonta;

orasul Marghita, cu castelul Csaky (sec. XVIII) si Biserica Reformata (sec. XVI-XVIII);

Biserica Veche din Avram Iancu (sec. XIII-XIV);

Castelul Degenfeld - Schonburg (1896) din Balc;

Castelul Zichy (1701) si Biserica Reformata (1609) din Diosig;

Palatul Studenberg (sec XVIII) si Muzeul etnografic din Sacuieni;

biserica de lemn din Sacalasau (Derna), 1721;

Lunca Crisului Negru de la Capalna la Ant cu numeroasele vaduri de pescuit si de vanat;

in zona Tinca – statiunea balneara Tinca, izvoare cu ape minerale, rezervatia naturala botanica Poiana cu narcise de la Goroniste si biserica de lemn din 1743.

Pescaria Cefa

Rezervatia naturala Padurea Radvani

Impreuna cu zona elesteielor, din apropierea comunei Cefa, constituie o zona umeda cu importanta avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un foarte mare numar de pasari protejate pe plan european si mondial.



Podgoria Diosig

Podgoria grupeaza plantatiile viticole dispersate pe o arie larga la nord si nord-est de Oradea, corespondenta campiei si dealurilor piemontane Oradea-Barcau. Centrele viticole ale podgoriei: Diosig, Sacuieni, Saniob au o traditie viticola ce s-a dezvoltat in perioada anilor 1569-1578.

Evenimente

- „Balul strugurilor” organizat la Cetariu in septembrie;

- „Festivalul vinului” si „Toamna pe Valea Ierului” organizate la Sacuieni;

- „Zilele salcamilor in floare” organizat la Valea lui Mihai in fiecare an, in a doua decada a lunii mai;

- „Kirchweih” organizat la Palota, in luna iunie;

- „Sarbatoarea cartofilor la slovaci” organizata la Sinteu in luna octombrie

Campia Libertatii

La marginea orasului Blaj, unde curge molatec Tarnava Mare, se inalta un obelisc a carui inscriptie aminteste ca: 'acest monument s-a ridicat in anii puterii populare in amintirea celor 40000 de tarani iobagi din Transilvania, care la 3/15 mai 1848 s-au adunat pe aceasta campie pentru a-si revendica drepturile sociale si nationale'.

Campia Turzii

In urma cu 371 de ani, Mihai Viteazul si-a asezat pe malul zglobiului Aries o tabara militara. Aici urma sa aiba loc batalia dintre voievod si nobilimea transilvaneana, care il tradase pe Mihai, calcandu-si juramantul de la Alba Iulia. Alaturi de Mihai Viteazul se afla, in calitate de aliat, generalul Basta, conducatorul trupelor imperiale austriece. Lupta a fost castigata de Mihai si Basta, dar, dupa victorie, Basta - cu incuviintarea imparatului Rudolf al II-lea - a pus la cale asasinarea viteazului invingator.

Era intr-o dimineata limpede de august, cand, talhareste, o ceata de mercenari venira sa-l rapuna. Cu toate incercarile lui Mihai Viteazul de a se apara, 'topoarele tradatorilor il tocara - spune Nicolae Iorga - iar capul fu zvarlit pe miristile strivite ale acestei campii, si pe acelasi giulgiu de aur aspru pe care sangele lui scump il pata de purpura imparateasca, i-a stat trupul dat in vileag fricosilor si miseilor'. Desi nu se stie nici azi unde a fost ingropat corpul lui, traditia populara pastreaza convingerea ca ramasitele pamantesti ale viteazului domn au fost stranse de oamenii lui de credinta si spalate cu lacrimi la fantana care se numeste de atunci 'a plangerilor'.

O cruce de piatra strajuieste acum locul unde se presupune ca s-a savarsit crunta si miseleasca tradare a aceluia pe care 'Letopisetul Cantacuzinesc' il descrie astfel: 'si cazu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru ca nu stiuse, nici sa imprilejise [a se afla din intamplare] sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza. Si-i ramase trupul gol in pulbere aruncat, ca asa au lucrat pizma inca din ceputul lumii'.

Campia Olteniei

Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.

Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic.

Toate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat, Bailesti, Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest.

Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.

Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare (pentru hidrocentrala Portile de Fier II).

Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai scazute din tara), dar aportul migratoriu contribuie la usoara crestere numerica a populatiei.

Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.

Sectorul Olt-Arges

Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).

Are o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.



Climatul este submediteranean si de tranzitie.

In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.

Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate (Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).

Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).

Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.

Campia Bucurestilor

Campia Bucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ ezitante spre est, cuprinde: Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu Campul Calnaului.

Orasul Bucuresti

Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).

Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).

Orasele din acest sector sunt: Bucursti, Ploiesti, Targoviste, Urlati, Mizil (pe margine), Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale, Buftea, Urziceni.

Baraganul

Baraganul contine Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita), la care se poate adauga Campia Mostistei.

Exista resurse de petrol si gaze naturale sn partea nordica (Urziceni, Jugureanu).

Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.

Au fost amenajate sistemele de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa din Dunare).

Specificul Baraganului este dat de o serie de caracteristici geografice: intinderi netede, acoperite cu loess, cu un microrelief de crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri iarna), vegetatie de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al. Odobescu in Pseudokynegeticos), agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv, populatia relativ rara, concentrata pe vai.

Campia Baragan

Sectorul estic

Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.

Dintre acestea Campia Brailei are mari afinitati cu Campia Baraganului, careia aparent, ii apartine.

Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.

Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.

Fiecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.

Lunca si Baltile Dunarii

Lunca si Baltile Dunarii reprezinta tot o subdiviziune a Campiei Romane, dar situata sub influenta directa a fluviului, unde componenta hidrografica este determinanta.

Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut zone de iernat ale ovinelor din Carpati (datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C), teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate si transformate in terenuri agricole.

Lunca Dunarii






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2970
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site