Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)

Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)

Limite este situat in sud-estul arcului Carpatic

este limitat la nord de Valea Oituzului, in sud , sud-est Subcarpatii de Curbura, in vest Valea Prahovei

Relieful - s-au format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina

din punct de vedere structural este o unitate de orogen cu straturi cutate

sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (flis)

au cele mai mici altitudini din Carpatii Orientali, cu altitudinea maxima in Vf. Ciucas 1954 m

au forma curbata culmile sunt orientate pe directia nord-sud; nord-est spre sud-vest si est-vest

au un grad ridicat de fragmentare, fiind strabatuti de vai transversale (Olt), cu multe pasuri si trecatori, aici fiind situata cea mai intinsa depresiune intramontana: Depresiunea Brasovului

- tipuri de relief: - relieful ruiniform dezvoltat pe conglomerate in M-tii Ciucas

dune de nisip intalnite in Depresiunea Brasovului la Reci

pasuri: Oituz, Buzau, Bratocea, Predeal

Subdiviziuni - munti Vrancei, Buzaului, Ciucas, Baiului, Intorsurii, Barsei (Piatra Mare si Postavarul)

depresiuni Brasovului, Intorsurii

Clima - zona climatului montan cu trei etaje climatice: alpin, montan si de depresiune

- aici s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura din Romania: la Bod de -38,5 ^oC (25.I.1942)

influente climatice oceanice in vest si de ariditate in est

Hidrografia rauri Raul Negru afluent al Oltului, Oituz (afluent al Trotusului), Buzau (afluent al Siretului), Teleajen si Prahova afluenti ai Ialomitei

lacuri de acumulare: Siriu pe Buzau

Vegetatia zona padurilor cu etajele fagului, amestec fag-conifere, conifere

zona alpina cu etajele subalpin si alpin

Soluri cambisoluri (soluri brune si brune-acide si spodosoluri (podzoluri si soluri brune alpine)

Resurse padurile de rasinoase, petrol in Depresunea Brasovului la Ghelinta, roci de constructii (gresii) si izvoare minerale carbogazoase la Covasna si Zizin

Populatia si asezarile: - sunt populate in special depresiunile (Depr. Brasovului, Intorsurii)

densitate populatiei este peste media pe tara in Depr. Brasovului

sate risipite in zona montana si rasfirate in depresiuni. In Depresiunea Brasovului apar si satele adunate si satele compacte (casele lipite perete de perete)

in general sate mici, doar in depresiuni apar si sate mari

orase: - orase mari (intre 100 mii si 300 mii loc.): Brasov (resedinta judetului Brasov)

orase mijlocii (intre 25 mii si 100 mii loc.): Sfantu Gheorghe (resedinta judetului Covasna), Sacele, Zarnesti, Codlea

orase mici (sub 25 mii loc.): Rasnov, Targu Secuiesc, Covasna, Intorsura Buzaului, Nehoiu, Predeal, Busteni, Azuga, Sinaia.

Industria: ind. constructiilor de masini la Brasov in special

ind. energiei electrice in hidrocentrale si termocentrale

ind. chimica la Brasov, Zarnesti si Codlea

ind. de prelucrare a lemnului la Nehoiu, Covasna etc.

ind. materialelor de constructii

ind. textila (Brasov, Tg. Secuiesc)

Agricultura: - cresterea ovinelor, bovinelor si porcime

culturi agricole in depresiuni: cartoful (peste un sfert din productia tarii), sfecla de zahar, cereale etc.

Turismul: - statiuni balneoclimaterice: Covasna

statiuni climaterice si turistice: Poiana Brasov, Sinaia, Azuga, Busteni si Predeal