Parcul National Retezat - Interesul turismului in protejarea factorilor de mediu

Parcul National Retezat

Parcul National Retezat este primul parc creat in Romania si unul dintre cele mai vechi din Europa de Est. Acesta a fost creat in anul 1935 si s-a propus sa devina Rezervatia Biosferei (PNR-RB) datorita unicitatii biodiversitatii si semnificatiei nationale pe care o are pentru poporul roman. Cu toate acestea, primul birou administrativ al parcului nu a fost creat pana in anul 1999. Noua structura de management a fost sprijinita prin cadrul Proiectului de Conservare a Biodiversitatii. Parcul National este acum una dintre zonele protejate de UNESCO.

Muntii Retezat ofera cateva dintre cele mai spectaculoase peisaje din Romania si au un potential imens de dezvoltare a turismului national si international. Parcul este inconjurat de infrastructura adecvata care furnizeaza atat accesul in perimetrul zonei protejate, cat si accesul relativ usor catre centrul parcului. In plus, exista mai multe agentii de turism care au recunoscut de curand importanta Parcului National ca atractie care poate deveni un aspect central al activitatilor lor de afaceri. Aceste agentii ofera, in cea mai mare parte, cazare si cateva servicii limitate de ghidare in interiorul parcului, dar pot fi de asemenea si o voce puternica pentru dezvoltarea parcului si pentru protectia mediului. Pentru a consolida interesul lor in dezvoltarea constiincioasa a resurselor parcului, cateva dintre acestea s-au alaturat Grupului PAN Parks, consolidand astfel importantul rol de catalizator economic pe care il va juca parcul in regiune.

PNR inca mai trebuie sa atraga un numar substantial de vizitatori. Cu toate acestea, este normal sa ne asteptam ca pe parcursul urmatoarei decade sa creasca atat cererea pentru acces la resursele parcului, cat si contributia economica a parcului la regiunea inconjuratoare. Desi managementul trebuie sa vizeze mereu protejarea pe termen lung a resurselor parcului, administratia Parcului Retezat se afla in pozitia privilegiata de a atrage turismul de aventura si piata ecoturismului, care sunt interesati de conservarea biodiversitatii parcului, dar in acelasi timp si contribuie la dezvoltarea sociala si economica de la nivel local.

Toate acestea par sa contribuie la o dezvoltare substantiala a parcului si a regiunii pe durata de 5 ani de implementare a strategiei (2007 - 2011). In momentul de fata parcul este vizitat anual doar de 10.000 de turisti. Deoarece jumatate dintre acesti vizitatori vin in parc doar in timpul zilei, parcul ar putea absorbi pana la de 2 sau de 3 ori mai multi vizitatori decat in prezent fara a periclita integritatea biodiversitatii. Desi parcul are in momentul de fata un impact relativ mic asupra economiei regionale, o crestere substantiala a numarului vizitatorilor ar incepe sa-l pozitioneze ca pe o importanta sursa de locuri de munca si salarii.

Odata cu implementarea SDTD, Parcul National Retezat va deveni un jucator activ in cadrul celei mai mari industrii mondiale: turismul. Estimarile recente elaborate de World Tourism and Travel Council (WTTC) (n.t. Consiliul Mondial de Turism si Calatorii) sugereaza faptul ca in anul 2005 acest sector a generat activitati economice in valoare de aproximativ 6 trilioane USD. 808 milioane de persoane au calatorit in acelasi an intr-o tara straina, iar dintre acestia doua treimi pentru concedii sau de placere. Se estimeaza ca pana in anul 2010 numarul sa depaseasca 1 bilion. In plus, WTTC estimeaza ca Romania va fi cea de-a treia destinatie turistica mondiala care va inregistra cea mai mare crestere pe parcursul urmatorilor zece ani.

Tinand cont de faptul ca aspectele de mediu devin din ce in ce mai importante pe agenda publica (mai ales in tarile din Europa si America care genereaza turism), agentiile de turism devin din ce in ce mai sensibile atat fata de interesul crescut fata de zonele naturale si protejate, cat si fata de impactul pe care il pot avea turistii asupra acestor medii fragile, paduri virgine si ecosisteme salbatice.

Importanta parcurilor si a zonelor protejate

Industria turismului isi va trimite din ce in ce mai des clientii catre unele dintre cele mai fragile, din punct de vedere al mediului, zone ale planetei. World Resources Institute (n.t. Institutul Resurselor Mondiale) raporteaza ca pe parcursul ultimei decade turismul pe baza de experiente naturale a crescut de la 20% la 30%. In plus, aproximativ 40% din volumul turismului de la nivel international este catre tarile in curs de dezvoltare si cu o economie in curs de tranzitie, in care sunt situate marea majoritate a acestor parcuri, asa cum este si cazul Romaniei. Aceasta este o crestere surprinzatoare de la cei 3% inregistrati in 1950. Aceste noi destinatii sunt des considerate a fi "atractii de biodiversitate" si desi acopera doar 2% din intreaga suprafata a Terrei, cuprind mai bine de jumatate din intreaga biodiversitate a planetei. Pe masura ce fragilele ecosisteme sunt sufocate de trafic (uman sau cu vehicule) si de poluantii asociati acestuia, principalul lor atu de atractie este amenintat de distrugere. Prin urmare, provocarea cu care se confrunta industria turismului din Romania este aceea de a mentine echilibrul dintre a raspunde cererii in continua crestere pentru parcuri si zonele protejate, si a conserva integritatea factorilor de mediu a destinatiei respective.

Interesul turismului in protejarea factorilor de mediu

In ciuda potentialului impact negativ pe care l-ar avea turismul in parcurile nationale si zonele protejate, exista si vesti bune. Turistii devin din ce in ce mai preocupati de impactul pe care il au asupra acestor medii naturale si culturale. De exemplu, in conformitate cu un studiu american de geoturism din anul 2004 realizat de Travel Industry Association of America (n.t. Asociatia Americana din Industria Turismului) fondata de National Geographic Society, un procent din turisti (71%) considera ca este important ca vizita lor intr-o destinatie turistica sa nu afecteze factorii de mediu. Nivele asemanatoare sau mai ridicate cu privire la practicile de turism care respecta factorii de mediu se inregistreaza si in Europa de Vest. Asa cum a subliniat si Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, Kofi Annan, "acum percepem o relatie mult mai complexa intre societatea umana si mediul inconjurator natural care recunoaste potentialul privilegiat al 20% din teritoriul planetei care poate aduce beneficii echilibrului umanitatii".

Faptul ca din ce in ce mai multe companii implicate in turism devin o forta in procesul de dezvoltare durabila este de asemenea o veste buna. Companiile care promoveaza un turism responsabil fata de factorii de mediu recunosc din ce in ce mai des faptul ca nu au un impact enorm doar asupra mediului natural, ci si asupra dezvoltarii sociale si economice a comunitatilor. Multe companii care isi desfasoara activitatea in industria turismului joaca un rol pro-activ in conservarea traditiilor culturale. Multe dintre acestea vor sa fie cetateni corporatisti responsabili si nenumarate hoteluri si statiuni, mici sau mari, au impus practici care sa economiseasca sursele de energie/ apa sau sa diminueze poluarea, fiind astfel lideri in cadrul comunitatilor lor. In timp ce aceste companii contribuie la conservarea calitativa a noilor destinatii si pentru viitorii lor clienti, ele isi consolideaza de asemenea si loialitatea fata de marca si fata de propria lor imagine publica.

Turistii parcurilor nationale pot contribui cu precadere la protejarea resurselor locale. Prin intermediul programelor de prezentare si a altor forme de programe educative, vizitatorii parcului invata cum contributiile lor financiare pot ajuta conservarea ecosistemelor vulnerabile ale parcului si ale regiunii, conservarea biodiversitatii si patrimoniului cultural local si contribuie la bunastarea localnicilor si a comunitatilor din interiorul parcului.

Unii dintre tour-operatori fac contributii directe pentru conservarea zonelor protejate. De exemplu, Lindblad Expeditions, a fondat Galapagos Conservation Fund (n.t. Fondul de Conservare Galapagos) pentru a contribui la conservarea ecosistemului unic al arhipelagului. Prin intermediul programele educative pe care le ofera clientilor pe parcursul vizitei lor cu privire la caracteristicile unice ale insulelor, compania incurajeaza turistii sa faca donatii pe care Fondul le distribuie prin Fundatia Charles Darwin.

Turistii din Retezat pot astfel deveni factorii schimbarii pozitive atat prin imbunatatirea economiei regionale (inclusiv a Judetului Hunedoara), cat si prin consolidarea pe termen lung a statutului PNR ca zona salbatica protejata pentru generatiile viitoare de romani si turisti internationali.

Resursele Parcului National Retezat si ale regiunii inconjuratoare

Resursele PNR si ale regiunii inconjuratoare au fost identificate pe baza unei documentatii vaste. In procesul de analizare a acestor resurse prezentul document va cita direct Planul de Management al Parcului National Retezat elaborat de administratia parcului. O descriere completa a bazei de resurse naturale poate fi gasita in Anexa 2. Urmatoarea prezentare identifica acele elemente care au o valoare semnificativa pentru propusa strategie de dezvoltare a unui turism durabil. Este important de remarcat faptul ca responsabilitatea managementului central al PNR este de a proteja si conserva la nivel national mostrele reprezentative din punct de vedere biogeografic, acestea incluzand elementele naturale care au o valoare deosebita din punct de vedere geografic, al florei, faunei, din punct de vedere hidrologic, geologic, paleontologic si speologic.

Rezervatii paleontologice naturale:

• Depozitele continentale de dinozauri de la Sanpetru, rezervatie paleontologica, comuna Santamarie Orlea;
• Ouale de dinozaur continental de la Tustea, rezervatie paleontologica, comuna Unirea;
• Geoparcul dinozaurilor din Hateg;
• Rezervele naturale speologice;
• Complexul carstic Ponorici-Cioclo vina, rezervatie mixta, satul Cioclovina, comuna Bosorod;
• Pestera Tecuri, rezervatie speologica situata in Valea Pietrosului, satul Pietros, comuna Baru Mare;
• Pestera Zeicului, rezervatie speologica situata in Valea Scorotei, in zona calcaroasa a Retezatului, pe teritoriul comunei Campu lui Neag;
• Pestera Coral, rezervatie speologica situata in Jiul de Vest, comuna Campu lui Neag,

Rezervatii botanice naturale:

• Campiile de narcise de la Nucsoara, rezervatie botanica de pe teritoriul comunei Salasu de Sus;
• Zona mlastinoasa Pesteana, rezervatie botanica de pe teritoriul satului Pesteana, comuna Densus;
• Zona calcaroasa de la Fata Fetei, rezervatie botanica din amontele satului Clopotiva, comuna Rau de Mori;
• Varful Poienii, rezervatie botanica la Ohaba de sub Piatra, comuna Salasu de Sus;
• Padurea Slivut, rezervatie botanica;
• Cheile Crivadia, rezervatie naturala de tip mixt, sat Crivadia, comuna Banita;
• Dealul si pestera Bolii, rezervatie naturala de tip mixt, sat Pestera, comuna Banita.