Cheile Manastirii (si Culmea Rametului)

Cheile Manastirii

(si Culmea Rametului)

1. Categoria si importanta rezervatiei: complexa; reprezinta un peisaj pitoresc, inscris in calcare, care conserva totodata o serie de plante rare.

2. Situatia administrativa: comuna Ramet, satul Valea Manastirii si partial comuna Stremt, satul Fata Pietrii.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat (Consiliul Local) si partial domeniu particular; predomina vegetatia de stancarie, iar pe versantii inferiori padurea de foioase.

4. Pozitia geografica: in partea centra-estica a Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului, numita aici Valea Manastirii, iar in amunte de Cheile Rametului, Valea Mogosului; altitudine maxima 1250 m in Varful Plesii, altitudine minima 420 m in talvegul Vaii Manastirii.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-72-A-a-1 si L-34-72-A-a-3; 1:10000; 46⁰18'01'' lat.N.; 23⁰31'00'' long.E.

6. Cai de acces: pe DC 78 modernizat din Teius, pana la Manastirea Ramet, sau pe DJ 107 J din Aiud pana in localitatea Ramet, de unde se coboara pe o poteca in Valea Geoagiului, la Manastirea Ramet.

7. Suprafata si limitele: 150 ha. In partea de vest si de est rezervatia este delimitata de grohotisurile care inconjoara culmea calcaroasa in care au fost sapate Cheile Manastirii, cuprinsa intre Varful Plesii (1250 m) la nord si Varful Prisacii (1150 m) la sud. Limita nordica si sudica o constituie versantii din imediata vecinatate a varfurilor Plesii la nord si Prisacii la sud. Zona tampon o formeaza o fasie lata de 150-200 m (la nord de Varful Prisacii atinge 400-500 m), care inconjoara zona strict protejata si cuprinde in cea mai mare parte pajistile de pe grohotisurile fixate si padurea limitrofa, inclusa de silvici in clasa I de protectie.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia cuprinde in principal calcarele masive de varsta jurasic superioara. In jurul lor predomina conglomerate, gresii si marne vraconian-cenomaniene (straturi de Ramet), intre care se interpune in partea de est o fasie ingusta si discontinua de sisturi argiloase neocomiene (straturi de Fenes).

Relieful este constituit din cele doua culmi calcaroase ce coboara din Varful Plesii (1250 m) la nord si Varful Prisacii (1150 m) la sud pana in Valea Manastirii. Ca urmare a eroziunii diferentiate si a intensei carstificari, culmile au un aspect zimtat, cu varfuri ascutite, sub forma de colti si ace, marginite de versanti abrupti, ce se continua spre baza

cu acumulari deluvio-coluviale constituite din trene de grohotisuri.

Clima este relativ blanda, cu mici amplitudini intre vara si iarna. Temperatura medie anuala are valori cuprinse intre 68⁰C, temperatura medie a lunii ianuarie este de -3-4⁰C, iar cea a lunii iulie de 1618⁰C.

Hidrografia. Rezervatia este strabatuta de paraul Manastirii, care primeste o serie de mici afluenti sub forma de paraie cu apa temporara ce flancheaza rezervatia, si anume paraiele Plesa si Boghiu la est si paraul Uzei la vest.

Solurile predominante sunt rendzinele si solurile humico-calcice, cu aparitia frecventa a rocii sub forma de blocuri, grohotisuri si stanci calcaroase. Pe rocile necarbonatice s-au format soluri brune acide, brune podzolite si litosoluri.

Vegetatia. Rezervatia se afla in etajul padurilor de amestec de fag (Fagus silvatica) cu gorun (Quercus petraea), in cuprinsul caruia omul a creat intinse pajisti. Pe culmea calcaroasa s-au pastrat o serie de plante saxicole: Saxifraga paniculata, Asperula capitata, Dianthus spiculifolius si graminee de stancarie: Sesleria rigida, Festuca cinerea ssp. pallens.

10. Modul de ocrotire: rezervatia nu este marcata cu borne, nu are table indicatoare si nici paza, doar padurea este supravegheata de brigadierul silvic din comuna Ramet.

11. Starea actuala a rezervatiei este buna ca urmare a faptului ca in rezervatie predomina peretii stancosi si greu accesibili. Local, vegetatia este degradata din cauza ca palcurile de ierburi si arbusti sunt pasunate intensiv de turme de oi si capre, iar sporadic pe unii versanti mai inclinati actioneaza eroziunea sub forma de ogase si siroiri.

12. Pericole care ameninta rezervatia:

-eroziunea puternica a solului datorata pasunatului;

-exploatarea ocazionala a grohotisului din interiorul cheilor pentru a fi folosit la intretinerea drumurilor si construirea de baraje pe vaile torentiale din apropiere;

-culegerea unor plante rare si antrenarea unor grohotisuri de unii turisti mai intreprinzatori si dornici de ascensiuni;

-construirea de vile sau case de vacanta in imediata apropiere a rezervatiei, respectiv in zona tampon.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Cheile Manastirii impreuna cu Cheile Rametului constituie obiective turistice foarte frecventate datorita aspectului lor foarte pitoresc, a existentei in imediata vecinatate a complexului Manastirii Ramet (monument istoric din secolul XIV, alaturi de care se afla un muzeu istorico-etnografic si o noua biserica mult mai mare), precum si a Cabanei Ramet cu posibilitati de masa si cazare pentru turisti.

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-instalarea de table indicatoare atat la intrarea cat si la iesirea din chei pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic din comuna Ramet care vor primi cate o copie a prezentei fise si care vor supraveghea ca rezervatia sa nu fie afectata de activitatea antropica.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

-amenajarea de parcari sau orice alta constructie (chioscuri, tarabe etc);

-colectarea rocilor, culegerea florilor si fructelor, taiatul lastarilor si a copacilor;

-pasunatul, pescuitul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale.