CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Populatia si asezarile Romaniei
I. Populatia Romaniei
- in cadrul analizarii populatiei Romaniei sunt de urmarit cinci aspecte fundamentale:
1. Evolutia numerica a populatiei
2. Mobilitatea populatiei
3. Densitatea populatiei
4. Structura populatiei
5. Romanii din diaspora (de dincolo de granite)
1. Evolutia numerica a populatiei reprezinta cresterea si descresterea numerica a populatiei intr-o anumita perioada de timp si dintr-o anumita entitate teritoriala;
- daca la inceputul secolului XX (1900) in Romania existau 12 milioane de locuitori, in 1948 se ajunge la 16 milioane si in anul 2000 la 22,5 milioane de locuitori;
- evolutia numerica este influentata de trei indicatori demografici:
a) natalitate numarul de nou nascuti vii, raportat la 1000 de locuitori in timp de un an);
-
valoarea medie pe
- valorile cele mai mari se inregistreaza in N-E si E tarii, iar cele mai scazute in S tarii;
b) mortalitate numarul de decese raportat la 1000 de locuitori in timp de un an);
-
valoarea medie pe
- valorile cele mai mari se inregistreaza in N-E si cele mai scazute in S-V si V tarii;
c) sporul natural este diferenta dintre natalitate si mortalitate;
- are o valoare medie de 1,5;
2. Mobilitatea populatiei este influentata de trei factori:
- diferenta de natalitate si spor natural dintre E si V tarii;
- existenta sau inexistenta unei forte de munca;
- dezvoltarea industriala a unor regiuni care atrag forta de munca;
- mobilitatea poate fi:
a) temporara (navetism) pune problema construirii unor cai de comunicatii si a inmultirii mijloacelor de transport;
b) definitiva pune problema realizarii unor noi locuinte cu diverse tipuri de alimentari si dotari edilitare;
3. Densitatea
populatiei indica numarul de locuitori pe km2,
aceasta fiind in
- valori mai mari se inregistreaza
in Muntenia Centrala (Bucuresti, Targoviste,
- judetul cu densitatea populatiei cea mai ridicata este Prahova (183 loc/km2 in 2002), la extrema opusa fiind Tulcea, care are o densitate de doar 31 loc/km2 (2002);
- valori mici sunt in munti (sub 25 loc/km2), Baragan, Delta Dunarii, Podisul Dobrogei;
4. Structura populatiei
- structura este modul de organizare a elementelor intr-un anumit sietem, iar structura demografica (a populatiei) reprezinta impartirea populatiei unui stat in functii de anumite criterii: varsta, etnie, religie, medii habitationale, mediu profesional, sex, etc.;
a) Structura pe grupe de varsta:
1. 0-20 ani: 32% din populatia tarii
2. 20-60 ani: 52% din populatia tarii
3. peste 60 ani: 16% din populatia tarii
b) Structura etnica (nationala):
1. romani: 87%
2. maghiari: 7%
3. rromi: 1,7%
4. germani, sasi, rusi, lipoveni, turci, tatari, aromani, etc.: 0,5%
c) Structura religioasa (confesionala):
1. ortodocsi: 88%
2. catolici (si secte): 12%
d) Structura pe medii habitationale:
1. mediul urban: 55%
2. mediul rural: 45%
e) Structura profesionala:
1. sectorul primar (agricultura, silvicultura): 37%
2. sectorul secundar (industrie, constructii): 27%
3. sectorul tertiar (servicii, transporturi, turism): 36%
f) Structura pe sexe:
1. populatie masculina: 48%
2. populatie feminina: 52%
5. Romanii din diaspora (de dincolo de granita)
- in Republica
- in Peninsula Balcanica (
- in Vestul Europei, S.U.A, Canada, Australia, Noua Zeelanda si America Latina traiesc peste 4,5 milioane de romani;
II. Asezarile umane din Romania
Evolutia si vechimea asezarilor umane este data in ceea ce urmeaza:
- asezarea umana este dovedita arheologic si de marturii;
- exista asezari vechi neolitice;
- satul e cea mai veche forma de asezare umana;
- notiunea de urbanism poate
sa fie pusa in evidenta doar din secolul al XIX-lea, cand populatia
- cresterea urbana se inregistreaza abia de la inceputul secolului XX, iar in 1948 se inregistra ca populatie urbana 23% din populatia tarii;
- in anul 2002 populatia
- asezarile urbane cele mai vechi sunt cunoscute inca din:
- antichitate: cetatile grecesti Tomis (
- perioada romana: Apullum (Alba Iulia),
Napoca (
- in perioada feudala se remarca 2 tipuri de orase:
- a. orase cetati (in Transilvania si
- b. targuri (in
- mai cunoscute sunt: Suceava, Iasi, Targu Neamt, Sibiu, Sighisoara, Brasov, Fagaras, Satu Mare, Arad, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Targoviste, Curtea de Arges, etc.;
- in perioada moderna si contemporana apar:
-orase in zone agricole: Slobozia, Calarasi, etc.;
-orase industriale:
-orase situate pe cai de comunicatii: Simeria, Pascani, etc.;
- in orice context, asezarea umana include doua subtipuri: asezarile rurale (satele), care sunt numeroase dar au un numar relativ mic de locuitori si asezarile urbane (orasele, municipiile, metropolele, capitalele, etc.), mai putine la numar dar cu functii mult mai importante si un numar de locuitori mult mai mare decat asezarile rurale;
A. Asezarile rurale si clasificarea lor
asezarile rurale sunt comunitati umane care traiesc in grupuri relativ putin numeroase si desfasoara in mod predominant activitati agricole;
Elementele componente ale satelor sunt:
vatra - locul de concentrare a locuintelor si a gospodariilor anexe;
mosia - spatiul destinat desfasurarii activitatilor economice;
populatia - componenta dinamica a oricarei asezari;
Clasificarea asezarilor rurale se realizeaza in functie de mai multe criterii, precum:
a) dupa numarul de locuitori:
- sate mici (sub 500 locuitori)
- sate mijlocii (500-1500 locuitori
- sate mari (1500-3000 locuitori
- sate foarte mari (peste 3000 locuitori)
- aceasta clasificare este relativa, existand si exceptii: comuna Voluntari (asezare rurala) de langa Bucuresti, are populatia totala de peste 29.000 de locuitori, iar orasul Ticleni (asezare urbana), din judetul Gorj, are doar 5100 locuitori;
b) dupa structura (modul de organizare a gospodariilor in teritoriu):
- satul risipit (predominant in zona montana) cu gospodarii distribuite haotic care pot avea chiar 2 kilometri distanta intre ele;
- satul rasfirat (in zonele subcarpatice si de podis);
- satul adunat (in campii, pe terasele raurilor), iar ca tipuri subsidiare sunt:
- satul compact;
- satul liniar sau satul drum;
c) dupa forma:
- sate neregulate se datoreaza lipsei unui plan al dezvoltarii lor;
- sate liniare valorifica terenurile inguste si alungite, intinzandu-se de-a lungul unei ape curgatoare sau a unei axe de circulatie;
- sate cu forma geometrica (dreptunghiulara sau poligonala);
d) dupa functii (activitatile economice):
- sate predominant agricole;
- sate cu activitati complementare agriculturii, precum: pescuitul, exploatarea si prelucrarea lemnului, etc.;
- sate cu alte activitati economice: exploatari miniere, activitati industriale, balneoclimaterice, de transport, servicii, turism, etc.;
- unitatea de baza a organizarii administrative rurale este comuna, constituita din unul sau mai multe sate, condusa de un consiliu local si de un primar ales;
Clasificarea comunelor in raport cu numarul de locuitori |
Numarul de comune |
Populatia |
Total | ||
sub 1.000 locuitori | ||
intre 1.000 - 3.000 locuitori | ||
intre 3.000 - 5.000 locuitori | ||
intre 5.000 - 7.000 locuitori | ||
intre 7.000 - 9.000 locuitori | ||
peste 9.000 locuitori |
- in Romania sunt 2686 de comune, cu un total de 13.285 de sate, cu o medie de 5 sate pe comuna;
B. Asezarile urbane si clasificarea lor
- in prezent, in Romania sunt 263 de orase;
Clasificarea oraselor se face in functie de mai multe criterii:
a) dupa vechime
- generatia oraselor antice
- generatia oraselor din evul mediu
- generatia oraselor din epoca moderna si contemporana
b) dupa numarul de locuitori
- orase foarte mari (metropole) cu peste 2.000.000 locuitori: Bucuresti (2.032.000)
- orase mari, cu o populatie de peste 300.000 locuitori:
-
-
-
-
-
-
-
- orase mari, cu o populatie cuprinsa intre 200.000 si 300.000 de locuitori:
-
-
-
-
- orasele mijlocii, majoritatea resedinte de judet, cu populatia cuprinsa intre 200.000 si 300.000 locuitori sunt urmatoarele:
-
-
-
- Targu Mures (165.000)
- Baia Mare (149.000)
-
- Satu Mare (129.000)
- Botosani (128.000)
- Piatra Neamt (125.000)
- Ramnicu Valcea (119.000)
- Suceava (118.000)
- Drobeta Turnu Severin (117.000)
-
- orase mijlocii 50.000 100.000 locuitori: Slobozia,
Slatina, Deva, Hunedoara,
- orase mici 25.000 50.000 locuitori: Campulung Muscel, Curtea de Arges, Sulina, Sinaia, Sovata, Simeria, Salonta, Campina, etc.
- orase foarte mici, sub 25.000 de locuitori: Dumbraveni, Copsa Mica, Ticleni, Tarnaveni, Reghin, Carei, Dragasani, etc.
c) dupa pozitia geografica, in raport cu marile unitati si forme de relief:
- orase de munte
- orase de contact munte deal
- orase de deal podis
- orase de deal campie
- orase de campie
- orase de depresiuni, etc.
- orase de lunca, dunarene
d) dupa functiile indeplinite
- orase cu functii multiple
- orase cu functii mixte
- orase cu functii industriale: miniere, siderurgice, petrolifere
- orase cu functii de servicii: noduri feroviare, statiuni balneoclimaterice
- orase cu functii turistice
- orase cu functii agricole
e) dupa locul ocupat in sistemul de asezari
- de importanta nationala (si internationala din 2007): Bucuresti
- de importanta regionala:
- de importanta judeteana: resedintele de judet
- de importanta locala: Medias
Caracterizarea geografica a marilor orase
Bucuresti
- este asezat in sudul-estul Romaniei;
- din punct de vedere teritorial este parte componenta a Campiei Vlasiei;
- este asezat in apropierea confluentei dintre raurile Colentina si Dambovita, aceste rauri strabatand si intreg municipiul;
- a fost atestat documentar in anul 1459, printr-un hrisov al lui Vlad Tepes;
- in 1659 devine capitala a Tarii Romanesti, in 1859-1862 a Principatelor Unite, iar dupa Marea Unire din 1918 devine capitala intregii republici, Romania;
- este sediul central al institutiilor principale de stat (guvernul, parlamentul, mass-media, etc.);
- este cel mai mare municipiu al Romaniei (2.032.000 de locuitori);
- are rol de cel mai mare si diversificat centru industrial, comercial, cultural, turistic si educational al tarii (Universitatea Bucuresti si multe alte universitati particulare);
- este cel mai mare centru feroviar si rutier al tarii, fiind si singurul oras cu metrou din Romania;
- este cel mai mare oras al Moldovei (350.000 de locuitori);
- se gaseste in sudul Campiei Jijiei, fiind strabatut de raul Bahlui;
- devine mai intai capitala provizorie a Moldovei (in secolul XVI) impreuna cu municipiul Suceava, si definitiva la inceputul secolului XVII;
- a fost capitala a Moldovei aproape 300 de ani;
- este un important centru industrial, comercial, universitar (Universitatea Alexandru Ioan Cuza) si turistic; HARTA JUDEROMANIEI
- este cel mai mare oras din Dobrogea si cel mai mare port al Romaniei;
- se afla situat la gura canalului Dunare-Marea Neagra;
- cu
7 secole i.Hr. colonistii greci au intemeiat o cetate-oras, Tomis, care avea sa
puna bazele actualului oras,
-
este cel mai mare santier naval din
- este un important punct turistic national, mai ales in sezonul estival, prin localizarea pe litoralul Marii Negre;
- este un important centru industrial, comercial si universitar (Universitatea Ovidius);
- se afla pe Valea Somesului Mic, la poalele Dealului Feleac, in Podisul Somesan;
- orasul s-a cladit pe vechea asezare dacica (numita atunci Napoca) si a fost atestat documentar in anul 1173;
- este cel mai mare oras atat al Transilvaniei cat si al intregului Ardeal;
- este un important centru industrial, comercial, universitar (Universitatea Babes-Bolyai) dar si turistic;
- este situat pe fluviul Dunarea, avand si rolul de cel mai mare port fluvial din Romania;
- este un important centru mai ales industrial (industria siderurgica Sidex-Galati);
este si centru comercial, universitar si turistic;
- se afla pe Valea Begai, in Campia Banatului, subdiviziune a Campiei de Vest;
- este cel mai mare oras din vestul Romaniei;
este un important centru comercial, universitar (Universitatea de Vest) si turistic;
- este nod de circulatie si are importante ramuri industriale;
- vechea denumire a orasului este Tibiscus;
- este unul din marile orase ale Transilvaniei;
- se afla situat in Depresiunea Brasov, la poalele Tampei;
- este centru industrial, comercial, universitar (Universitatea Transilvania) dar si turistic, mai ales in sezonul rece;
-
ocupa un loc central la nivelul provinciei istorice Oltenia, fiind si
principalul centru industrial, comercial
si universitar (Universitatea
- este strabatut de raul Jiu;
- se afla la contactul Podisului Getic cu Campia Olteniei;
- orasul este unitate administrativa condusa de un consiliu local si de un primar, ambele alese prin vot liber exprimat;
- orasele cu functii importante sunt declarate municipii, in Romania fiind 263 de orase dintre care 80 de municipii;
Clasificarea oraselor in raport cu numarul de locuitori |
Numarul de orase |
Populatia |
Total | ||
sub 10.000 locuitori | ||
intre 10.000 - 50.000 locuitori | ||
intre 50.000 - 100.000 locuitori | ||
intre 100.000 - 300.000 locuitori | ||
intre 300.000 - 350.000 locuitori | ||
peste 350.000 |
C. Judetele Romaniei
- impartirea teritoriului in judete este atestata documentar inca din secolul al XV-lea;
- ultima reforma administrativ - teritoriala majora din Romania a avut loc in anul 1968 cand s-a trecut de la impartirea pe raioane la impartirea pe judete;
- teritoriul Romaniei este impartit in 41 de judete, plus municipiul Bucuresti (vezi harta de la pag. 57);
Judetele Romaniei date generale
Nr crt. |
Judetul |
Resedinta de judet |
Suprafata (km2) |
Populatia (numar de locuitori) |
Provincia istorica |
ALBA |
|
Transilvania |
|||
|
|
|
|||
ARGES |
|
Muntenia |
|||
|
|
|
|||
BIHOR |
|
Crisana |
|||
BISTRITA NASAUD |
Bistrita |
Transilvania |
|||
BOTOSANI |
Botosani |
Moldova / Bucovina |
|||
BRASOV |
|
Transilvania |
|||
|
|
Muntenia |
|||
|
Buzau |
Muntenia |
|||
|
CARAS SEVERIN |
|
Banat |
||
CALARASI |
Calarasi |
Muntenia |
|||
CLUJ |
|
Transilvania |
|||
|
|
Dobrogea |
|||
COVASNA |
Sfantu Gheorghe |
Transilvania |
|||
DAMBOVITA |
Targoviste |
Muntenia |
|||
DOLJ |
|
Oltenia |
|||
GALATI |
Galati |
|
|||
|
|
Muntenia |
|||
GORJ |
Targu Jiu |
Oltenia |
|||
HARGHITA |
Miercurea-Ciuc |
Transilvania |
|||
HUNEDOARA |
Deva |
Transilvania |
|||
IALOMOTA |
Ialomita |
Muntenia |
|||
IASI |
Iasi |
Moldova |
|||
ILFOV |
Bucuresti |
Muntenia |
|||
MARAMURES |
Baia Mare |
|
Maramures |
||
MEHEDINTI |
Drobeta T.Severin |
Oltenia |
|||
MURES |
Targu Mures |
Transilvania |
|||
NEAMT |
Piatra Neamt |
|
|||
OLT |
Slatina |
Oltenia |
|||
PRAHOVA |
Ploiesti |
Muntenia |
|||
SATU MARE |
Satu Mare |
Crisana |
|||
SALAJ |
Zalau |
Transilvania |
|||
SIBIU |
Sibiu |
Transilvania |
|||
SUCEAVA |
Suceava |
|
|||
TELEORMAN |
|
Muntenia |
|||
TIMIS |
|
Banat |
|||
TULCEA |
Tulcea |
Dobrogea |
|||
VASLUI |
Vaslui |
Moldova |
|||
VALCEA |
Ramnicu Valcea |
Oltenia |
|||
VRANCEA |
Focsani |
Moldova |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 12909
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved