Morfolitologia - caracteristici generale

Morfolitologia - caracteristici generale
Agentii externi actioneaza asupra rocilor de la partea superioara a scoartei cu care intra in contact. Prin natura lor rocile sunt eruptive, sedimentare sau metamorfice si au in functie de tip, subtip, o anumita alcatuire ceea ce se rasfrange in caracteristicile lor.
Prin proprietati se stabilesc, in timp dar si local, regional diverse categorii de relatii cu agentii care actioneaza asupra lor. Ca urmare, diferitele componente ale rocilor vor fi mai ''sensibile'' sau nu la actiunile unui agent sau a mai multora. Deci din ansamblul legaturilor (relatiilor) unele vor avea rol esential, ele fiind impuse pe de-o parte de una sau doua proprietati ale rocilor, iar pe alta parte de unul sau anumiti agenti. Rezultatul se va reflecta in dezvoltarea mai intai a unor forme de relief specifice, individualizate numai pe o anumita grupare de roci ce au comun proprietatile care au impus un anumit mod de actiune al agentilor externi iar in al doilea rand dezvoltarea pe ansamblu a unui tip de relief distinct care se impune in ansabmlul peisajului unei regiuni. Acesta este numit relieful petrografic. El reprezinta un ansamblu de forme create de agentii externi pe anumite tipuri de roci in functie de proprietatile acestora. Partea de geomorfologie care studiaza mecanismul genezei si evolutiei, precum si caracteristicile lor se numeste morfolitologie.
- Proprietatile rocilor ce au importanta pentru relief.
Rocile au numeroase proprietati fizice si chimice dobandite in procesul formarii si evolutiei lor. intre acestea unele au un rol esential pentru mecanismul agentilor externi facilitand anumite actiuni si un rol specific.
- Porozitatea si permeabilitatea. Prima se refera la volumul golurilor existent intr-o roca, iar cea de a doua la accesibilitatea aerului, apei etc. in ea. Cu cat rocile au o porozitate mai mare cu atat permeabilitatea creste, iar posibilitatile de atac pentru procesele de alterare se multiplica. Rocile impermeabile reactioneaza mai slab la alterare, dar sunt intens afectate de eroziunea apei, ghetarilor etc.
- Duritatea rocilor exprima rezistenta acestora la atacul agentilor externi. Exista unele scari de apreciere a ei, valoarea cea mai mica fiind acordata rocilor necoezive (nisipuri), iar ce mai mare, rocilor compacte cu porozitate si fisurare reduse (ex. granite, bazalte etc.). Duritatea depinde de gradul de heterogenitate al rocii (rocile omogene opun o rezistenta mai mare decat cele heterogene; ex. calcarul in raport cu conglomeratul), de climatul in care se afla (in climatul cald si umed comportamentul oricarei roci este diferit in raport cu cel din climatul cald si uscat sau rece continental etc.) etc. Frecvent se pot diferentia roci cu duritate (rezistenta) mare (cuartitele, bazaltele, calcarele etc.), roci cu duritate (rezistenta) medie (conglomeratele, gresiile etc.), roci cu duritate (rezistenta) mica (roci slab cimentate - argile, marne, pietrisuri si nisipuri usor cimentate etc., loessurile etc.) si roci cu duritate (rezistenta) extrem de mica (rocile necimentate).
- Omogenitatea se raporteaza fie la caracteristica fizica (elementele ce compun roca au dimensiuni apropiate - ex. gresiile) fie la cea chimica (alcatuire din elemente putine - ex. calcarul, creta, dolomitul etc.). Reactia rocii omogene sau heterogene va fi diferita in functie de climat (ex. calcarul in climat cald si umed este intens afectat de dizolvare pe cand in climatul periglaciar pe primul plan se produce dezagregarea).
- Solubilitatea este o proprietate care se refera la un grup restrans de roci(sarea, gipsul, calcarul etc.) la care prin contactul cu apa se produc dizolvari si realizarea de forme de relief caracteristice.
- Plasticitatea este specifica indeosebi rocilor argiloase, marnoase la care prin inmuierea bogata cu apa devin impermeabile si permit deplasari de teren sub forma de alunecari.
in acord cu acestea reactia rocilor la atacul agentilor este dependenta de caracteristicile climatului (sub raportul variatiilor de temperatura si aportului de apa prin precipitatii); de conditiile locale de panta, grad de acoperire cu vegetatie, grosimea depozitului aflat pe ele etc.