STATIUNEA BORSEC - Asezarea geografica, Depresiunea Borsec- vedere de ansamblu

Universitatea "Babes-Bolyai "Cluj-Napoca

Facultatea de Geografie

Specializarea: Geografia Turismului

STATIUNEA BORSEC

Asezarea geografica

Statiunea balneoclimaterica Borsec se poate identifica pe coordonatele 4658' latitudine nordica si 2534' longitudine estica, in partea de NE a judetului Harghita, in lantul muntos al Carpatilor Orientali.

Depresiunea Borsec este situata la interferenta muntilor Giurgeului, Bistritei si Calimanilor, avand o altitudine cuprinsa intre 850-950 m.

Depresiunea Borsec s-a format in timpuri geologice relativ recente, respectiv in era Neozoica si se caracterizeaza printr-o gama de roci cristaline, sisturi si calcare, ce constituie versantul sud - estic al depresiunii.

Fig. 1 Harta localizarii orașului Borsec

Relatiile in teritoriu

Legaturile orasului Borsec cu celelalte localitati se fac prin DN 15, prin pasul Creanga, unind localitatile Toplita si Piatra Neamt. Aceasta sosea a fost construita intre anii 1871 -1888. Borsecul a fost tranzitat si de o linie ferata ingusta, destinata transportului de apa minerala, dar care astazi este dezafectata. Localitatea Borsec are doua componente: asezarea primara, situata pe DN 15 (Toplita-Borsec-Tg.Neamt), la intersectia cu DJ 128 (Borsec-Ditrau) si statiunea propriu-zisa, situata la nord de asezarea primara. Orasul Borsec se afla la o distanta egala, 130 km, de orasele resedinta de judet Miercurea Ciuc, Tirgu Mures si Piatra Neamt si la aproximativ 200 km de Cluj Napoca, Sfantu Gheorghe, Brasov, Bacau, Iasi.

Istoricul localitatii

Numele localitatii Borsec provine dupa unii autori din expresia generic de "borviz" (apa minerala) si "borvizszek"(scaunul apei minerale), denumire care se da in general locului unde apa minerala bolboroseste, iesind din pamant. Din prescurtarea acestor doua cuvinte, eliminandu-se cuvantul viz (apa), care se subintelege fara a mai fi necesara exprimarea sa speciala, a rezultat cuvantul Borsec.

Dupa o alta versiune ,denumirea de Borsec ar veni de la gustul arcisor (ca de vin)al apelor minerale carbogazoase, de unde si numele paraului principal al depresiunii, denumit paraul Vinului, care aduna toate scurgerile de apa.

Borsecul este o veche statiune balneoclimaterica, cunoscuta din 1804, deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbogazoase. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international - medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris(1878), medalia de aur la Festivalul Apelor - Berkeley Springs(SUA ) - editia2004.

A primit rang de oras statiune balneoclimaterica in anul 1953, vizitatori orasului dandu-i denumirea de Regina Apelor Minerale, renumit pentru izvoarele de apa minerala si clima sa deosebita.

In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul (un mic catun la acea vreme) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.

In 1804 Gunther Zimmetshausen (un inginer de mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta toate materialele necesare fabricarii sticlei. Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla, aducand muncitori specialisti in fabricarea sticlei din Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia.

In 1806 incepe imbutelierea industriala in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2 a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica era maxima, deci si continutul de CO era maxim.

Oficializarea turismului balnear are loc in anul 1918, cand ia fiinta prima intreprindere balneara, a carei sarcina primordiala a constituit-o stergerea urmelor primului Razboi Mondial si refacerea infrastructurii statiunii.

Cel mai mare revirement se constata in perioada interbelica - atunci se construiesc majoritatea vilelor,

continuand acelasi stil arhitectonic cu minunatele dantelarii din lemn.

Fig.2 - Vila din perioada interbelica

O dovada a recunoasterii dezvoltarii statiunii este si faptul ca, in anul 1937, are loc aici Congresul

International de Balneologie, cu reprezentare din foarte multe tari cu traditii in acest domeniu.

Regimul comunist aduce dupa sine schimbari majore in activitatea de turism balnear. Astfel, se incepe cu nationalizarea vilelor, bailor, restaurantelor, toate acestea formand baza materiala a Intreprinderii

Locale Balneara (I.L.B.Borsec) - intreprinderea de stat ce va gestiona activitatea de turism, ulterior primind denumirea de Intreprinderea Balneo-Climaterica(I.B.C. Borsec).

In timp, se procedeaza la modificari aduse vilelor pentru a putea functiona in sezonul rece, se introduce apa potabila si canalizarea, lucrari cu efecte pozitive prin ridicarea gradului de confort, dar si negative prin faptul ca au dus la deprecierea prematura a multor imobile, datorita calitatii necorespunzatoare a lucrarilor de izolatii, majoritatea cladirilor fiind construite din lemn.

In toata aceasta perioada, prin Statiunea Borsec s-au perindat sute de mii de turisti care au gasit aici conditii de odihna si recreere, dar si pentru vindecarea multor afectiuni de care sufereau.

Dupa Revolutia din decembrie 1989, pe fondul unor carente in legislatie, o privatizare nereusita, si jocurile de interese au facut ca Statiunea Borsec sa decada intr-un ritm vertiginos, ajungandu-se pana la excluderea din sistemul turistic si balnear de interes national. Evolutia ultimilor 2 - 3 ani confera

sperante in revigorarea si dezvoltarea turismului la nivelul dorit, astfel ca Statiunea Borsec sa-si reocupe locul meritat pe firmamentul statiunilor cu renume.

Fig. 3 - Depresiunea Borsec- vedere de ansamblu

Imbutelierea apelor minerale - trecut si prezent

Calitatea apelor minerale de la Borsec a facut ca acestea sa fie cautate si apreciate la multe curti domnesti ale vremilor respective, astfel ca de mai bine de patru secole a inceput valorificarea lor.

In anul 1773, din ordinul arhiducelui Austriei, prof. Krantz Heinrich intocmeste un studiu privind efectele izvoarelor de sanatate din Imperiu in tratarea bolnavilor, unde apele izvoarelor Principal si Lobogo(pierdute in 1926), ocupa loc de frunte. Un an mai tarziu, in 1774, L. Wagner publica la Viena in revista Akademische Dissertat" un studiu despre Borsec si apele sale minerale.

In anul 1825, primul medic al statiunii, dr. Scheint Daniel, publica lucrarea "Izvoarele tamaduitoare ale Borsecului". In 1863, J. Mayer si in 1873 dr. Neustadter, studiind efectele terapeutice ale apelor minerale, initiaza construirea primului stabiliment balnear si, in 1893, revista "Siebenburgische Quartalschrieft", defineste bolile care pot fi tratate cu apa minerala din Borsec.

Apa Izvorului Principal a fost analizata prima data in 1803 de un colectiv de medici vienezi. Mai tarziu, in 1820 de catre Pataky Samuel, si din nou de catre un colectiv al Facultatii de Medicina din Viena, iar in 1841 de catre Peter Schnell si Gottlieb Stenner. Un studiu amanuntit a fost efectuat de catre dr. Than Karoly in 1873.

In 1890, dr. Hanko Vilmos verifica chimismul Izvoarelor Principal si Republica; se confirma observatia facuta de dr. Szilvassy Janos cu mult timp inainte privind asemanarea celor doua izvoare.

Ultimele analize chimice efectuate de laboratoare din tara si strainatate confirma stabilitatea compozitiei apelor minerale de la Borsec.

Despre imbutelierea apelor minerale ca activitate industriala putem vorbi doar de la 1804 - 1806, perioada in care Zimmethausen Antal construieste in Borsecul de Jos o fabrica de sticla, tocmai cu scopul de a produce ambalajul necesar transportului acestor ape.

Imbutelierea se facea din primavara pana in toamna, lucrandu-se zi si noapte, astfel ca, dupa scrierile lui tvs goston (1834), capacitatea zilnica ajungea la 5.000 de sticle, care, incarcate in carute prevazute cu un pat de rogojini pentru a evita spargerea, luau drumul Europei.

Marele poet Vasile Alexandri (1844) trece si prin Borsec in peregrinarile sale descriind frumusetile locurilor; elogiaza calitatile apelor de aici, pomenind si de modul cum se imbuteliaza si transporta ele.

Pe la 1855 se construieste prima hala incalzita, astfel ca activitatea se poate desfasura si in sezonul rece, drept pentru care creste si productia, iar la inceputul sec. XX, in locul carutelor cu coviltir, incep sa-si faca aparitia primele masini de transport.

Se aduc utilaje competitive de imbuteliere de tipul Oelhafer", recunoscute ca fiind cele mai bune in acele vremuri si productia creste la peste 20.000 butelii pe zi - ca urmare cresc si exporturile, "borvizul" ajungand din Egipt pana in America, fara a mai aminti de piata europeana.

Calitatile apelor sunt recunoscute pe plan international, castigand lauri la multe expozitii mondiale: Paris

1878, Berlin (medalia de argint) si Triest 1882, Budapesta 1885 - cu titlul onorant de "Regina Apelor

Minerale", acordat de Imparatul Franz Iozef. Tavalugul celor doua razboaie mondiale trece si peste

aceste meleaguri, lasand urme greu de vindecat, dar din fericire fara a afecta in vreun fel sursele de ape

minerale si implicit valorificarea acestora, chiar daca productia a scazut simtitor.

A venit nationalizarea, urmata de instalarea economiei socialiste, cu efectele sale. Fabrica denumita acum " Apemin" Borsec cunoaste o dezvoltare destul de puternica prin faptul ca se aduc noi utilaje, mult mai performante si de capacitati sporite, se construieste viaductul si se prelungeste calea ferata ingusta, astfel ca se faciliteaza transportul pana la Toplita, unde apa era transbordata pe vagoane CFR.

Fig. 4 -Viaductul din statiunea Borsec

Perioada imediata dupa Decembrie 1989 nu aduce schimbari spectaculoase in evolutia fabricii, care va purta denumirea de "Regina Apelor Minerale" SA. Dupa privatizare, 1998, proprietarul devine SC Comchim SA Bucuresti, luand astfel fiinta S.C. Romaqua Group SA Borsec.

Se produce o puternica infuzie de capital, se fac investitii si modernizari, aducandu-se utilaje din ultimele generatii, se incepe imbutelierea in ambalaje de tip PET, inclusiv a apei plate.

Fig.5- Diferite tipuri de imbuteliere a apei minerale -Borsec

Ca o noua dovada a recunoasterii si aprecierii calitatilor sale, apa de Borsec obtine medalia de aur la Festivalul Apelor - Berkeley Springs (SUA ) - editia2004.

Toate aceste realizari, precum si recunoasterea mondiala, ne obliga, atat pe noi, cat si generatiile ce vor urma, sa protejam integritatea si calitatea acestor resurse de ape minerale, fara de care Borsecul ar deveni o simpla amintire.

Continutul ridicat de dioxid de carbon si debitele mari fac posibila valorificarea acestor izvoare atat in cura balneara, cat si in industria alimentara.

Izvoarele depresiunii apar in doua grupe - grupul nordic, cel mai important - linia de izvoare provenite din fasia de calcare cristaline (izvoarele 1, 2, 3, 5, 6); si grupul sudic - linia de izvoare cantonate in tuf calcaros (izvoarele 10, 11, 15).

Izvoarele cele mai importante ale statiunii sunt Izvoarele 1 si 2. Ambele apar pe fisuri, din calcare dolomitice si sunt captate in clopote de cupru si aduse la distribuitoare pe conducte de ascensiune. Apa lor carbogazoasa - bicarbonatata este intrebuintata la imbuteliere.

Apele minerale din Borsec au fost caracterizate ca ape mixte bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone, neferuginoase, respectiv cu un continut neinsemnat de fier. Aceasta diversitate de constituenti chimici naturali confera apei calitati curative deosebite fata de alte ape minerale din tara.

Fig.6- Izvorul nr. 6

Balneoterapie

Tratament intern

Apele izvoarelor din Borsec au gust placut, racoritor, ce taie setea. Dioxidul de carbon dizolvat in cantitate mare produce hiperemia mucoasei gastrice, activeaza secretia acidului clorhidric, mareste apetitul, favorizeaza digestia, si stimuleaza contractilitatea cordului, actionand pe cale reflexa asupra centrilor vasomotori. Activeaza secretia pancreasului si rinichiului, exercita actiune diuretica, stimuleaza peristaltica si motilitatea gastrica, activeaza secretia gastrica, favorizand si asigurand o functie normala acestor organe. Neutralizeaza aciditatea, in caz de hipersecretie. Exercita actiune binefacatoare asupra digestiei si schimburilor nutritive. Exercita o importanta actiune in afectiunile cailor urinare si mai ales in diateza urica, prin dizolvarea nisipului sau concrementelor de acid uric si oxalati.

Stimuleaza diureza, micsoreaza aciditatea urinara si creste PH-ul sanguin. Pe langa o spalare larga, mecanica, a cailor urinare mareste solubilizarea cidului uric. Au efect favorabil si in cistitele cronice,

pielite si uretrite.

In cura interna, izvoarele din Borsec sunt indicate:

. In boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe: gastrite cronice hipo-sau normoacide, dispepsii, enterite usoare, enterocolite, colite de fermentatie.

. In hepatite cronice posthepatitice, afectiuni ale cailor biliare, sechele dupa interventii pe caile biliare.

. In boli de nutritie: diabet zaharat tip II, compensat si echilibrat, guta si diateza urica.

. Boli endocrine : hipertiroidii usoare.

. In boli ale rinichilor si ale cailor urinare: nephrite cronice fara insuficienta renala, pielite, pielonefrite, cistite cronice, litiazele urinare acide, sechele dupa operatii asupra cailor urinare.

Tratament extern

In boli ale aparatului cardio-vascular: miocardite cronice, fara fenomene de insuficienta cardiac; valvulopatii compensate, insuficienta coronariana cu accese usoare, hipertensiunea arteriala esentiala.
La Borsec exista instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, aparatura pentru electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica. Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, partii de schi si sanius). La Borsec se trateaza dureri musculare, articulare - reumatice, post - traumatice, endocrinice, dermatologice, ORL etc.

Turismul

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, statiunea Borsec incepe sa se dezvolte. Incepand cu 1850, in imediata apropiere a izvoarelor, se construiesc vile particulare. Capacitatea de cazare este redusa iar intreaga organizare tinde spre servirea - la preturi mari - a unui numar mic de vizitatori. Vilele, in majoritatea lor, nu erau amenajate pentru lunile de iarna, statiunea functionand in continuare numai in timpul sezonului de vara. Lipsa instalatiilor si amenajarilor balneare, a unui cabinet medical, determina Borsecul sa fie statiune de odihna nu si de tratament. Numarul anual al vizitatorilor era peste 400 intre anii 1856-1863, 275-330 intre 1864-1866, iar intre anii 1868-1874 depasea 500.

Dupa 1874 numarul vizitatorilor creste, ajungand la 1155 in anul 1883. Cele doua razboaie mondiale provoaca pagube insemnate bailor, a caror reparare a inceput abia in anul 1948. La aceasta data baile, impreuna cu vilele, trec in proprietatea Ministerului Sanatatii, care le reface, inzestrand cu cele necesare casele de odihna, baile, cluburile. Borsecul era pregatit sa primeasca intr-o serie circa 3800 de vizitatori, numarul anual depasind 14.000.

Intre anii 1918, cand a luat fiinta Intreprinderea Balneara Borsec, si 2001, cand a incetat exploatarea bailor, statiunea era profilata pentru tratamentul afectiunilor cardiovasculare, afectiuni ale tubului digestiv, bolilor hepato-biliare si nevrozei astenice.

Tratamentul cu agentii fizici balneoclimatici si recuperare era asigurata de policlinica balneara prin 12 cabinete medicale de specialitate, la care se adaugau camera de garda, camera de reanimare, cabinetul de stomatologie cu laborator dentar si laboratorul clinic, unde se puteau efectua analizele necesare.

Policlinica deservea atat bolnavii sanatorizati, cat si ambulatorii din tot cuprinsul tarii si chiar de peste hotare, in tot cursul anului, asigurand astfel un tratament balnear complex si individualizat in cadrul bazei de tratament.

Statiunea Borsec dispunea de urmatoarele baze de tratament:

-Pavilionul Central (vila centrala), cu spatii de cazare pentru 120 persoane si baza de balneologie cu 70 vane pentru bai, prevazute cu cabinete de dezbracare si odihna, precum si un bazin acoperit, cu apa carbogazoasa, incalzita, pentru 20-25 de persoane pe serie, unde se executau kineto-terapie si alte proceduri. Tot in pavilionul central, separate, au fost instalate si alte sectii de hidroterapie ca: bai haldbad, bai cu peria, dus subacvatic si bai kinetoterapice.

-Policlinica, care, pe langa sectiile de asistenta medicala, dispunea de mai multe sectii, ca: bai cu plante medicinale, bai cu plante asociate cu masaj, dus scotian, afuziuni, dus masaj, bai partiale alternante pentru maini si picioare, bai de sezut, impachetari cu parafina, aqua vibromasaj, masaj uscat, periaj uscat, bai galvanice, bai de lumina generale si partiale, solux, raze ultraviolete, aerosoli si tratamente fizioterapice ca: galvanizari, faradizari, ionogalvanizari, raze ultrascurte, diadinamici si magnetodiaflux.

-Sala de cultura fizica medicala era prevazuta cu aparatura necesara pentru gimnastica medicala.

In cadrul policlinicii functiona si cabinetul medical de recuperare pe profil cardiovascular, cu un lot de 20

bolnavi pe serie. In general, intreaga terapie era profilata pentru recuperarea medicala a bolnavilor cu diferite afectiuni, de diferite etiologii, in vederea insanatosirii lor si a scaderii numarului de zile de incapacitate temporara de munca, obtinut prin asocierea unui tratament balnear complex, individualizat de la caz la caz si in special prin cura de teren organizata, prin plimbari de agrement, pe alei si parcuri, prin estetoclimatism si prin gimnastica medicala in aer liber, terenuri de sport sau in sali de gimnastica medicala sau bazin acoperit, sub indrumare strict medicala. Cu toate acestea, managementul inadecvat al S.C.A.T. Borsec S.A. a dus la incetarea serviciilor turistice oferite. Incepand cu anul 1990, din cauza

degradarii statiunii sosesc in fiecare an tot mai putini turisti. Aceasta scadere brusca este datorata lipsei de resurse financiare proprii pentru modernizarea statiunii si lipsei de preocupare sustinuta de atragerea turistilor. Totodata a inceput derularea procedurii de privatizare a statiunii, cu restituirea vilelor nationalizate catre fosti proprietari si cu vanzari de active. Activitatea turistica la nivelul statiunii, dupa sistarea serviciilor de tratament balnear in cadrul S.C.A.T. Borsec S.A., a fost continuata de intreprinzatori din sectorul privat, care s-au limitat la servicii de cazare si masa. S-au construit spatii de cazare tip vila si tip hotel cu restaurant, s-au folosit in continuare cateva vile cumparate inca din anul 1995 din patrimoniul statului. Dintre cele mai noi vile mentionam: Vila Riki, Moga, Fitness, Ana,Trandafirul, Vila 60, cu oferte atractive atat pentru sejurul de iarna (Revelionul si Carnavalul zapezii, schi alpin) cat si cel de vara(tabara nationala de creatie, zilele Borsecului).

Fig. 7- Vila Riki

In momentul de fata exista un cabinet medical balnear particular pentru tratament balneo-fizioterapie si recuperare medicala. In prim plan, interesul orasului, al Consiliului Local Borsec este preocuparea pentru relansarea statiunii, acordand facilitati pentru investitori autohtoni si straini in sensul posibilitatii de cumparari de trenuri intravilane pentru constructii de vile, necesare cresterii

numarului de locuri de cazare si nivelul de confort, folosirea surplusului de ape minerale din izvoarele existente(izvorul Boldizsr, Lszl, Petőfi) si altele cu posibilitati de a fi utilizate pentru bai carbogazoase.

De asemenea sunt posibilitati de cumparari de vile cu terenul aferent de la proprietarii acestora. Odata cu renasterea statiunii s-ar putea pune capat in mare masura scaderii ratei somajului, a saraciei, astfel imbunatatindu-se viata sociala si economia orasului Borsec.

(dupa Planul local de dezvoltare durabila al orasului Borsec 2005)

Fig. 8 - Borsec -Harta turistica

Alte atrac ii turistice: -Poiana Zanelor si 'cariera de travertin', situate la cca 400 m de centrul statiunii.In drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura interna, precum si stadionul cu amenajarile sportive respective.
- Grota Ursilor ,situata la circa 1200 m fata de centrul statiunii,

-Pestera cu gheata;
- Izvorul Stravechi (mofeta), unul dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune, situat pe drumul spre Pestera cu gheata;
- Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800 m de centrul statiunii, este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din statiune;
- Cetatea Bufnitelor, aflata la circa 2500 m de centrul statiunii, pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.

Fig. 9 -Grota Ursilor

Fig. 10- Pestera cu gheata

Revitalizare statiunii este indiscutabil strans legata de realizarea unei baze de tratament care sa asigure efectuarea unor proceduri balneare bazate pe apa minerala existenta. Prin proiect se propune crearea unui complex balnear pe cat se poate de multifunctional, care sa asigure pe langa tratamentele executate si o posibilitate de relaxare, de petrecere a timpului liber. Acest proiect sa va realiza prin parteneriat public-privat: Consiliul Local concesionand terenul necesar realizarii investitiei, partenerul urmand a o realiza din surse proprii.

Bibliografie

Cianga N.(2002) - Geografia Turismului (partea I) , Ed. Presa Universitara Clujeana

Pop, P. Gr.(2000) -Carpatii si Subcarpatii Romaniei , Ed. Presa Universitara Clujeana

Irimus A (2003) -Geografia fizica a Romaniei , Ed. Casa Cartii de Stiinta

xxx-Planul local de dezvoltare durabila a orașului Borsec

xxx- www.borsec-turism.ro

xxx - https://ro.wikipedia.org/wiki/Borsec

xxx- www.primaria-borsec.ro/rom_page.htm

xxx- www.romturism.ro

xxx- www.travelworld.ro/statiuni/borsec.php