ORGANIZAREA SI VECHIMEA ASEZARILOR RURALE

ORGANIZAREA SI VECHIMEA ASEZARILOR RURALE

Spatiul-adapost-mod de viata

Asezarile rurale constituie,in acelas timp,un teritoriu destinat adapostirii si stabilitatii poporului,cat si un anumit mod de viata.Originea asezarilor rurale este strans legata de evolutia culturilor materiale.

Favorabilitatile nationale au oferit omului posibilitatea practicarii unei activitati permanente si adaptarea activa la un anumit mod de viata corespunzator indeletnicirilor practicate : - agricole ;

- piscicole ;

- silvice ;

- pastorale ;

- industriale (miniere).

S-a conturat,astfel,un spatiu productiv,dimensionat de capacitatea de valorificare a membrilor comunitatii.S-a creat o relatie unidirectionala :natura-om.

Treptat, s-a trecut la fermele primitive de locuire(determinate de perfectionarea uneltelor si de cerintele de valorificare a surplusului de productie) la ferme evoluate.

S-a consolidat si amplificat astfel functia rezidentiala sau de locuire si cea de loc de obtinere a produselor.S-a creat astfel,o relatie bidimensionala natura-om-natura in care influenta omului este din ce in ce mai evidenta.

Orice asezare rurala a trecut prin urmatoarele faze de evolutie :

forma primara :adapost-spatiu de existenta-ferme dispersate ;

satul :omogenizarea functiilor(rezidentiala,productiva).

Daca fermele primitive dispersate erau reprezentate prin: bordei,odaie,salas si crang, satul are o structura mult mai evoluata,o forma structurata,cu vatra bine precizata in teritoriu,de la care locuitorii pleaca spre spatiul de productie agricola.

comuna:este o forma superioara de asezare in care se remarca foarte bine conturarea unui teritoriu polarizat administrativ de un centru. In cadrul comunei, se remarca diversificarea functionala si structurarea formelor rezidentiale.

satul-targ se caracterizeaza prin amplificarea interrelatiilor functionale

teritoriale.Se remarca functia de tranzitie,spre sistemul urban.

Asezarile de tip sat presupun o unitate spatiala.Formele primitive de locuire si satele care nu au perspectiva de dezvoltare si au un potential economic si demografic redus, sunt considerate sisteme inchise autarhice, bazate pe functiile de locuire si pe cele de productie agricola destinate consumului propriu.

Forme primitive de adapost :

- grota troglodita,

adapost in arbori,

constructii megalitice (Insula Pastelui),

adaposturi primitive romane,

coliba de tip german(dimensiuni reduse),

chilii in stanca,

tabara(populatie aborigena din America deNord),

cort(aborigeni din Canada).

Factorii principali ai locarizarii asezarilor asezarilor rurale

Aparitia satelor este legata de favorabilitatea cadrului natural. Intuirea favorabilitatii multiple a mediului geografic s-a realizat treptat in procesul adaptarii active a omului in cadrul orizontului geografic specific.

Elementele de favorabilitate sau de restrictivitate sociale se regasesc in structurile rurale.Astfel, formele adunate cu casele strans unite, ca intr-o cetate, atesta originea provenita prin colonizare. Strazile sunt,de regula,largi,iar fatada locuintelor este masiva si cu ferestrele armate,casele sunt alipite si cu porti masive.

Restrictivitatea reliefului poate contribui la asezarile rurale de forma masiva.Asa sunt satele amplasate pe agestru(con de dejectie) sau in tinuturile stancoase.

1.Apa a infuentat aparitia si dezvoltarea formelor de asezare rurala deoarece acesta asigura supravietuirea, calea de transport si energia necesara comunitatii.In functie de prezenta apei in surplus exista tipuri de locuinte lacustre(Noua Guinee, Insula Polineziei).

2.Liniile de izvoare.De la izbucurile si pana la confluentele raurilor sau a tarmurilor lacustre si marine se intalneste o desfasurare mare de forme de localizare a comunitatilor umane.Izvoarele determina asezari risipite ;liniile de izvoare din piemonturi determina sate compacte.Agestrele determina indesirea caselor,ceea ce face satele sa fie adunate ca cele specifice zonelor de campie.

3.Vaile marilor fluvii genereaza adevarate furnicare umane care adapostesc cele mai diverse forme si tipuri de locuire lacustra.

4.Inaltimile determina,fie risipirea,fie concentrarea asezarilor rurale.Inundatiile, alunecarile de teren au obligat activitatile umane sa se desfasoare pe promontorii de tip popina sau gradiste deoarece acestea asigura securitatea fata de fenomenele naturale si constituie un loc de protectie si pozitie strategica.

Geto-dacii preferau varfurile muntilor de altitudine pentru cetatile lor. Celtii denumeau zonele inalte favorabile construirii cetatilor(dunnumuri) :Lugdunum-Lyon.

5.Faptele istorice.Anumite evenimente istorice au generat,fie amplasarea satelor intr-o anumita zona,fie restructurarea vetrei.In 1837 Regulamentul Organic prevedea 'scoaterea la linie a satelor',ceea ce insemna coborarea satelor din zona mai inalta,spre cea joasa,mai usor accesibila strangerii impozitelor.

6.Activitatile economice pot influenta amplasarea unor vetre de sat.Practicarea indelungata a unor actiovitati specifice a impus denumirea unor sate :Runc ;Laz ;Prisaca ;Arsita.

7.Factorii sociali au influentat marimea demografica si puterea economica a asezarii respective.

8.Roirile.Anumite evenimente sociale de mare anvergura,asa cum sunt :transhumanta,nomadismul si roirile familiale,au avut implicatii majore in procesele de aparitie,localizare si dezvoltare a asezarilor rurale. In tara noastra exista aproximativ 14000 sate(13.149 sate) inglobind circa 50% din populatia activa si valorificind terenuri agricole ce reprezinta 64% din suprafata totala a tarii.Dispunerea altitudinala imbraca tepte diferite pornind de la 3-5 m. In Delta Dunarii pana la 1300-1600m., pe platforme montane.Satul Pietroasa este situat la cea mai mare inaltime,1620metrii.