INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR

INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor constituie una dintre cele mai importante ramuri industriale ale lumii. Ea transforma metalul in produse utile omului si, in primul rand, in unelte necesare productiei.

Volumul si structura acestei ramuri constituie cel mai reprezentativ indice in caracterizarea puterii industriale a unei tari.

Criterii de amplasare. Caracterizata printr-o puternica concentrare teritoriala, aceasta ramura este amplasata in functie de urmatoarele criterii: a) apropierea de marile centre siderurgice; b) in centre cu traditie indelungata si care dispun de forta de munca de inalta calificare (mecanica fina, optica etc.); c) in marile centre de consum; d) in porturi (santiere navale) etc.

Industria de utilaje si echipament tehnic industrial asigura utilajele necesare pentru numeroase ramuri ale industriei: utilaj petrolier si minier, masini unelte, utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgica, chimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului, industria textila si alimentara).

Fiind o mare consumatoare de metal, aceasta subramura este repartizata mai ales in marile regiuni producatoare de oteluri speciale din S.U.A., Japonia, Germania, Marea Britanie, Rusia, Franta, Italia, R.P.Chineza, care realizeaza cele mai mari productii.

O alta particularitate o constituie specializarea in anumite produse, care in industria unor tari constituie o traditie: rulmenti in Suedia, utilaj minier in Cehia si Slovacia, utilaj petrolier in Romania, utilaj textil si alimentar in Polonia si Bulgaria, masini - unelte in Germania etc.

In productia de utilaj si echipament industrial primele trei locuri sunt detinute, in ordine, de S.U.A., C.S.I., Japonia.

S.U.A. produce diferite utilaje si echipamente tehnice, in cea mai mare parte in nordul industrial, unde se realizeaza peste 60% din valoarea productiei. Principalele centre sunt Philadelphia, Boston, Baltimore, Cincinatti, Chicago, Detroit, New York. Aceste zone si-au mentinut, in ansamblu, importanta, dar au aparut si alte mari zone si centre pe tarmul Pacificului (statele California si Washington), in sudul tarii (Texas, Carolina de Nord), precum si in Campia Mississippi-Missouri (St.Louis, Kansas City, Wichita).

In C.S.I. aceasta ramura este foarte complexa si deosebit de dispersata in profil teritorial. Totusi se observa o oarecare orientare spre productia de utilaj greu, minier si masini - unelte in partea europeana si in Muntii Ural - in centrele Moscova si Sankt-Petersburg (cu imprejurimile), Kiev, Harkov, Celeabinsk, Ekaterinburg, Kramatorsk si in centrele amplasate de-a lungul Transsiberianului (Omsk, Novosibirsk, Krasnoiarsk). La acestea se adauga centrele specializate, ca de exemplu Baku (in utilaj petrolier), Taskent (utilaj textil) s.a. In ultimul timp, in amplasarea geografica a acestei industrii se remarca tendinta de a se construi puternice unitati in republicile Asiei Centrale, in Siberia si mai ales de-a lungul Transsiberianului.

Japonia, desi este tributara importurilor de materii prime, conteaza printre marii producatori si exportatori din lume. Ea si-a creat o importanta piata in sud-estul Asiei si in estul Africii, concurand, cu aceste produse, tari cu mare traditie si pondere in productia mondiala. Principalele centre ale acestei industrii sunt zonele: Tokyo-Yokohama, Kobe-Osaka, orasele Nagoya, Niigata, Kitakyushu cu imprejurimile.

Marea Britanie isi leaga traditia de numele orasului Sheffield, care, cu centrele din jur, realizeaza aproape 3/4 din productia tarii. Acest fapt se explica prin apropierea de minele de carbuni si de minereu de fier, de uzinele siderurgice, marea concentrare a fortei de munca de inalta calificare, caile lesnicioase de transport si o mai veche si valoroasa traditie. Alte centre importante sunt: Birmingham, Glasgow, Londra, Manchester, Coventry, Swansea, Newcastle s.a.

Germania produce utilaj si echipamente industriale mai ales in uzinele de pe valea Rhinului si din bazinul Rhur (Kln, Essen, Dsseldorf, Dortmund, Duisburg), din marile porturi (Hamburg, specializat in platforme de foraj submarin), la care se adauga si alte centre importante: Stuttgart, Nrnberg, Frankfurt pe Main, Berlin, Zwickau, Magdeburg, Chemnitz.

Franta produce echipament industrial variat, mai ales in marile unitati din nord-estul tarii (Lille, Tourcoing), in regiunea Parisului, in gruparea Lyon-Saint Etienne, zona Marsilia.

Belgia produce masini grele si de mare precizie mai ales in zona Liege-Namur, iar in Olanda se impun centrele Utrecht, Haga, Rotterdam, specializate in aparatura de inalta precizie.

Italia, datorita energiei electrice abundente si ieftine si a otelurilor de buna calitate pe care le produce, dispune de o industrie variata, concentrata mai ales in nordul tarii (Milano, Torino, Bologna, Genova).

Aceasta subramura este, de asemenea, dezvoltata si in alte tari europene: Elvetia (zona Zrich), Cehia si Slovacia (Praga, Brno, Plzen, Ostrava), Polonia (Wroclaw, Lodz, Varsovia, Katowice, Gdansk s.a.), Romania, Ungaria s.a.

In Asia, cu exceptia Japoniei, se remarca R.P.Chineza, ca mare producatoare indeosebi de masini-unelte. Productia chineza acopera in cea mai mare parte necesarul intern, principalele centre fiind: Shanghai, Beijing, Harbin, Guangzhou, Lda (Lushun si Dalian).

Aceasta subramura are din ce in ce mai multe intreprinderi intr-o serie de tari in curs de dezvoltare, intre care Brazilia (Sao Paulo, Porto Alegre), Turcia (Ankara, Adana), Iran (Teheran), Pakistan (Lahore), India (Calcutta, Mumbai,Kanpur) s.a.

Industria electrotehnica si electronica. Aceasta subramura constituie, in prezent, una din parghiile esentiale ale dezvoltarii economiei mondiale. Este specifica in primul rand statelor cu o economie avansata, cu un nivel inalt de crestere industriala (S.U.A., Japonia, C.S.I., Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Suedia, Elvetia, Cehia , Slovacia s.a.).

Subramura bazata pe tehnica de varf, influenteaza direct introducerea automatizarii in industrie, agricultura, transporturi. In ultimele decenii, a inregistrat pe plan mondial cele mai inalte ritmuri de crestere cuprinzand, in afara utilajului electrotehnic, utilaj cibernetic si electronic, calculatoare, aparatura de inalta precizie si electromedicala.

In ce priveste repartitia teritoriala, in prezent S.U.A., Japonia si statele vest-europene realizeaza cea mai mare parte a produselor electronice si electrotehnice de pe Terra.

Alte tari: C.S.I. se impune prin productia realizata in centrele Moscova, Ekaterinburg, Sankt Petersburg, Kiev, Novosibirsk. Aceasta subramura este bine dezvoltata in republicile baltice (orasele Riga, Tallin, Vilnius); Germania (Mnchen, Stuttgart, Nrnberg, Frankfurt pe Main, Dresda, Leipzig); Franta (Paris, Nancy, Lille, Le Havre, Orlans); Marea Britanie (Londra, Birmingham, Manchester); Italia (Ivra, Milano, Torino, Roma); Olanda (Eindhoven, Utrecht); Belgia (Bruxelles, Namur); Cehia si Slovacia (Brno, Bratislava, Praga); Polonia (Varsovia, Wroclaw); R.P.Chineza (Shanghai, Beijing, Nanjing).

O ramura nou aparuta este cea a calculatoarelor electronice, a carei productie este concentrata in S.U.A. (45% din productia mondiala), Marea Britanie (Londra), Japonia (Osaka), Germania (Mainz), Franta (Paris), C.S.I. (Kiev, Moscova), Canada s.a.

Industria de tractoare si masini agricole. Produsele acestei industrii gasesc o larga piata de desfacere, atat in statele inaintate din punct de vedere economic, cat si tarile in curs de dezvoltare, unde, aplicandu-se o agrotehnica superioara, a crescut mult nevoia de mecanizare si chiar de automatizare a muncilor agricole.

Principalele utilaje mecanice din agricultura, cele care fac obiectul celui mai activ comert international, sunt tractoarele, apoi combinele, dupa care urmeaza utilajele usoare.

Cea mai mare producatoare de tractoare este C.S.I., cu circa 600 mii bucati anual. Avand o suprafata agricola intinsa, unitatile industriei de utilaj agricol sunt amplasate mai ales in Marea Campie Rusa (Volgograd, Saratov, Harkov, Kiev, Odessa), sudul Siberiei Occidentale (Celeabinsk, Omsk), dar si in zonele cu insemnate productii de metal (Dnepropetrovsk, Krivoi-Rog). Orasul Taskent este specializat in fabricarea masinilor de recoltat bumbac, iar la Rostov si Saratov se afla cele mai mari uzine de combine.

Productia S.U.A. se ridica la circa 300 mii de tractoare cu cele mai mari uzine in jurul Marilor Lacuri (Chicago, Peoria) si in Campia Mississippi (Saint-Paul), precum si in unitati specializate in masini si utilaje pomicole si legumicole (in California) sau combine pentru recoltat bumbac, in sud (Atlanta, New Orleans). Potentialul nord-american in acest sector este mult mai mare, daca adaugam si companiile americane care, produc in alte tari inca 300 mii de bucati. In Canada utilajul agricol este concentrat in proportie de 95% in provincia Ontario si in Campia Sfantului Laurentiu, cu centrul principal la Toronto. A treia mare producatoare este Marea Britanie (160 mii de bucati), cu uzine de tractoare in Campia Tamisei si in Anglia Centrala (Londra, Coventry, Birmingham, Manchester). Exporta 2/3 din productia nationala, mai ales in tarile Commonwelth-ului.

Industria mijloacelor de transport este una dintre cele mai complexe ramuri industriale si cuprinde mai multe subramuri:

a) Industria de autovehicule inglobeaza productia de automobile si autocamioane, autobuze si se caracterizeaza printr-un consum important de materii prime si prin marea dispersare a acesteia in profil teritorial. Dezvoltata in secolul nostru, industria de autovehicule a inregistrat o crestere continua a productiei (tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1

Evolutia productiei mondiale de autovehicule, in perioada 1938-1996 (milioane bucati)

Sursa Comisia Nationala pentru Statistica

Productia de autovehicule este asigurata in proportie de peste trei patrimi (77,1% in 1996) de numai opt tari: S.U.A.,Japonia, Germania, Franta, Coreea de Sud, Spania, Canada si Marea Britanie (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2

Productia mondiala de automobile in 1996

Sursa: Images conomiques du monde.

Al doilea producator mondial a fost, in 1996, Japonia (10,34 mil.bucati, din care 7,86 mil.autoturisme); dupa 1980 a detinut insa, de regula, primul loc in productia mondiala Si-a dezvoltat aceasta industrie abia dupa al doilea razboi mondial, fiind remarcat ritmul inalt de crestere a productiei, de la numai 50 mii bucati in 1953 la peste 10 milioane in prezent. Una din caracteristicile productiei japoneze este litrajul mic (spre deosebire de cele nord - americane) si calitatea superioara a produselor. Cele mai mari uzine de autovehicule sunt concentrate in Tokyo si imprejurimi (centrele Tokyo, Yokohama, Kawasaki) si pe litoralul nordic al Mediteranei japoneze (Nagoya, Osaka, Kyoto, Hiroshima). In prezent Japonia exporta atat autoturisme, cat si autocamioane (primul loc in lume), in Asia de Sud, Africa, dar si in S.U.A. si in tarile europene.

Tabelul nr. 3

Productia mondiala de autoturisme

Sursa: Images conomiques du monde

In prezent, SUA sunt cel mai mare producator mondial (11,75 milioane autovehicule, din care 6,03 milioane autoturisme). Zona de necontestata concentrare a acestei industrii o constituie partea de sud-est a Marilor Lacuri, in triunghiul Buffalo-Cincinatti-Milwaukee. Sunt foarte cunoscute uzinele din Detroit (si suburbiile sale), oras considerat ca leaganul industriei americane de automobile si un fel de metropola a automobilelor. Printre celelalte orase importante pentru productia autovehiculelor si ale caror uzine coopereaza cu cele din Detroit sunt de remarcat Buffalo, Cleveland (al doilea mare centru din S.U.A.), Toledo, apoi Chicago, Milwaukee, Pontiac, Cincinatti. Exista si centre in alte regiuni ale S.U.A.: St.Louis, Kansas City, Indianapolis, in partea centrala, si chiar pe tarmul Pacificului (Long Beach - Los Angeles). Productia de autovehicule in S.U.A. este detinuta de patru mari companii (General Motors, Ford, Chrysler si America Motors), care controleaza o buna parte a productiei de automobile din vestul Europei (Marea Britanie, Germania, Belgia, Olanda), din Japonia, cat si din multe tari in curs de dezvoltare. Dar cele mai stranse legaturi de productie in industria de autoturisme sunt cu Canada, a carei productie reprezinta 4,6% din totalul mondial si provine mai ales din uzinele din Windsor (oras canadian asezat in dreptul Detroit-ului), Hamilton, Toronto.

Pe primul loc in Europa si al treilea pe glob se situeaza Germania (4,84 milioane bucati in 1996, din care 4,53 milioane autoturisme), a carei productie este controlata de patru mari concerne: Volkswagen, Daimler Benz, General Motors (Opel) si Ford Taunus. Concernul Daimler Benz a produs primul automobil in 1885 si are fabrici la Stuttgart si Benz, langa Mannheim. Produce camioane grele la uzinele din apropiere de Karlsruhe, camioane usoare la Dsseldorf si automobile la Mannheim. Uzinele Volkswagen, din Wolfsburg, langa Hanovra, reprezinta cea mai mare firma din Germania, care dateaza din perioada 1938-1939, produce automobile de tipuri si litraje diferite. Aceste firme au filiale in Brazilia, Australia, Africa de Sud, Mexic, Belgia, Irlanda si in alte tari.

Marile firme de automobile din Franta (3,59 milioane bucati, din care 3,14 milioane autoturisme) - Renault, Citron - au unitatile amplasate in suburbiile Parisului (Orlans, Boulogne-Billancourt,Flins, Clon, Poissy) si fabrici de asamblare in Le Havre. Societatile Renault si Citron participa cu 2/3 la intreaga productie a Frantei. Exportul francez se orienteaza indeosebi spre tarile din Uniunea Europeana, dar si in fostele sale colonii.

O alta mare producatoare este Italia (1,54 milioane bucati, din care 1,5 mil.autoturisme), Torino fiind centrul cel mai important; uzinele Fiat, infiintate in 1899, produc, in afara de automobile, si o gama larga de alte produse: motoare Diesel, elicoptere, motoare de avion, tractoare pe roti si senile etc.

Alte tari vest-europene cu productie insemnata sunt Spania (2,41 milioane bucati), principalele centre fiind Barcelona si Madrid; Marea Britanie (1,92 milioane bucati), cu o productie concentrata in centrele Coventry, Birmingham, Oxford, imprejurimile Londrei (Luton Town), principala firma fiind British Leyland; in Belgia (uzine de montaj Ford la Anvers, Bruxelles), Suedia (uzinele 'Volvo' din Gteborg), Olanda (Eindhoven).

Intre tarile Europei Centrale si de Est, primul loc il detine C.S.I., cu o productie de 2,1 milioane autovehicule, din care 1,2 milioane autoturisme; este cel mai mare producator european si al treilea din lume de camioane. Ca principale centre ale acestei industrii se inscriu: Moscova, Iaroslavl, Togliatti, Zaporoje. Cehia si Slovacia se remarca prin uzinele 'Skoda' de la Praga si Mlada Boleslav si productia de camioane si autocare 'Tatra', realizate la Koprivnice si Plzen. Polonia produce automobile la Varsovia / Warszawa, Starachowice si Bielsko-Biala, iar Bulgaria la Sumen si Loveci.

b) Industria de material feroviar. Dupa cel de al doilea razboi mondial, atat parcul de locomotive, cat si cel de vagoane au fost supuse modernizarii, in paralel cu introducerea tractiunii electrice pe o mare parte din lungimea retelei feroviare; in ultimele decenii productia de material feroviar inregistreaza insa un ritm lent de evolutie, numarul tarilor care fabrica utilaj feroviar (locomotive, vagoane, sine de cale ferata) este relativ mic si produce in serie mica sau la comanda. Pe plan mondial aceasta ramura este concentrata mai ales in America de Nord anglo-saxona si Europa.

Cea mai mare productie de locomotive apartine C.S.I. (circa 3 000 de locomotive electrice si 5 000 Diesel). Marile unitati sunt amplasate la Lugansk - una dintre cele mai mari uzine din lume, apoi Kolomna, Briansk, Harkov, Sankt Petersburg, Omsk, Ulan-Ude, ultimele doua in lungul Transsiberianului. Uzine de vagoane (peste 75 mii de bucati) se gasesc la Kazan, Ufa, Voronej, Kalinin, Poltava.

In America de Nord, pe primul loc se situeaza S.U.A. (circa 1 200 de locomotive si peste 60 de mii de vagoane), a caror productie este concentrata in nord-est (Chicago, Detroit, Cleveland, Pittsburgh, New-York, Philadelphia); in legatura cu industria de material feroviar a S.U.A. este si cea din Canada, cu centre mai importante la London si Montreal.

Producatoare de material feroviar mai sunt: Germania (Essen, Kassel, Kiel), Marea Britanie (Glasgow, zona Manchester-Derby, Darlington), iar in Franta se impun orasele: Lille, Valenciennes, Metz, Nancy, Mulhouse.

Alti producatori importanti sunt: Polonia (indeosebi locomotive electrice Diesel: Wroclaw, Chrzanow, Ostroviec), Cehia si Slovacia (Praga, Plzen), R.P.Chineza (Lda), Japonia (Tokyo, Nagoya, Osaka, Kobe), Mexic Brazilia, India s.a.

c) Industria constructiilor navale

In anul 1900 flota formata de tancuri petroliere reprezenta doar 1,5% din intreaga flota comerciala a lumii, iar in anul 1952 era de 22%, in prezent a depasit 50%.

Tabelul nr. 4

Principalii producatori mondiali de nave comerciale (1996)

Sursa: Images conomiques du monde, 1998.

Constructia de nave se caracterizeaza prin puternica ei concentrare in cateva tari, care detin peste 85% din tonajul vaselor lansate. Pana in 1956 Marea Britanie se afla in fruntea tarilor constructoare de nave, an dupa care a fost puternic concurata de Suedia, Germania, Japonia, aceasta din urma trecand pe primul loc incepand cu 1957. Prin productia mondiala de nave comerciale (38,46 milioane tdw in 1996), pe primul loc se situau tancurile petroliere, care reprezentau 2/3 din navele lansate, la apa, in timp ce vasele de calatori nu detineau decat 8%.

Productia de vase, privita in ansamblu, este concentrata in cateva zone: bazinul Mediteranei japoneze reprezinta cea mai mare concentrare de santiere navale, cu circa 40% din productia mondiala, dupa care urmeaza bazinul Marii Baltice, care realizeaza 13% din productie, depasind-ul cu putin pe cel al Marii Nordului; bazinul Marii Mediterane nu reprezinta decat 6-7% din productia mondiala.

Japonia este cea mai mare producatoare de vase, lansand la apa circa 16,6 milioane tdw (1996), respectiv 43,2% din tonajul mondial. Japonia construieste si cele mai mari nave din lume (400 mii tdw), avand in proiect construirea unor tancuri petroliere cu capacitate si mai mare, de 500 mii si chiar de un milion tdw. Principalele santiere navale japoneze sunt amplasate in insula Honshu, cu centre mai importante: Yokohama, Tokyo, Kobe, Maizuru.

Tarile scandinave dispun de o veche traditie in constructia de nave, realizand circa 14% din productia mondiala. Suedia ocupa locul al doilea in lume, principalele santiere navale fiind amplasate in sudul tarii la Gteborg, Malm, Stockholm; in Norvegia sunt mari santiere navale la Oslo, Stavanger, Bergen, Trondheim - specializate in constructia de baleniere; Danemarca este cunoscuta prin construirea de motonave si motoare pentru navele de pasageri, Copenhaga fiind unul dintre cele mai mari centre europene pentru aceste produse.

Santierele navale britanice, candva cele mai active din lume, se gasesc astazi intr-o perioada de stagnare. A douasprezecea producatoare a lumii in prezent are puternice unitati ale industriei constructiilor navale pe coasta nord-estica, in santierele navale de la Middlesbrough, Playmouth, Porthsmouth, iar in Irlanda de Nord la Belfast.

Alti mari producatori de nave maritime: Germania, locul patru pe glob, dispune de mari santiere navale la Hamburg, Bremen, Bremerhaven, Kiel, Lbeck; Spania cu importante santiere navale la La Coruna, Cadiz, Cartagena, Barcelona; Franta incepe sa se specializeze in constructia de nave gigant, marile santiere aflandu-se la Dunkerque, Saint-Nazaire, Marsilia. De notat ca statele cu mare potential economic, S.U.A., C.S.I., R.P.Chineza, nu au productii de nave comerciale la nivelul economiei lor, unele din aceste state preferand sa plaseze comenzile lor in alte tari.

d) Industria aeronautica si aerospatiala

S.U.A. sunt principalul producator de aeronave din lume, atat pentru nevoile proprii, cat si pentru export (2/3 din exportul mondial). Marile uzine si hangare de montaj se gasesc in California,care realizeaza circa 1/3 din valoarea productiei globale a industriei aeronautice a S.U.A. in centrele Los Angeles, cel mai important din intreaga tara, Long Beach (cu uzinele Douglas), San Diego, apoi statul si orasul New York cu imprejurimile, in nord-vestul tarii, Seattle (cu uzinele Boeing), apoi Wichita (in statul Kansas), Tusla (Oklahoma), Fort-Worth (Texas) si Saint-Louis (Missouri).

C.S.I , a doua mare producatoare mondiala, si-a dezvoltat o puternica industrie de avioane dupa cel de al doilea razboi mondial. Uzinele cele mai mari sunt amplasate in partea europeana a tarii, unde se gasesc si principalele unitati ale industriei mecanice si electrotehnice (Moscova, Harkov, Ribinsk, Kuibisev, Volgograd, Voronej). Industria aeronautica sovietica realizeaza avioane de mare capacitate cu raza mare de actiune, avand viteze supersonice.

Franta si Marea Britanie detin locurile trei si, respectiv, patru in ierarhia mondiala. Industria aeronautica franceza este concentrata in regiunea pariziana si in sudul tarii (Toulouse, Bayonne, Marsilia, Bordeaux), la care se adauga Nantes, Dijon si Bourges. In Marea Britanie productia de avioane este concentrata in imprejurimile Londrei (Hayes, Kingston, Luton), in apropierea orasului Portsmouth si a Golfului Bristol. Mai produc avioane, de diferite tipuri si in numar restrans Germania (Mnchen, Bremen, Friederichshafen), Italia (Torino), Suedia (Linkping), Spania, Olanda, Polonia, Canada (Montreal), Japonia (Nagoya), Australia, Israel, Romania s.a.