GLOBALIZAREA

GLOBALIZAREA

1. Globalizarea si firmele transnationale

'Daca esti ingrijorat de puterea corporatiilor, ar trebui sa sprijini globalizarea. Liberalizarea comertului loveste gigantii locali expunindu-i competitiei straine. BT, France Telecom si Deutsche Telekom se ciocnesc unul de altul, la fel ca si noile firme, mici si mari, ca Vodafone si Virgin. Pietele locale inchise, unde campionii nationali pot sa flirteze cu guvernele, sint mult mai usor de monopolizat decit cele globale.

(Open World: The Truth About Globalisation, Philippe Legrain, Abacus, 2003 )

In absenta unei alternative coerente, firmele transnationale isi continua mersul implacabil. Din ce in ce lipsite de drapel si stat, ele tes pinzele globale ale productiei, comertului si finantelor, practic fara opozitie. Ele se extind, investesc si cresc, concentrind inca si mai multa bogatie intr-un numar limitat de miini. Se unesc in aliante ca sa influenteze institutii locale, nationale si internationale si legi. Impreuna cu guvernele tarilor lor de origine in Europa, America de Nord si Japonia, precum si cu institutiile internationale, precum Organizatia Mondiala a Comertului, Banca Mondiala, si Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite , ele modeleaza un sistem international in care ele fac comert si opereaza inca si mai libe r- o lume in care ele sint din ce in ce mai putin responsabile fata de culturile, comunitatile si statele nationale in care opereaza. La temelia acestei realitati nu se afla inevitabilitatea istorica a unei civilizatii progresiste, luminate, ci mai curind realitatea inevitabila a scopului invadator al corporatiilor: maximizarea profiturilor.'

(David Korten - When Corporations Rule the World')

2. Globalizare si demografie

Planeta este taiata astazi de o uriasa linie despartitoare de natura demografica si tehnologica. De o parte a ei se afla societatile tinere care se inmultesc rapid, lipsite de resurse, subdezvoltate si subeducate, de cealalta parte sunt populatiile bogate dar batrine, cu inventivitate tehnologica dar muribunde din punct de vedere demografic.

(Suprapopularea dezechilibreaza planeta - Paul Kennedy, istoric - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

3. Globalizare si interdependenta

Dependenta fata de celelalte tari a crescut, deci si conjunctura internationala determina tot mai mult conjunctura nationala, prin simplul fapt ca exporturile reprezinta o parte tot mai importanta a productiei. Astfel, o recesiune in tara unui partener comercial va avea repercusiuni inevitabile. In acest sens, toate tarile suporta constringeri din exterior. Amploarea acestora depinde de gradul de deschidere al tarii respective.

('Marjele de manevra ale politicilor economice' de Franoise Milewski, din volumul 'Mondializarea dincolo de mituri', volum coordonat de Serge Cordellier, Editura Trei, 2001)

4. Globalizarea sub control

'Dreptul international traditional, dreptul interstatal, constituie un instrument pretios de reglementare si de limitare a puterilor economice transnationale. Acestea au dezvoltat, si fenomenul incepe sa fie bine cunoscut, un drept al lor, numit ''drept transnational'' sau lex mercatoria, care scapa controlului statal. Daca lucrurile stau asa, nu este din cauza ca statele nu pot controla fenomenul, ci pentru ca nu vor sa o faca, in numele ideologiei liberale dominante. Ele ar putea actiona impreuna in mod eficace, utilizind procedeele dreptului international public: tratate, organizatii internationale. '

'Organizatiile non guvernamentale (ONG) de opinie si solidaritate internationala sunt percepute global drept ''contra-puteri''. Totusi, in ciuda respectului pe care cele mai multe dintre ele il inspira si a admiratiei suscitate de persoanele care li se dedica, ele nu constituie o adevarata alternativa la internationalizare. Scopurile pe care le urmaresc sunt, in general, respectabile in sine, dar nu ajung sa tina loc de politica, de proiect global pentru ''orasul lumii''; daca asa ar sta lucrurile, organizatiile respective ar inlocui statele, iar constiinta unei cauze drepte le-ar putea conduce pe unele dintre ele la mai multa intoleranta decit dovedesc puterile politice existente. Sa ne gindim la o mondializare a notiunii de politically correct'.

'Ca este vorba de lupta impotriva anumitor efecte ale ''mondializarii'' economice sau impotriva mondializarii, mai brutale, dar evident legate de prima, impuse de super-putere, este clar ca, separat, statele nu pot rezista provocarii. Impreuna ele o pot face, si dreptul international este un instrument pretios in acest sens; organizatiile internationale, in primul rind Natiunile Unite, ar putea deveni instrumentul unei ''contra-mondializari'' care sa respecte dreptul statelor si sa-l foloseasca in interesul populatiilor, respectind un ''contract'' acceptat in mod liber si loial de toti.'

(Extrase din ' Catre o mondializare a dreptului international?' de Alain Pellet, inclusa in volumul 'Mondializarea dincolo de mituri', volum coordonat de Serge Cordellier, Editura Trei, 2001)

'Crearea unei autoritati financiare mondiale care sa monitorizeze si sa supravegheze pietele financiare globale si miscarile de capital, devine tot mai urgenta. Noi forme de guvernanta globala pot aparea in urma instabilitatilor si crizelor activitatii financiare trans-frontaliere.' ()
Intrebarea este: fata de cine asemenea institutii de guvernanta vor fi responsabile? Vor fi ele democratice, sau vor fi o reflectare a asimetriilor de putere existente, care avantajeaza unii actori economici si politici?

( What are the dangers and the answers? Clashes over globalisation, David Held 11 - 10 - 2004, https://opendemocracy.net/content/articles/PDF/2148.pdf.)

5. Globalizare si altermondializare

Sa luam de exemplu miscarea de stinga anti-globalizare. Cunoasteti pustii in sandale, cu tricouri imprimate cu chipul lui Che Guevara, care zboara dintr-un colt al lumii catre celalalt pentru a protesta impotriva globalizarii. Pentru ochii obiectivi ai unui martian, ei par cei mai cosmopoliti din lume() Anti-globalistii folosesc Internetul, telefoane si calculatoare portabile finlandeze sau japoneze ca sa-si coordoneze protestele cu pusti din Brazilia, Japonia, Germania si America. Ei asculta muzica provenind din toata lumea, reggae si rap. Au crescut cu sushi; le plac filmele frantuzesti; se informeaza de la BBC si - poate- de la Al Jazeera. Insasi planurile anti-globalistilor sint globaliste. Organizatiile lor favorite au nume globale sau universale: the World Wildlife Fund, Amnesty International, Human Rights Watch.

( Anti-globalization equals anti-American de Jonah Goldberg, townhall.com)

Miscarea anti-globalizare se inspira foarte mult din miscarile anti-imperialiste si anti-colonialiste de la inceputul si mijlocul secolului XX, fara sa realizeze ca actuala globalizare nu inseamna invadarea unei tari de catre alta, fie ea si economica pentru materii prime, mina de munca ieftina sau piata de desfacere. Globalizarea inseamna integrarea economica a lumii, condusa de o economie informatizata, care devine progresiv sectorul determinant al tuturor economiilor nationale, si spre deosebire de materiile prime, forta de munca si pietele nationale, cerintele unei economii informatice nu sint si nu pot fi incredintate nici unei economii nationale.

( Sam Ghandchi, Editor, IRANSCOPE.com )

6. Globalism si internationalism

'Globalizarea, considerata de multi ca fiind inevitabilul val al viitorului, este deseori confundata cu internationalizarea, dar ea este de fapt total diferita de aceasta. Internationalizarea se refera la cresterea volumului comertului international, a relatiilor, tratatelor, aliantelor, etc. Inter-national inseamna desigur, intre doua natiuni sau mai multe. Unitatea de baza ramine natiunea, chiar daca intensificarea relatiilor intre mai multe natiuni este necesara si importanta. Globalizarea se refera la integrarea economica a mai multor economii nationale intr-o singura economie globala, in special prin comert liber si mobilitate a capitalului, dar si prin emigratie necontrolata. Este clara stergere a granitelor nationale in scopuri economice. Comertul international() devine comert interregional.'

(Globalization Versus Internationalization: Some Implications de Herman E. Daly 1999)

Trebuie sa fim internationalisti, nu globalisti. Acolo unde globalizarea creeaza monoculturi in economie, internationalistii favorizeaza diversitatea. Acolo unde globalizarea concentreaza puterea in institutii nereprezentative si ne responsabile, internationalistii favorizeaza relatii egale si fraterne intre natiuni si transmiterea puterii catre nivelul regional, municipal, comunitar si al locului de munca. Acolo unde globalizarea omogenizeaza cultura populara intr-o pastisa a lui MTV si Hollywood-ului, internationalistii resping Coca-Colonizarea culturii mondiale. Acolo unde globalizarea insista asupra conformitatii si uniformitatii in viata politica si economica, internationalistii afirma ca solidaritatea de-alungul frontierelor respecta diferentele intre natiuni si autonomia in imaginarea de strategii de schimbare sociala.

(Anti-globalization and its discontents - editorial de Raghu Krishnan si B. Skanthakumar in 'Canadian Dimension' March/April 2001 Vol. 35 issue 2)

7. Globalizarea si noile clase sociale

Sociologul William I. Robinson propune o analiza a globalizarii care ia in considerare ridicarea unei noi clase de capitalisti si a unui stat transnational. Aparind dincolo de granitele nationale, aceasta noua clasa consituie un sistem in care capitalistii japonezi sint la fel de obisnuiti sa investeasca in America Latina precum americanii in Asia de Sud Est. Firmele lor interconectate in diverse domenii ii face conducatorii capitalismului mondial. (William I. Robinson , Themes in Global Social Change 0-8018-7927-2 , 2004 )

O redimensionare in profunzime a sistemului economic antreneaza obligatoriu o reconfigurare a claselor sociale. Prin clase sociale intelegem mari grupari de interese care se disting unele de altele prin locul pe care il ocupa in sistemul economic, prin rolul pe care il joaca in organizarea sociala a muncii, si din detinerea unei parti mai mult sau mai putin importante a avutiei colective.
Astfel, globalizarea economiei a dat nastere la o noua clasa sociala, sau mai curind, la doua clase sociale planetare, legate de aceleasi interese.

La virf, domina o oligarhie oligopolistica mondiala: stapinii lumii globalizate. Apoi, dedesubt apare un nou tip de burghezie, o burghezie globala formata din marii parveniti ai globalizarii. Precum orice clasa conducatoare, oligarhia si burghezia globala se caracterizeza prin marea lor coeziune si prin ardoarea cu care isi apara bucata lor din prajitura economica, nicodata suficient de mare.
Burghezia globala se construieste la fel ca burgheziile nationale, care se departeaza de vechii lor aliati, clasele mijlocii, pentru a se ralia la oligarhia globala. Cele doua hiperclase globale nu se suprapun peste burgheziile nationale, ele le inlocuiesc. In acest context, clasele mijlocii nu mai sint indispensabile.
De aceea asistam pe de-o parte la subtierea progresiva a claselor mijlocii si, pe de alta parte, la aparitia unei infraclase, aceea a declasatilor, a exclusilor, a emigrantilor, si a 'condamnatilor' lumii.

Jacques B. Glinas - Globalizarea lumii, Les Editions cosociet, Montreal, 2000)

8. Motorul globalizarii: piata libera

'Pare mai mult decit ironic ca, in secolul al XXI lea, tocmai aceia care se cred aliatii saracilor, sint avocatii introducerii taxelor vamale in tarile in curs de dezvoltare. Taxele pe care ei le apara, nu numai ca actioneaza ca bariere ale comertului intre tarile dezvoltate si cele sarace, dar ele vor lovi in interesele acelora pe care ei vor sa-i ajute, si vor actiona ca bariere pentru comertul Sud-Sud. Majoritatea comertului din Africa este regional nu global, asa ca, cine va cistiga din stinjenirea acestui comert?'

(Global Growth Free Trade: The Next 50 Years, editura Global Growth, Dr Razeen Sally de la London School of Economics)

Cind corporatiile si bogatia pot sa se miste fara restrictii in piata globala libera, mina de lucru, comunitatile, si tarile sint fortate sa competitioneze pentru a atrage capitalul liber. Rezultatul este ca standardele de protectia mediului, protectia sociala si veniturile sint antrenate in jos'

(Panic Rules!: Everything You Need to Know about the Global Economy de Robin Hahnel; South End Press, 1999 )

Globalizarea se bazeaza pe faptul ca legile pietei creeaza premisele unei economii infloritoare si eficiente. Legile globalizarii se refera la eliminarea barierelor vamale, descentralizarea si privatizarea economiilor tarilor lumii pentru intrarea acestora intr-o competitie globala.

(Thomas Friedman - The Lexus and the Olive Tree)

Martin Wolf este editor la Financial Times. Pentru el, cresterea economica rezulta din existenta unei piete libere globale. Problemele care apar se datoresc doar guvernelor. El nu crede ca globalizarea(economica) redistribuie puterea, lipsind astfel guvernele de capacitatea de a actiona. Wolf deplinge protectionismul economic american in anumite domenii, precum cel al metalurgiei, fapt care priveaza piata libera de un jucator important in arena globala. Wolf considera piata libera 'cea mai puternica institutie care poate ridica standardul de viata'. Problema dupa parerea lui este 'nu ca exista prea multa globalizare ci ca este mult prea putina' deoarece 'statele ar trebui sa inteleaga mai bine care le sint interesele pe termen lung intr-o ordine economica globala a cooperativitatii'.

(Martin Wolf - Why Globalization Works)

Expresia 'sat global' (in engleza: global village) are ceva absurd. Este o contradictie a termenilor. [E ca si cum am spune: 'o oaza desert' sau un 'desert inverzit'] Adevarul este ca globalizarea() nu duce nicicum la un 'sat', ci la o piata. O piata globalizatoare, care ocupa intregul spatiu in asa zisul 'sat'. Aceasta este tendinta fundamentala a globalizarii.

(Nettie Wiebe, reprezentanta nord-americana a unei coalitii internationale de organizatii ale fermierilor)

Specificul pietei globale.

1. Predominanta efectiva a pietei global asupra tuturor celorlalte institutii sociale sau politice, nationale, sau internationale; o pita care nu recunoaste, an afara ei insisi, decit existenta consumatorilor;
2. Ambitia de a transforma in totul in marfa, inclusiv banii, cultura, informatia, educatia, sanatatea, apa si aerul;
3. Integrarea tuturor tarilor din lume intr-um model unic si omogenizat de dezvoltare si schimburi.

Cele sapte dogme fundamentale ale globalizarii:
1. Suprematia si infailibitatea pietei;
2. Dreptul nelimitat de apropriere si de proprietate;
3. Primatul proprietatii private asupra statului si al interesului general;
4. Competitivitatea cu orice pret;
5. Flexibilitatea muncii;
6. Totul transformat in marfa;
7. Cresterea economica infinita;

Jacques B. Glinas - Globalizarea lumii, Les Editions cosociet, Montreal, 2000


Sapte argumente morale in favoarea comertului liber
Daniel T. Griswold, director asociat la Centrul pentru Studii al Politicilor Comertului al institutului CATO
1. Comertul liber respecta demnitatea individului si suveranitatea
2. Comertul liber reduce puterea statului
3. Comertul liber incurajeaza indivizii sa cultive virtuti morale
4. Comertul liber uneste oamenii
5. Comertul liber incurajeaza alte drepturi de baza ale omului
6. Comertul liber incurajeaza Pacea
7. Comertul liber hraneste si imbraca pe cei saraci

9. Efectele globalizarii

Revolutia comunicatiilor face insa ca lumea sa devina mai mica. Puterea de a crea insule si a emite interdictii se stinge dramatic. S-a intimplat asa cu telefonul, video-ul si faxul. Noile tehnologii interactive fac un pas mare inainte ingaduindu-le oamenilor sa afle puncte de interes comune cu semenii lor din afara comunitatii.

(Bill Gates, din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Cu totii traim cu o oarecare frica difuza in suflet. Asta ma duce cu gindul la oamenii din paleolitic, care isi duceau viata fara sa stie nimic despre lume. Oamenilor le era frica de copaci, de pietre si de soare. Se pare ca ne intoarcem la acea stare de teama permanenta.

(Alvin Toffler, din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Revolutia capitalista mereu in desfasurare, submineaza comunitatile locale in masura in care locurile de munca sunt transferate peste hotare: familiile sunt dezradacinate si muncitorii fideli sunt concediati in numele restructurarii.

(Francis Fukuyama, din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Traim astazi pe o planeta care incepe sa nu mai insemne ''o lume'' ci ''doua lumi''. Departe de a se inchide, abisul dintre lumea industriala si cea in curs de dezvoltare in ce priveste venitul pe cap de locuitor s-a triplat din 1960 pina in 1993, ajungind de la 5700 de dolari la 15400 de dolari. In acest moment, averea neta a celor 358 de miliardari ai lumii este egala cu venitul insumat a 45% dintre cei mai saraci oameni de pe glob - 2,3 miliarde. Daca tendintele actuale continua si nu sint rapid corectate, diparitatile economice vor deveni din inechitabile - inumane si din inacceptabile - intolerabile.

(Inegalitatea globala: 358 miliardari la 2,3 miliarde de oameni - James Gustave Speth, administratorul Programului ONU pentru dezvoltare(UNDP) - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Aceasta este problema: un sistem financiar global pradator, propulsat de necesitatea de a produce mereu mai multi bani chiar pentru cei care deja au destui, saraceste rapid adevaratul capital: uman, social, natural si chiar capitalul fizic- de care depind bunastarea noastra. Problema este ca multi dintre noi au devenit complici la ceea ce poate fi descris foarte bine ca razboiul banilor impotriva vietii. Asta porneste pe de-o parte din greseala noastra in a confunda banii cu bogatia. Bogatia este ceva care are o valoare reala in satisfacerea nevoilor si implinirea dorintelor noastre. Banii moderni sint doar un numar pe o bucata de hirtie sau un fisier electronic intr-un calculator, care printr-o conventie sociala confera detinatorului o parte din adevarata bogatie. In confuzia noastra ne concentram asupra banilor pentru a neglija acele lucruri care sustin o viata buna.

(Money vs. Wealth by David C. Korten (The Bridging Tree, Summer issue) Summer, 1998 New York, NY Volume 1 Issue 2 Page 2)

Una din cele mai incontestabile critici ale neajunsurilor globalizarii a venit de la Programul de Dezvoltare al ONU, in Raportul asupra Dezvoltarii Umane din 1999. 'Cind piata merge prea departe dominind aspectele sociale si politice, ocaziile si avantajele globalizarii se raspindesc inegal si inechitabi l- concentrind puterea si bogatia intr-un grup restrins de popoare, natiuni si corporatii, marginalizind pe altele.'

(Wayne Ellwood - No-Nonsense guide to Globalization )

'La finele saptaminii, suplimentul literar al ziarului DIE WELT publica un interviu cu Rene Girard, un catolic conservator, reputat profesor de antropologie la Universitatea americana Stanford, autor a numeroase lucrari de referinta care au pus in circulatie mai multe teorii intre care si cea a rivalitatilor mimetice in contextul globalizarii. Daca in urma cu un secol expozitiile mondiale de la Paris sau Londra confereau globalizarii o alura deloc ofensiva, azi satul global este orice altceva decit o idila pasnica afirma profesorul de antropologie .Globalizarea este, in viziunea lui Girard, o consecinta a civilizatiei occidentale, ea functioneaza aidoma unui liant. Decit ca globalizarea, departe de a pune capat diferentelor , accentueaza rivalitatile tocmai atunci cind se creaza o anumita omogenizare a sistemelor economice. In cazul dat - neoliberalismul economic. '

(Note de lectura pe marginea unui articol aparut in revista DER SPIEGEL, Deutsche Welle, 16.05.2005 )

[] in timp ce globalizarea a adus beneficii multora, ea a strivit clasa mijlocie, atit in societatile locale, cit si in sistemul international. Pe pietele globale din ziua de azi, exista doar doua cai de a exista. Oamenii si tarile trebuie sa fie competitive fie intr-o economie a cunostintelor, care rasplateste priceperea si institutiile care promoveaza inalta tehnologie si inovatiile, sau intr-o piata a salariilor mici, care foloseste o tehnologie medie ca sa execute munci de rutina la cel mai scazut cost posibil.

(Globalization's Missing Middle, de Geoffrey Garrett din revista Foreign Affairs, Nov/Dec 2004)

'Ultimul stadiu al oricarei civilizatii este caracterizat de unificarea politica fortata a constituentilor sai intr-un singur stat.'

(Arnold Toynbee, The Study of History )

'Fragmentarea politica si globalizarea economica sint de fapt aliati si conspiratori. Integrarea si parcelarea, globalizarea si teritorializarea sint pocese complementare. Mai exact, ele reprezinta doua laturi ale aceluiasi proces: redistribuirea pe tot cuprinsul lumii a suveranitatii, puterii si libertatii de actiune, provocata (dar in nici un caz determinata) de saltul revolutionar al tehnologiilor vitezei.'
'() Asa numitele procese 'de globalizare' se soldeaza cu o redistribuire a privilegiilor si a lipsurilor, a bogatiilor si a saraciei, a resurselor si a sterilitatii, a puterii si a neputintei, a libertatii si a constringerii. Asistam astazi la procesul de restratificare, in cursul caruia se formeaza o noua ierarhie socio-culturala mondiala.'

( Zygmunt Bauman - Globalizarea si efectele ei sociale)

'Minciuna comertului liber este bine escamotata; este greu de sesizat legatura dintre mizeria si disperarea celor multi 'legati de pamint' si libertatea celor putini si mobili.'

( Zygmunt Bauman - Globalizarea si efectele ei sociale)

Este o imensa minciuna caci ea fractioneaza lumea. Popoarele lumii a treia sint excluse din lumea bogata. Globalizarea se pretinde a aduce fericire, atunci cind, de fapt, exista bogatie pentru unii si mizerie pentru cei mai multi. Ea spune ca aduce pacea, in timp ce in lume avem 43 de razboaie de de mica intensitate. Globalizarea spune ca face sa dispara dictatorii si promoveaza democratia, ceea ce e fals. Una din cele mai mari puteri comerciale ale lumii este China si infricosatoarea sa dictatura cu unsprezece mii de prizonieri politici. Globalizarea este pentru mine o tiranie.

(Jean Ziegler - Raportor special al ONU pentru dreptul la alimentatie)

Am visat, de asemenea, la o ordine internationala mai justa. Sfarsitul lumii bipolare a reprezentat o ocazie foarte buna de a face o ordine internationala mai umana. In loc de asta, asistam la o globalizare economica ce a scapat de sub control politic, ducand astfel la haos economic si la devastare ecologica in multe parti ale lumii.

(Vaclav Havel - Lectiile comunismului )

'In sine, globalizarea nu este nici buna nici rea. Ea are puterea de a face mult bine, si, pentru tarile Asiei care au adoptat-o dupa ritmul si situatia lor, ea a fost o imensa binefacere, in ciuda regresului datorat crizei din 1997. Dar, in foarte multe tari ale lumii, ea n-a adus beneficii asemanatoare. Pentru multi oameni, ea se infatiseaza ca un dezastru absolut.'

'Adversarii globalizarii acuza tarile occidentale de ipocrizie. Si au dreptate. Statele Occidentului au impins tarile sarace sa-si demonteze barierele vamale, dar ei le-au pastrat pe ale lor, impiedicind astfel tarile in curs de dezvoltare sa-si exporte produsele agricole si privindu-le de un venit de care aveau nevoie cu disperare.'

(Joseph Stiglitz - La Grande desillusion, Fayard 2002)

Globalizarea este purtatoare de inegalitate. Globalizarea este nedespartita de dinamica capitalismului. Capitalismul nu este un umanism.

Globalizarea a intrerupt ideea binefacerilor unui efort continuu, convingerea ca generatiile viitoare o vor duce mai bine. Ea a inlocuit-o cu obsesia vitezei, a timpului care grabeste: nu mai e timp de asteptare, trebuie sa mergem mai repede pentru a ne imbogati. Sfirsitul Istoriei, care a fost proclamat de catre unii ca un progres de nedepasit al omenirii dupa caderea zidului Berlinului, isi gaseste acum adevaratul sau sens: sfirsitul Istoriei, este absenta viitorului. Aceasta lipsa provoaca frica zilei de miine, pentru sine, pentru copii. Nu mai exista cariera, fidelitate fata de firma, fata de aproapele nostru, nu mai exista 'job'-uri cu o durata determinata, doar legaturi fara un 'miine'. Cind viitorul se rezuma la o succesiune aleatoare de slujbulite, de 'lovituri' si de intilniri efemere, regula supravietuirii se afla in non-angajare: mai ales in non-implicare. Precum lumea finantelor, trebuie oarecum sa ramii lichid si sa arbitrezi fara odihna in functie de ofertele imediate care se ofera in toate domeniile. Traiasca reteaua!

(Charles-Albert Michalet - Qu-est-ce que la mondialisation?)

10. Globalizarea si societatea traditionala

Problema noastra actuala nu este insuficienta schimbului economic, ci distrugerea coeziunii morale a societatilor care au fost odinioara legate de obiceiuri religioase, comunitate sau familie. Acestea au fost realitati sociale solide despre care teoreticienii liberali au crezut ca vor ramine intacte orice s-ar intimpla. Nu ne mai putem baza pe asta. Este foarte limpede acum ca cele mai de succes societati moderne vor fi cele (ca Japonia) care nu sint in totalitate moderne; cele in care se imbina stiluri vechi si noi; in care convietuiesc traditia si modernitatea, fara ca vreuna sa predomine.

Francis Fukuyama , in interviu cu Nathan gardels, - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Astfel turbulentele informatiei care controleaza pietele financiare, abilitatea sau inabilitatea firmelor de a depasi subiectivitatea pietelor financiare, determina soarta firmei. Astfel, in acest sens, firmele nu conduc lumea, deoarece ele nu pot controla insasi economia globala. Exista o multitudine de factori si influente. Nu exista un comitet executiv al clasei capitaliste care sa planuiasca si sa conduca lumea. Dar, pe de alta parte, firmele si guvernele nu conduc lumea deoarece progresiv apar noi actori: miscari sociale de toate felurile, noi identitati, miscari comunitare, precum si miscari de activisti: ai mediului, feministi, etc, care in ultima instanta configureaza planurile corporatiilor si ale institutiilor guvernamentale. In acest moment, guvernele lumii, au o imensa criza de legitimitate. Kofi Annan a initiat un sondaj international in toamna lui 2000 care a constatat ca doua treimi din cetatenii lumii nu se considera reprezentati de guvernele lor. Iar acest lucru e valabil si pentru tarile cu o democratie avansata, SUA si altele, singura exceptie fiinda tarile Scandinave. Astfel, s-a dovedit ca cetatenii nu au incredere in masa in guvernele lor; de fapt nu au incredere in nimeni, cu exceptia lor insile si a identitatii din care fac parte, si in unele cazuri, in miscari sociale cu valori alternative.

Si in acest sens, complexitatea lumii noastre consta in faptul ca institutiile guvernamentale se prabusesc, in timp ce, pe de alta parte, retelele de tehnologie, capital, productie, organizeaza viata noastra oriunde am fi in timp ce multe surse alternative de valori si interese se dezvolta ca raspuns la aceasta dominare, deoarece oamenii nu dispun de institutii care sa le ia in considerare cererile lor.

(Interviu cu Manuel Castells, profesor de sociologie la Universitatea California Berkeley, California)

11. Institutiile globalizarii

'Punerea in concurenta cu alti actori este o situatie care creeaza multa fluiditate, deci posibilitatea de ajustari, care alta data s-ar fi reglat prin razboaie. In acest sens, asta ar putea fi un progres, in acelasi timp aceasta face puterea mai putin identificabila, deci mai dificil de controlat, ceea ce poate fi o amenintare pentru democratie in ceea ce priveste controlul puterii.

Cred ca globalizarea are nevoie de institutii care sa permita individului sa nu se simta strivit de sentimentul de globalitate. Institutiile globalizarii trebuie sa recunoasca necesitatea unei anumite comunitati (deci a patriotismului), dar sa stabileasca o intreaga serie de paliere institutionale intre globalitate si destinele noastre individuale. Uniunea Europeana ar trebui sa fie una. In caz contrar, vom avea acel sentiment de angoasa in fata unei puteri insesizabile, iar reactia periculoasa in fata acesteia, poate duce la o inchidere in comunitati particulare si exclusive.() Exista avantaje imediate si concrete ale globalizarii, dar acest fenomen deplaseaza puterea, o dilueaza, o difuzeaza. Daca nu vom construi noi institutii, vom avea de-a face cu un recul al democratiei.

Jean-Marie Guhenno , diplomat si scriitor

'Mercenarii de la FMI se pretind apolitici. O minciuna grosolana. In practica, FMI este in serviciul direct si constant al politicii externe a SUA.'

(Jean Ziegler - Les nouveaux maitres du monde, Fayard 2002)

12. Globalizarea si tarile in curs de dezvoltare

Globalizarea a deturnat dezvoltarea economica in Sud, unde saracii continua sa plateasca pretul mare al ajustarilor. Pentru a creste exporturile si a-si plati obligatiile catre creditori, tarile in curs de dezvoltare trebuie sa taie in bugetele de sanatate, educatie si ajutor al micilor fermieri. Exista nenumarate studii amanuntite despre impactul social al ajustarilor structurale si rezultatele sint depresiv de identice. Cei care detin mai putin, sufera mai mult.

(Wayne Ellwood - No-Nonsense guide to Globalization )

Referindu-se la situatia economica a tarilor Americii-Latine, profesorul E. Iglesias remarca doua procese care au loc simultan: 'impactul intern care se accentueaza si accelereaza de catre globalizare, si impactul care soseste din exterior si care se adauga uneori la pacatele interne pe care le agraveaza.'

(Enrique Iglesias - Avantages et risques de la mondialisation. Le cas de l'Amrique Latine)

13. Romanii si globalizarea, vazuti de R. Kaplan

'Romanii par sa se adapteze la capitalismul global in aceasi maniera agresiva cu care s-au adaptat alta data la fascism si comunism.'

'Dupa opinia unui poet si fost diplomat, Romanii sint clonuri latin-orientale uni-dimensionale ale Vestului.'

(Robert Kaplan, 'Eastward to Tartary', aparuta la Random House in 2000)