Tipuri de peisaje - din zona calda si de la latitudini medii

Tipuri de peisaje

Tipuri de peisaje din zona calda

Padurea ecuatoriala

Raspandire: America de Sud in bazinul Amazonului(selvasul); in Africa in bazinul fluviului Zair, coasta Guineei, coastele Mozambicului, in regiunile meridionale ale Dahomeyului si Nigeriei;in Asia padurea ocupa coastele sudice ale Indochinei peninsula Malacca, insulele Sonde ,Sumatera Djama, Kalimantan.insula Noua Guinee si pe coastele nordice ale Australiei.

America de Sud:

Vegetatia:castanul de Para (60m), arborele de cauciuc, arborele de capoc sau sumauma din care se confectioneaza butoaie,arborele de cacao, de coca, nucile paradisului, palmierul de fibre textile, palmierul de vin, de cocos, nucul brazilian.De asemenea numeroase plante epifite ca:mimosa, erisma, hevea, anona, paulinia, attalea; de asemenea arbusti liane, specii de cana, darsapalia.

Fauna:maimute-urlatoare, maimuta pitica, oposumul-marsupial omnivor, kaaguarul, lenesul mic, furnicarul mic. Dintre mamiferele ierbivore si carnivore terestre se intalnesc: tapirul american, anaconda, tatuul urias, pecarul, jaguarul,puma. Pasarile specifice sunt reprezentate prin: harpia, tucanul, papagalul, colibrii.

Africa:

Vegetatia:acaju-ul, abanosul african, palisandrul, arborele urias, napaca, piptadenia, stercularia, omfalocarpum, cola, arborele de cafea, bananierul, palmierul de ulei, de rafie, rotang

Fauna:Maimute ca: poto, babuinul,pavianul rosu, mandrilul, maimutele diavol, maimutele husari,gorila, cimpanzeul.Ele sunt insotite de numeroase specii de pasari ca pasarea rinocer, toco, papagali, francolini, bibilici, paunul african si de mamifere ca:okapia, bongoul, tapii africani, tigrul, pantera. In padurile mai rare bogate in zone mlastinoase se gasesc:hipopotamul pitic, elefantul african, sobolanul de apa, rinocerul cu doua coarne.

Asia:

Vegetatia:arborele cusi, abanosul, mango, arborele de cuisoare,de scortisoara, de stricnina, ficusul indian, de cauciuc, palmierul evantai, de zahar, bananierul, bambusul, muscatul, mangustanul, durianul, arborele de paine, sagotierul. Plantele epifite sunt reprezentate prin bromeliacee, orchidee.

Fauna:maimute arboricole ca langurii, maimutele macaci, maimutele duk, lemurienii, makii-fantoma, maimuta porc, cu nas mare, gibonul argintiu, negru, tupaia tana, cu coada penata, urangutanul din Kalimantan si Sumatera. Dintre mamifere: veverita-palmierului, veverita-zburatoare, veverita-uriasa, veverita-vargata, kaguangul sau cainele-zburator, ursul buzat, malayez, cerbul muntiac, cerbul-cal, malayezian, boul salbatic, mistretul barbos, rinocerul de Sumatera, capybara, porcul-spinos, furnicaul cu solzi,ursul jder,mangusta, civeta asiatica. Dintre pasari se intalnesc in aceste tinuturi:pasarea-rinocer, takahe, pasarea-isit, calao, pasarea-paradisului, fazanul-argus, potarnichea de padure, gaina salbatica bankiva.Peste tot misuna o serie de reptile ca: pitonul-zebrat, cobra-regala, sarpele paradis, iguana.

Australia:

Vegetatia:ferigile arborescente(Cyathea, Alsophila), eucalipti

Fauna:mamifere marsupiale cataratoare ca: ursuletul-marsupial, jderii-marsupiali,pasarea Kiwi.

Padurea musonica

Raspandire: Asia tropicala(India, Thailanda, Malayezia), Africa de Vest, Insula Madagascar, America de Sud in partea de Vest.

Vegetatia: teck-ul, santalul, bambusul, abanosul.

Fauna: mamiferemici arboricole, feline de prada ca:tigrul, galopitecul, soparla zburatoare, cobra.

Savana

Raspandire:Africa tropicala(40% din suprafata continentului-este cuprinsa intre padurea ecuatoriala si Sahara, de la Oceanul Atlantic pana in Somalia, iar in emisfera sudica de intalneste pe cursul inferior si superior al Zairului, in regiunea Marelui Graben African, in Mozambic, in nordul bazinului fluviului Zambezi si o fasie spre partea centrala a Madagascarului). America deSud denumite "caatinga"in Brazilia de Nord, "campo cerrado","pantanaes" in interiorul Braziliei, "llanos"in Guyana si bazinul fluviului Orinoco, "palmares" in Gran Chaco. Australia de Nord si de Est in special in bazinul fluviului Darling pe podisurile Indiei peninsulare sau ale Indochinei interoare.

Vegetatia: alcatuita din numeroase specii de graminee, cu tulpina inalta care prezinta un sistem radicular puternic ramnificat si profund, atingand orizonturile umede. Genurile de graminee sunt: iarba elefantilor, imperata, loudetia, astrebla, themeda.Frunzele arborilor si arbustilor sunt reduse ca dimensiuni, coriacee(aspre) si cad in anotimpul secetos, iar tu;pinile acestorasunt puternic contorsionate, cu noduri si acoperite cu o coaja groasa adesea crapata, care-I fereste de secsta si foc.

Africa:

Vegetatia:savana se imparte in urmatoarele grupari dominate de unele specii de arbori tropicali in functie de clima de natura solului astfel:

-savana de baobabi(25m si o circumferinta intre 20-47m si poate atinge varsta de 4000-5000 ani). El poate fi insotit de specii de parkia, arborele de unt de un strat ierbaceu: specii de barboasa, mei.

-savana cu acacii:Acacia arabica, A.giraffae, A. albida(inalti de 3-15m cu coroanele in forma de umbrela carora le cade frunzisul in anotimpul ploios

-savana cu palmieri: palmierul de ulei, palmierul-evantai palmierul pitic palaria sapelui,mierea ursului

Pe intinsele savane ale Madagascarului creste "arborele calatorilor" inrudit cu bananierul.

Fauna:damanul, canna, niala, kudu, antilopangu, beisa, girafa Burchells(Okavando Delta), bivolul-afrivan, rinocerul cu doua coarne,rinocerul alb, zebra, bizonul Buffalo, antilopa addax si gnu cu barba alba, dintre mamiferele carnivore: cainele-hiena, servalul sau pisica-de-tufis, ghepardul, leopardul, leul hienele, pantera; rozatoare ca:pangolinii africani; pasari caracteristice savanelor sunt cele alergatoare-strutii.Pe apele curgatoare de pe cuprinsul savanelor traiesc hipopotami, crocodilul-de-Nil; pasari ca:pelicani, flamingii, ibisii; de asemenea se intalnesc termitierele.

America de Sud:

Vegetatia: agave, cactusi pitici, numeroase specii de bombacaceae, apocinaceae, gramineele:Paspalum, Panicum Aristida.

Fauna: ierbivore mari: cerbul-sulitar-cenusiu, furnicari, tatui, precum si unele carnivore ca: skunskul, surillo;dintre pasari reprezentativi sunt:nandu si seriema.

Sudul Asiei:

Fauna: antilopa, bivolul indian, rinocerul cu un corn, pantera, ghepardul, pitonul sarpele cu ochelari sau cobra, gavialul.

Australia

Vegetatia: graminee, eucalipti si accaci, casuarina, iarba-copac.

Fauna:cangurul, lupul marsupial, dintre pasari: emu, vulturul cu coadain forma de pana.

Stepa si desertul tropical

Raspandire:Africa(Sahara, Kalahari, Namib);America de Sud(coasta pacifica de la 5 grade pana la 30 grade latitudine sudica-Atacama);America de Nord(Mojave din SV S.U.A.);Asia(Rub-al-Khali-Arabia Saudita, Thar din NV Indiei, Nefud, Lut din Iran);Australia(partea central-vestica,Gibson si Victoria).

Vegetatia:in deserturi vegetatia e dominata de plante afile (fara frunze), solziforme, plante cu frunze mici, inguste sau rasucite, plante suculente(cacteele americane si euforbiaceele africane), tulpini carnoase in care strang apa, toate prezentand un sistem radicular foarte adanc, ramnificat si subtire.

Africa:

Vegetatia: -Desertul Sahara (ocupa o suprafata de 8,6 milioane kmp) e reprezentata de

formatiunea denumita acheb, constituita din plante efemere, plante scunde in care domina Convolvus supinus plante scunde care nu depasesc 30-40 cm. Cea care isi desfasoara intreg ciclul vital numai in 10 zile timp in care creste se dezvolta, infloreste si se fructifica se numeste Boehavia repens.

Astfel ca vegetatia nisipurilor si a dunelor e constituita din: gramineul drin, arbustii retama, caligonum, drobul desertic, carcelul smocuri rare de Stipa. Platourile stancoase din centrul Saharei-Tassili, Ahaggar,Tibesti) sunt dominate de o vegetatie ierboasa formata din graminee, sexaul pitic sau in forma de pernite si numerosi subarbusti.In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor sau de-a lungul culoarelor dintre dune, unde climatul e mai umed se intalnesc specii de catina(Tamarix), tufe de Nitraria, acaciile(Acacia harpophylla), pistacia, si numeroase tufe spinoase de Zilla macroptera, Zilla spinosa, Lycium aegypticum. Iar pe terenurile depresionare, cu o umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza: curmalul, leandrul, palmierul dun, fisticul.

-Desertul Namib(ocupa SV Africi, in vecinatatea Oc. Atlantic) este cunoscut prin bogatia plantelor suculente cu flori viu colorate ca: stapelia, litops, crasula, hidrodea, mezenbriantema insotite de specii de muscate, graminee xerofite si uni arbusti xerofili. O specie relictara de un mare interes stiintific si filogenetic este gimnospermul mezozoic.

Fauna:mamifere rumegatoare ca: gazela, antilopa de desert, antilopa-cal, antilopa-vaca, antilopa-sulita, antilopa-spada, dromaderul; rozatoare reprezentate prin: iepurele-egiptean soarecele alergator de nisip, soarecele saritor;mamifere carnivore ca:vulpea de desert sau fenecul, pisica de barcana, pisica cu picioare negre, hiena-vargata.Deserturile sunt populate si de unele pasari ca: dropia-gulerata, gainusa de pustiu, hoitarul-alb, silvia de desert; si de asemenea de reptile ca: soparla de desert, soparla cu coada spinoasa, geconide nocturne de desert, sarpele de nisip, cobra egipteana si broasca testoasa de desert

America de Sud

Vegetatia:amestec de arbusti teposi ai speciei Baccharis spinosa si numeroase specii de cactusi din genurile Carnegia si Opuntia.

Fauna:rozatorul subteran tuco-tuco care produce zgomote repetate ca niste lovituri de ciocan, cainele lui Magellan si strutul american sau pasarea nandu.

America de Nord:

Vegetatia: densa formata din pelin , arbustul de creozot, acacia, celtis, parkinsonia.

Fauna:este dominata de: rozatoare, reprezentate prin:iepurele cu coada neagra, sobolanul-cangur, sobolanul-saritor, soarecele neotoma, soarecele-cu-buzunar, tornilo; de carnivore:coiotul, vulpea cu urechi lungi, skunksul;de pasari:ciocanitoarea agavelor, cucul-alergator; si de reptile:gila, serpii cu clopotei si broastele testoase.

Australia:

Vegetatia: graminee endemice ca:spinifex, triodia pungens la care se adauga o serie de arbusti si arbori.

Fauna: cartita-marsupiala de desert, sobolanul-cangur marsupial, soparla moloh si unele pasari cum este saxicola moesta.

Tipuri de peisage de la latitudini medii

Peisajul mediteranean:

Raspandire: teritorile limitrofe cu Marea Mediterana, din Europa deSud, Asia Mica si nordul Africii; America de Nord in nordul peninsulei California si in Australia in NE.

Vegetatia: arbori si arbusti cu frunze vesnic verzi cerate sau tepoase si este reprezentata prin asociatiile padurilor mediteraneene, ale tufarisurilor si ale asociatiilor ierboase astfel ca acestea poarta diferite denumiri in functie de pozitia geografica: maquis (tufarisuri permanent verzi, dese alcatuite din stejarul de stanca maslinul salbatic fisticul, tipic insulei Corsica si pe coastele stancoase ale Marii Mediterane din Franta), garriga (formatiune vegetala, dezvoltata pe soluri calcaroase, alcatuita din arbusti, palmierul pitic, rozmarin prezenta in Spania Algeria) frigana (Grecia), chapparal (California).Padurile mediteraneene boreale sunt alcatuite din arbori sempervirescenti ca:stejarul verde si stejarul de pluta-avand sub scoarta un strat suplimentar protector de suber, fisticul, dafinul, stejarul de carmaz, rosmarinul, maslinul, iarba neagra, ienuparul, pinul de Alep, cedrul de Liban, stejarul pufos, laurul, mirtul, portocalul, lamaiul, chiparosul, mosdreanu, carpinita, castanul comestibil, alunul.

Subarboretul este format din diverse specii de pin:pinul maritim, pinul laricic-care formeaza frumoasele paduri din Corsica si Calabria si bradul pinsapo.

Fauna:sacalul, hiena, capra, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, magotul, scorpionul.

Peisajul zonei forestiere oceanice si moderat continentale:

Raspandire:in emisfera nordica, intre 40 grade si 55 grade latitudine.Ele ocupa Europa occidentala si cea centrala fiind amplasata intre padurile de conifere boreale la nord si formatiunile mediteraneene la sud.In estul Asiei, padurea ocupa China de nord si Siberia rasariteana precum si o parte din arhipeleagul japonez, iar in America de Nord jumatatea rasariteana a continentului pana la altitudinea marilor lacuri, fiind limitata de padurile de conifere boreale la nord, padurile sempervirescente la sud si preerile platourilor din vest.

Europa:

Vegetatia: padurile sunt alcatuite din stejarisuri, cerete, garnitete, gorunete si fagete.

Padurile de quercinee sunt alcatuite din stejar, garnita, gorunul, carpenul, paltinul de campie, frasinul, ulmul, plopul tremurator, mesteacanul ,teiul.

Stratul arbustiv este format din: alun, paducel, caprifoi, verigarul, lemnul cainesc, cornul, sangerul, darmozul, maciesul.

Stratul ierbos este bogat, fiind alcatuit din: firuta de padure, obsiga de padure, golomat, pecetea lui Solomon, lacramioarele, spanz, brebenei, floarea pastelui, ghiocel, salatica.

Padurile de fag denumite si fagete se dezvolta intr-un climat mai umed, de tip atlantic.In nord si vestul Europei acestea ocupa sesurile si colinele, in timp ce in sudul si sud-estul Europei acestea acopera regiunilr deluroase si versantii muntilor.Caracteristic acestor paduri este fagul european care formeaza paduri pure sau in amestec cu carpenul si paltinul.

Stratul arbustiv este format din: vinarita, ciubotica-cucului, coltisor, leurda, laptele cainelui, feriga.

Fauna: mamifere precum: caprioara, cerbul, mistretul, ursul brun, veverita, parsii, dihorul, jderul, pisica salbatica.Dintre pasari reprezentative sunt: ciocanitoarea verde, ciocanitoarea mare, sturzul mare, grangurul, mierla, pupaza, cucul, porumbelul de scorbura, ienurca.

Asia:

Vegetatia: specii de stejar, unele dintre ele endemice insotite de frasini,peste 50 de specii de artar, arborele de catifea, magnolia, sofora.

Fauna:cerbul patat, cerbul de apa, cartita robusta, iepurele manciurian, pisica salbatica orientala, cainele enot, ursul negru himalaian, veverita zburatoare, burunducul, ariciul comun, jderul harza, fazanul manciurian, fazanul auriu, broasca testoasa chineza.

America de Nord

Vegetatia: padurile de quercine sunt reprezentate prin doua formatiuni de climax:stejarisuri formate din Quercus alba, Q. montana si paduri de castani din tinuturile sud-estice si stejarisurile cu Quercus borealis, Q.velutina, Q.rubra, si padurile de nuci din sud-vest.In afara acestor formatiuni dominante mai cresc si artarul de zahar, platani, arborele de lalele, magnolii, sambovina.

Fagetul este alcatuit de fagul american insotit de artarul de zahar, otetar, tsuga.

Fauna:vapiti, elanul american, cerbul de Virginia, veverita cenusie, veverita rosie, veverita zburatoare mica, castorul, rasul rosu, ratonul sau ursuletul spalator, ursul baribal, ondrata, curcanul salbatic.

America de Sud(Patagonia si insula Tara Focului)

Vegetatia: fagi australi si stratul arbustiv din specii de dracila si de magnoliaceu austral, chiparosul de balta, specii de artar si Nyssa, muschiul spaniol

Peisajul stepelor si deserturilor de la latitudini medii

Raspandire:din Europa centrala(Ungaria-pusta) pe la nord de Marea Neagra, la nord de Marea Caspica pana in estul Mongoliei.Partea central-vestica(intre 30 grade si 55 grade latitudine nordica) a Americii de Nord-prerie; America de Sud in Argentina si Uruguay(intre 32 grade si 38 grade latitudine sudica)-pampas; Africa meridionala-veld-ul si in Noua Zeenlanda. In Asia Centrala stepele sunt inlocuite de deserturile reci, cum sunt Gobi, Junggar, Kyzylkum, Karakum, Ustiurt si de asemenea astfel de deserturi se mai intalnesc si intre muntii inalti dinvestul S.U.A.(din statele Nevada si Utah)

Stepa

Vegetatia:ierburi a caror inaltime variaza in functie de cantitatea de precipitatii(maxim 1,5m). Trecerea dintre padurile de foioase si de stepa se realizeazaprin intermediul unei fasii de tranzitie, numita silvostepa in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci.

Astfel principalele ierburi de stepa sunt:colilia si iarba vantului, graminee inalte care traiesc in smocuri de tip tussok

Fauna: antilocapra, lupul de prerie, viezurele american, potarnichea, dropia, harciogul, iepurele, popandai.

vulpea si lupul de desert, dropia gulerata, gaita de desert, ciovlica, cucuveauade nisip, soparla

Deserturile reci:

Vegetatia:specii de ciperacee si graminee ca: rogozurile de desert, firuta bulboasa, carcelul, saxaul negru si numeroase tufarisuri fara frunze, formate din maturi taratoare.

Fauna:iepurele de desert, soarecele saritor, iepurele de pamant, harciogul-cenusiu, orbeti, popandaul-galben,ariciul-urechiat, vulpea alba, marmota, camila cu doua cocoase, geiranul sau antilopa cu guse, rasul de desert, pisica de barcana, pisica patata, manul, mare urecheata si cateva specii de geconi.

Tipuri de peisaje polare si subpolare

Peisajul padurii siberiano-canadiene

Raspandire: Euroasia si America de Nord de la limitele sudice ale tundrei si pana la partea nordica a padurilor de foioase.

Padurea boreala canadiana:

Vegetatia: molidul alb, molidul negru, pinul contort, bradul de balsam, mesteacanul de hartie, mesteacanul de Alaska

Fauna: renul canadian sau caribul, elanul, cerbul canadian sau wapiti, baribal, lutra, vizonul, bizamul, veverita, castorul, acvila, starcul.

Padurea boreala eurasia

Vegetatia: molidul european, finlandez, siberian, pinul european, pinul laponic, bradul siberian, zimbrul, larita, bradul alb, bradul de Grecia, de Spania

Fauna: animale ierbivore ca:maralul sau elanul-siberian, caprioara, moscul, renul de padure; animale rozatoare: lemingul de padure, soasrecele-econom, sobolanul de apa;animale carnivore: ursul brun, jderul mancacios, hermelina, nevastuica siberiana, zibelina, lupul, vulpea, burunducul, rasul, veverita-zburatoare;ornitofauna:cocosul de munte, ierunca, potarnichea alba, ciocanitoarea neagra, forfecuta, matasarul, ciuful barbos, huhurezul ondulat, cucuveaua incaltata; reptile:vipera, soparla vivipara.

Padurea de pe litoralul Pacificului

Vegetatia:molidul alb, larita americana, numeroase endemisme din genurile:tsuga, sequoia, tuga, chiparosi de Alaska, tuia, pinul strob, pinul de rasina, pinul rigid.

Stratul arbustiv:coacaz, afin, smardar.

Fauna:elanul american, karibul, jderul mare, veverita zburatoare mica cocorul alb american.

Tundra arctica

Raspandire: Tundrele sunt formatiuni ierboase, subarbustive si arbustive scunde, deschise formatesub influenta climatului aspru polar,situate la limita padurilor de conifere, intre silvotundre si deserturile nivoglaciare. Se intinde din Islanda, nordul peninsulei Scandinavia, extremul nord al C.S.I.ului pana in peninsula Kamceatka, estul Canadei, Insulele Macquarie, la sud-vestul Noii Zeelande si tarmul Antarctidei.

Vegetatia: doua straturi: unul inferior cu muschi, lichieni, graminee, ciperaceele si semiarbusti sempervirescenti si caducifoliati si altul superior cu arbusti.

-tundrele cu arbusti: mestecenii pitici, arinii pitici, salciile pitice, bumbacarita, coada manzului, sapte degete, piciorul cocosului arctic, muschi acvatici, murul arctic, ruginare.

-tundrele cu subarbusti: afinul, merisorul, vuietoarea, salciile si mestecenii pitici, gramineul acidofil.

-tundrele mezofile:cu ciperacee si graminee.

-tundrele xerofile:salcii pitice arctice, ericacee, argintica, iarba soparlelor, rogozuri

-tundrele cu muschi si licheni.

Fauna: boul-moscat, renul de tundra, renul groenlandez, renul de Spitzberg, iepurele polar, lemingii, popandaul cu coada lunga, vulpea polara, hermelina, nevastuica, lupul de tundra, ursul polar, potarnichea de tundra, ciuful alb, sorecarul incaltat, pescarusul cu cap negru.

Tundra antarctica

Raspandire:arhipeleagul Falkland, Shetland de Sud si peninsula Graham.

Vegetatia: terenurile joase sunt populate de perinitele rozaceului, printre care cresc tufele scunde cu tulpini repente ale unei rubiacee.Pe versantele colinelor se intind pajisti edificate de tufele gramineului alaturi de o specie de araliacee, o asteracee si unele rozacee.Tarmurile insulelor sunt dominate de paiusul-erect, crasulaceul, cariofilaceul

Fauna:pinguinul Adelli, cu ochelari, lui Magellan, motat, regal, imperial, cormorani.