CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Versantii
- Caracteristici. Tipuri. Versantii reprezinta suprafetele inclinate din
alcatuirea reliefului. Au origine diferita dar in marea majoritate a
situatiilor sunt legati de adancirea raurilor. Evolutia ulterioara este
determinata de procese diferite de cele care l-au creat.
in functie de agentul care le-a dat nastere si de modul de evolutie sunt si
caracteristicile lor de unde si deosebirea mai multor tipuri (fig. 26).
- Versantii de vale - sunt suprafetele create prin actiunea de adancire a
raurilor, torentilor. Cei care apartin vailor inguste si recente, se afla
imediat deasupra albiei ceea ce face ca influenta raului asupra evolutiei lor
sa fie activa (erodarea bazei versantilor conduce la subminare, alunecari
etc.). La vaile cu o evolutie de durata intre albia minora si ei exista albia
majora, terase si ca urmare, influenta raului in dinamica lor se reduce
considerabil, uneori total. Acesti versanti constituie primul component, deci
cel mai vechi in alcatuirea vaii. Au lungime mare, inclinari variate, o forma
(convexa, concava, dreapta etc.) care se modifica continuu, dar in ritmuri
diferite in functie de o multitudine de factori intre care:
- rocile (in cele cu rezistenta mare - calcare, granite- au panta accentuata,
sunt drepti sau convexi; la cei formati din roci moi - argile, marne - pantele
sunt slabe si frecvent concave; cand exista alternante de strate cu rezistenta
diferita, situatiile devin mult mai complexe, versantii sunt alcatuiti din
segmente cu panta deosebita care se imbina in forme variate);
- structura geologica (versanti cu panta accentuata si in trepte atunci cand
sectioneaza capetele de strat si versanti cu panta redusa cand coincid cu
suprafata stratelor);
- unitatea de relief strabatuta de rau (in munti sunt lungi si au pante mai
mari, in campie sunt scurti, drepti si cu inclinari variate in functie de roca
- in loess abrupti, in argile, nisipuri slab consolidate - au pante mici);
- stadiu de evolutie a vaii (drepti la inceputul evolutiei, complexi ulterior)
etc.
- Versantii de interfluviu - alcatuiesc pantele inclinate care fac racordul
intre platourile interfluviilor sau linia de creasta cu diferite trepte ale
culmilor secundare. Se afla deasupra versantilor de vale si cu unele exceptii
sunt mai vechi decat acestia. Au rezultat in procesul evolutiei generale a
reliefului regiunii (cei mai extinsi) sau printr-o dezvoltare locala impusa de
o modelare selectiva determinata de diferente ca alcatuire petrografica
(alternanta de strate groase cu rezistenta diferita; sunt scurti). Evolutia lor
este dependenta de modul de asociere al proceselor geomorfologice in functie de
caracteristicile climatului (evolutie prin tesire si scadere in altitudine in
climat temperat; evolutie prin pedimentare in climat semiarid etc.).
- Versantii impusi de actiunea agentilor interni. Miscarile tectonice si
vulcanismul sunt cele care determina in timp versanti cu caracteristici
specifice. in lungul liniilor de falie prin ridicarea unor blocuri rezulta
versanti abrupti sau cu panta ridicata ce pot capata ulterior prin actiunea
altor agenti caracteristici aparte. La fel prin acumularile eruptiilor
vulcanice se ajunge la realizarea aparatului vulcanic cu versanti specifici. La
scara regionala miscarile tectonice pot impune bombari sau coborari insotite de
modificari nu numai de altitudine, ci si in configuratia versantilor
diferitelor unitati de relief.
- Versanti maritimi. Sunt in stransa dependenta de actiunea apei marii,
oceanelor. Se separa versanti in lungul tarmului inalt (impus initial de
tectonica, vulcanism, alcatuire litologica si accentuat de abraziune) si
versanti submersi intre diferitele suprafete cvasiorizontale.
- La scara locala se adauga si versanti glaciari creati prin eroziunea
ghetarilor in circurile si vaile glaciare, in jurul nunatakurilor), antropici
(ex. cei rezultati prin sectionarea unor culmi pentru canale maritime - Corint,
pentru diverse cai de comunicatie - deblee etc.), de natura petrografica (in
loess, calcare, argila etc.).
- Geneza, evolutie si suprafete de echilibru. Cei mai multi versanti sunt
rezultatul eroziunii apelor curgatoare. Acestea dispunand de energie (efect al
interferentei actiunii gravitatiei exprimata prin valoarea pantei de scurgere
si al marimii debitului) exercita eroziune lineara si regresiva creand vai incipiente,
de-o parte si de alta albiei individualizandu-se versanti. Evolutia vaii si
indirect a versantilor, va depinde de cativa factori:
-marimea energiei pe care raul o poate utiliza pentru eroziune.
-rezistenta la atacul apei data a rocilor si structurii geologice;
-influenta locala si regionala a miscarilor de ridicare active care maresc
altitudinea si accentueaza pantele;
-coborarea sau ridicarea nivelului de baza al raurilor care se reflecta in
cresterea si respectiv scaderea puterii de eroziune a acestora;
Rezulta ca in orice vale, in orice moment se confrunta doua categorii de forte
- unele care tind sa o adanceasca (actiunea raului), iar altele care se opun
favorizand largirea prin retragerea versantilor prin alte procese. Ca urmare,
in functie de raportul dintre acestea valea va avea o anumita configuratie si
date morfometrice. Se pot separa cateva situatii reprezentative:
- cand puterea de adancire este superioara rezistentei, eroziunea lineara este
pe planul principal, valea va fi adancita, relativ ingusta, iar versantii vor
avea panta accentuata si forma relativ dreapta.
- cand raul numai dispune de energie decat pentru transportul apei si
materialelor provenite din eroziune laterala si din aportul modelarii
versantilor se ajunge la un echilibru, adancirea vaii slabind pana la incetare.
Situatia favorizeaza extinderea laterala a albiei, crearea unei lunci
dezvoltate, iar prin procesele de versant se produc - retragerea mai mult sau
mai putin rapida a acestora si modificarea formei din dreapta sau convexa in
concava sau complexa.
- la vaile cu desfasurare mare situatiile sunt mult mai complexe. Ele apartin
unor regiuni care in anumite perioade de timp sufera miscari de ridicare
importante si care sunt separate de intervale de stabilitate neotectonica. La
acestea in timp se produce o succesiune de faze in care predomina adancirea
(eroziunea lineara este stimulata de cresterea pantei generale) creandu-se
sectoare de versant cu inclinare ridicata si faze in care raul ajuns in profil
de echilibru nu se va mai adanci, favorizand retragerea versantilor si formarea
de lunci. Situatia se complica si mai mult in conditiile unor modificari
climatice de esenta care se vor reflecta pe de-o parte in schimbarea marimii
debitelor (prin crestere va fi stimulata eroziunea lineara, iar prin scadere
slabirea pana la incetarea acesteia), iar pe de alta in modificarea proceselor
care actioneaza pe versanti si indirect in ritmul si specificul evolutiei lor.
Deci, in aceste situatii, in cadrul vaii, versantii se prezinta ca o succesiune
de tronsoane imbucate (alcatuite dintr-un segment de panta neteda si una
inclinata), fiecare reprezentand un cuplu de faze de nivelare (echilibru, cu
eroziune laterala si retragere a versantului) si de adancire (dezechilibru,
eroziune lineara accentuata).
Evolutiv la primele doua situatii nivelul de baza general de care depinde
modelarea versantilor il reprezinta albia sau lunca raului, intrucat acesta
influenteaza, atat intensitatea adancirii raului, cat si dinamica proceselor ce
au loc pe acestia. Astfel, prin intretinerea unei pante accentuate si
producerea de eroziune in baza lor, versantii sunt instabili, diferitele
actiuni (meteorizare, alunecari, pluviodenudare etc.) generand materiale ce
ajung in albie. Atata timp cat intensitatea adancirii este ridicata, panta mare
a versantilor se va mentine, totul fiind subordonat actiunii raului. Odata cu
realizarea luncii, influenta proceselor din albie asupra evolutiei versantilor
scade reducandu-se doar la intervalele cu viituri. in restul timpului,
modelarea va fi mai rapida sau mai inceata in functie de caracteristicile
climatului, de rocile din care sunt alcatuiti, de gradul de acoperire cu
vegetatie etc. Astfel, versantii vor suferi o indepartare treptata in raport cu
lunca ei modificandu-si atat altitudinea cat si panta.
- Caracteristicile climatului, isi pun amprenta in ritmul si specificul
evolutiei.
- in climatul arid si semiarid cu versanti lipsiti de vegetatie, procesele de
meteorizare (dezagregarea indeosebi) si pluviodenudarea (la ploile rare dar
torentiale) determina o retragere a lor relativ paralela cu pozitie initiala
insotita de generarea la baza a unei pante de echilibru (glacis, pediment) a
carui inclinare este in raport cu marimea materialelor ce sunt evacuate
gravitational sau prin panzele de apa (mai mare pentru cele grosiere si mai
mica pentru cele fine).
- in climatele umede, procesele care domina in modelarea versantilor sunt
altele - alterarea, pluviodenudarea, siroirea, torentii, alunecarile de teren
etc. - modul de asociere si importanta fiind in functie de roci, de gradul de
acoperire cu vegetatie, de pante etc. Important insa este faptul ca evolutia
conduce concomitent la scaderea generala a pantei, dar si a altitudinii, proces
care in final se incheie cu realizarea unei suprafete de echilibru slab
inclinate acoperita de un strat subtire de materiale alterate.
- Lungimea versantilor are un rol insemnat. Astfel pe cei cu lungime mare
intensitatea proceselor si dimensiunile materialelor evacuate sunt diferite de
la un sector la altul (mai active si grosiere in partea superioara si mai slaba
cu elemente cu dimensiuni reduse in treimea inferioara), forma acestora din
dreapta se transforma in convexa (panta mai mare necesara evacuarii elementelor
grosiere), concava (panta mai mica suficienta pentru elementele cu dimensiuni
reduse). Pe masura evolutiei, in tendinta realizarii unui echilibru general,
partea concava (a echilibrului) se extinde si ca urmare, locul de imbinare a
celor doua sectoare (convex si concav) se deplaseaza catre partea superioara a
versantului pentru ca in final sa corespunda cu linia de racord cu
interfluviul.
Situatiile devin mult mai complexe cand versantii sunt alcatuiti din strate de
roci cu rezistenta diferita. intr-o prima parte a evolutiei, modelarea se va
realiza diferentiat ceea ce va conduce la impunerea in profilul versantilor a
unor trepte litologice sau structurale, fiecare din acestea capatand rol de
nivel de baza local ce va influenta intensitatea modelarii sectorului de panta
de deasupra. Ca urmare, profilul general al versantului va capata o forma
complexa pe care modelarea desi va fi diferita de la un segment la altul va
conduce in timp la realizarea unui profil de echilibru.
O situatie distincta este specifica vailor din generatii mai vechi la care in
evolutie se separa mai multe faze in care la nivelul albiei raului s-a ajuns la
o stare de echilibru, dar de fiecare data relativa stabilitate a nivelului de
baza a fost intrerupta fie, datorita unor miscari de ridicare, fie modificarii
radicale a climatului, ceea ce a dus la reluarea eroziunii lineare si ruperea
echilibrului. Prin aceasta evolutie, versantii au capatat o desfasurare in
trepte, fiecare suprafata cvasiorizontala a acestora devenind un nivel local in
functie de care se realizeaza modelarea segmentului inclinat de deasupra. Deci,
evolutia generala a versantului a devenit tot mai complexa pe masura adaugarii
de tronsoane de vale noi in urma adancirii sacadate. Ea se va caracteriza
printr-o insumare de modelari secundare la nivelul fiecarui tronson,
caracterizate prin marimi diferite ale retragerii pantelor inclinate si de
fragmentare a celor cvasiorizontale. Acest proces este influentat de
caracteristicile acestora indeosebi ca alcatuire geologica, marime a
suprafetei, tipul si gradul de acoperire cu vegetatie etc. Totusi, in timp
torentialitatea si alunecarile conduc la deplasarea unor volume insemnate de
materiale rezultate prin dezvoltarea lor pe suprafete care depasesc limitele
tronsoanelor. Se ajunge la spargerea unitatii acestora si la cuprinderea
treptata intr-o evolutie unitara a intregului versant care in final se va
transforma intr-o suprafata de echilibru slab inclinata, dar ondulata acoperita
de materiale rezultate din ultima parte a modelarii.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3643
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved