Delta Dunarii

Delta Dunarii

Asezare geografica:

- in estul Romaniei;

Limite:

- N - granita cu Ucraina (Bratul Chilia);

- S - Podisul Dobrogei, arealele mlastinoase;

- E - Marea Neagra

- V - Podisul Dobrogei

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim, ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre;

- dupa formarea acestui sistem de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul deltei a devenit un liman;

- apoi delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent);

- in prezent (ultimul secol), delta se afla intr-un proces de retragere;

- relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte;

- altitudinea medie a reliefului este de 0,5 m, iar altitudinea maxima este de 13 m in Grindul Letea;

- cca 3/4 din suprafata deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m;

a) terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Matita, Merhei etc.), garle, canale (Litcov, Dranov), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Babina);

- sunt terenuri inundabile si partial, in vest, indiguite si desecate;

b) terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri;

- exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale;

- grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu;

- grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de   catre aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre, aceste grinduri fiind Letea, Caraorman, Saraturile si Crasnicol;

- Grindul Letea are altitudinea maxima din delta (13 m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele, sub forma unui evantai, cu un relief de dune;

- pe acest grind se afla Padurea Letea, monument al naturii (rezervatie de flora);

- Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8 m) este deasemenea o mare acumulare de nisip;

- Grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara;

- Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia, fiind acoperit cu loess;

Bratele Dunarii

- fluviul Dunarea se desparte in trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila;

- la est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara in bratele Sulina si Sfantul Gheorghe;
- bratul Chila, in nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (aproape de 60 % din volumul fluviului);

- pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia  si Letea), cu sectoarele de bifurcare (in mai multe cursuri secundare), intre grinduri;

- la varsare in mare se creaza in prezent o delta secundara (Delta Secundara a Chiliei), care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80m/an);

- aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul tarii noastre;

- bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol;

- la varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii), formandu-se o bara (la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare;

- pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (in lungime de 10 km), care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii;

- de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m);

- bratul Sfantul Gheorghe (108 km) este foarte meandrat si se continua cu aceeasi albie cativa kilometri si sub nivelul marii, fragmentand platforma continentala a Marii Negre;

- in ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km;

- la varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule (Insulele Sacalin);

- din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu Laguna Razim;