Sesul-Craiului - Scarita-Belioara

Sesul-Craiului - Scarita-Belioara

1. Categoria si importanta rezervatiei: complexa (botanica si geologica), reprezinta un rest al unui intins platou calcaros intens erodat de ape, care conserva

o serie de plante rare la caror studiu contribuie la solutionarea unor probleme geobotanice importante.

2. Situatia administrativa: comuna Posaga, satul Posaga de Sus.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat (Consiliul Local), pasune, padure si stancarie.

4. Pozitia geografica: rezervatia se afla in masivul Muntele Mare pe cursul mijlociu al Paraului Posaga, la 2 km nord de satul Posaga; altitudine maxima 1371 m, altitudine minima 800 m.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-59-D-a si L-34-59-D-b; 1:25000; 46⁰29'45'' lat.N; 23⁰22'30'' long.E.

6. Cai de acces: pe DN 75 de la Alba Iulia - Campeni pana la Posaga de Jos, de unde se continua pe DC 42 pana la Posaga de Sus, iar de acolo, pe Valea Belioarei, pana la marginea nordica a satului si in continuare pe o poteca nemarcata.

7. Suprafata si limitele: 140 ha. Limita nord-vestica o constituie partea superioara a versantilor puternic inclinati, cu expunere sudica, ce coboara din Varful Muntele Plaiului (1371 m), iar cea nord-estica o formeaza treimea superioara a versantilor ce coboara din Platoul Scarita. Limita sud-estica este data de Paraul Belioara, iar cea sud-vestica

de un afluent al ei pe dreapta care curge la poalele peretilor calcarosi. Limita de vest urmareste culmea ce coboara din Varful Coltul Bleantului (1350 m) pana in valea afluenta Paraului Belioara. Zona stiintifica (strict ocrotita) o constituie intreaga rezervatie, aici fiind interzis cu desavarsire pasunatul, exploatarile forestiere sau ale calcarului.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1935, document reinnoit prin Decretul 278/1962 si Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia se inscrie pe calcare si dolomite cristaline puternic carstificate. Masivul Sesul Craiului Scarita Belioara, impreuna cu alte creste si culmi din jur sunt cuprinse intre masa de sisturi cuartitice sericitoase si sericito-cloritoase de varsta paleozoica la nord si cea de micasisturi si paragnaise cu intruziuni de amfibolite, magmatite, precum si filoane de cuart de varsta anteproterozoica la sud si vest. Deosebirea de roca se manifesta clar in relief, masivul de calcare si dolomite inaltandu-se impunator, cu turnuri uriase, creste ascutite, piscuri izolate si vai adanci lipsite de apa, pe alocuri cu pereti verticali.

Relieful. Masivul de calcar de la Sesul Craiului Scarita Belioara constituie restul unui intins platou calcaros in care apele din precipitatii au sapat continuu, aducandu-l la infatisarea de azi. Partea superioara mai pastreaza forma unui platou larg numai de circa 250 m, separat in doua compartimente: in vest, Sesul Craiului, cuprins intre 1350-1371 m si acoperit cu pajisti, iar in est Scarita-Belioara, situat la 1350-1382 m, acoperit cu padure de conifere. Versantii nordici coboara in linii domoale si sunt impaduriti, in timp ce versantii sudici se prezinta sub forma unor pereti abrupti, lipsiti de covor vegetal. Pe versantul sudic se afla si cele mai inalte varfuri, unele avand forma de turle, dintre care cele mai impunatoare sunt: Coltul Bleantului (1353 m) in vest, Piatra Beliei si Varful Negrila la mijloc si Muntele Plaiului sau Steanul (1371 m) la est. Versantul sudic adaposteste numeroase pesteri, dintre care cele mai cunoscute sunt: Belioara, pestera cu aven Cosul Boului, Pestera Boului, Pestera fara Fund, Pestera Rosie, Pestera Lunga, Pestera Calugarului, Pestera lui Filip, Pestera Coltul Rotund etc. Culmile muntoase inconjuratoare sunt constituite din sisturi cristaline si au inaltimi mai mici decat masivul de calcar.

Clima este rece si umeda in cea mai mare parte a anului. Temperatura medie anuala are valori cuprinse intre 2-4⁰C, temperatura medie a lunii ianuarie este de -4-5⁰C, iar cea a lunii iulie este 12-14⁰C. Un rol in distributia temperaturilor zilnice il are expunerea versantilor, astfel incat versantii sudici se incalzesc puternic, creand un topoclimat favorabil instalarii plantelor termofile, iar cel nordic, racoros si umed, este bine impadurit. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1000-1200 mm, cu un maxim in iulie. Ele cad in mare parte sub forma de zapada, persistand in vaile si pe versantii nordici pana in luna mai.

Hidrografia. Apele sunt reprezentate de Paraul Belioara cu izvoarele la nord-vest de Varful Muncel si de afluentii sai, cel mai important fiind Rastoaca. Belioara se uneste cu Valea Sagagea, formand Valea Posagii ce se varsa in Valea Ocolisului tributara tot Ariesului.

Solurile. Pe platoul calcaros se intalnesc rendzinele si soluri brune moderat profunde (40-60 cm), in general bine pastrate sub invelisul protector al pajistilor si al padurii. Peretii verticali si crestele ascutite nu au patura continua de sol, fiind acoperiti din loc in loc cu soluri humico-calcice, rendzine scheletice, predominand insa roca la zi. Pe culmile domoale apar soluri brune acide si soluri brune podzolice.

Vegetatia rezervatiei Sesul-Craiului - Scarita-Belioara este variata si deosebit de interesanta. Peretii aproape verticali, insoriti, expusi spre sud si sud-vest asigura conditii favorabile pentru dezvoltarea unor specii termofile sudice, dintre care sunt de mentionat: Saponaria Bellidifolia (rezervatia prezinta cel mai nordic punct pentru specie), Cnidium silaifolium, Teucrium montanum, Allium flavum, Parietaria officinalis, Sedum hispanicum, Leontodon asper, Melica ciliata, Sesleri elatum ssp. osseum, Tunica prolifera si Phleum montanum. Speciile carpato-balcanice sunt: Asperula capitata, Alyssum repens ssp. transsilvanicum, Saxifraga marginala, Scabiosa columbaria, Sempervivum schlehani, Seseli rigidum, S. gracile, Centaurea atropurpurea, Sesleria rigida, Pulsatilla montana ssp. australis etc si ele imprima prin abundenta lor un caracter specific vegetatiei masivului. In partea superioara si pe versantul umbrit sunt raspandite exemplare de pin (Pinus silvestris), larice (Larix decidua ssp. carpatico), dar si asociatii ierboase care cuprind specii rare ca: argintica (Dryas octopetala), specie circumpolar arcto-alpina pentru care rezervatia reprezinta singura statiune din Apuseni, Aster alpinus, Gentiana dusii, Saxifraga paniculata, Nigritella rubra si Arctostaphyllos uva-ursi, o parte dintre ele fiind considerate relicte glaciare. Dintre endemismele carpatice regasite in flora masivului mentionam: Sorbus dacica, Thymus comosus, Centaurea pinatifida, Viola jooi, Cephalaria radiata, Dianthus kitaibeli ssp. mankaianus. Padurea de pin silvestru de pe Sesul Craiului si palcurile de larice de pe Varful Steanu si Coltul Negru reprezinta fragmente relicte ale unor paduri stravechi.

10. Modul de ocrotire: exista table indicatoare de rezervatie, precum si borne in jurul platoului Sesul Craiului si pe Varful Scarita cu scopul de a proteja plantele ocrotite. Paza functioneaza neintrerupt din 1958, subordonata Primariei Posaga.

11. Starea actuala a rezervatiei este buna, nu exista deteriorari ale florei si vegetatiei sau peisajului.

12. Pericole care ameninta rezervatia: pasunatul si ruperea de catre turisti a unor plante rare. Nu este totusi expusa pericolului deoarece se afla la o distanta mare de caile importante de circulatie.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: incadrarea intr-un circuit turistic ce ar include si alte rezervatii naturale de pe cursul mijlociu al Ariesului, cum sunt Cheile Posagii, Cheile Pociovalistei, Cheile Runcului, Laricetul de la Vidolm, Huda lui Papara si Vanatarile Ponorului de la Salciua de Jos etc.

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-instalarea de table indicatoare pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic din comuna Posaga, care vor primi cate o copie a prezentei fise si care vor supraveghea ca rezervatia sa nu fie afectata de activitatea antropica;

-repararea gardului de la intrarea in rezervatie, eventual plantarea unui gard viu.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

-amenajarea de parcari sau orice alta constructie;

-colectarea rocilor, culegerea florilor si fructelor, taiatul lastarilor si copacilor;

-pasunatul, pescuitul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale;

-se poate amenaja un camping de mici dimensiuni in vederea dezvoltarii turismului, care insa sa nu aduca prejudicii rezervatiei, dar numai in corelatie cu legislatia actuala (Ordinul 90/N/18.11.1996 al MLPAT, art.8), in baza unei aprobari de la C.J. Alba.

C. In zona tampon se interzic:

-activitatile industriale, chiar de mica amploare, inclusiv exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.

Descrierea limitelor

Zona strict protejata o reprezinta micul platou calcaros suspendat, cuprins intre varfurile Scarita (1352 m), numit Sesul Craiului, precum si versantii calcarosi puternic inclinati, pe alocuri abrupti, ce coboara pana in Paraul Belioara. Acesta are o forma relativ dreptunghiulara, extinzandu-se de la est la vest pe o lungime de 1400 m si pe o latime medie de 1000 m, totalizand o suprafata de 140 ha.

Limita de nord-vest incepe de la coltul padurii situat la extremitatea de vest a platoului calcaros Sesul Craiului, respectiv la 200 m nord-vest de Varful Coltul Bleantului (1352 m), de unde urmareste spre est marginea padurii pana in dreptul unui drum. In continuare, limita intra in padure si merge paralel cu acest drum, pana la nord de Varful Scarita (1382 m), de unde drumul coboara in Valea Pociovalistei pe versantul nordic. Inspre nord-est, limita intra in padure pe la treimea superioara a versantului nordic al platoului din jurul Varfului Scarita, trecand prin apropierea unui versant calcaros abrupt dominat de un varf cu altitudinea de 1308 m, iar mai spre est inconjoara o mica creasta calcaroasa.

Limita de est urmareste baza versantului puternic inclinat ce domina obarsia unui afluent al Vaii Pociovalistei, mergand spre sud aproape paralel cu curba de nivel de 1050 m, pana la inseuarea dintre vaile Pociovalistea si Belioara, situata la 1094 m.

Limita de sud coboara pe firul Paraului Belioara, in mare parte impadurit, pana in punctul unde aceasta coteste brusc spre sud.

Limita de vest porneste de la coltul padurii, trece pe langa Varful Coltul Bleantului (1352 m), de unde coboara direct spre sud pe firul unei vai carstice foarte ingusta si adanca.

Zona tampon se extinde aproape exclusiv spre vest, cuprinzand partea de vest a platoului calcaros Sesul Craiului si versantii puternic inclinati, pe alocuri abrupti, cu expunere sudica, ce coboara din varful calcaros numit Muntele Plaiului (1371 m).

Limita de nord-est incepe de la obarsia Paraului Pociovalistei si ocoleste pe la nord platoul Sesul Craiului, ajungand in nord-vest intr-un mic varf rotunjit situat la circa 300 m nord-vest de Muntele Plaiului (1371 m).

Limita de vest coboara din acest varf rotunjit, urmarind o culme despadurita, trece pe langa doua grajduri, dupa care intra in padure, depaseste un varf cu altitudinea de 1213 m si ajunge in firul unei vai seci, afluenta pe dreapta a Paraului Belioara.

Limita de sud urmareste firul acestei vai seci pana la confluenta cu Paraul Belioara, pe care il traverseaza, trece printr-o fasie de padure, ca apoi sa urmareasca marginea de sud a padurii situata pe stanga Paraului Belioara, urcand pana in inseuarea cu Paraul Pociovalistei, situata la 1094 m.