CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
GEOGRAFIA ROMANIEI Licenta Cunostinte fundamentale
MULTIPLE CHOICE
1.
Care sunt geografii care au sintetizat procesele geomorfologice din
a.
b. Velcea Valeria, Posea Gr., Balteanu D.;
c. Mihailescu V., Mehedinti S., Valsan G.;
d. Valsan G., Iordan I., Velcea Valeria
2. In dealurile si muntii din Romania, unde vegetatia forestiera a fost defrisata, actiunea pluviodenudarii se mareste cu 30 % pe versantii cu expunere:
a. sudica si estica;
b. sudica si nordica;
c. sudica si vestica;
d. vestica si nordica.
3. Pluviodenudarea ataca puternic:
a. campiile cu pante sub 2 grade;
b. terenurile cu roci foarte dure;
c. solurile si depozite friabile cu pante de peste 14 grade;
d. terenurile impadurite.
4. Fecventa cea mai mare a prabusirilor se intalneste in:
a. etajul crionival, pe fruntile de cuesta din podisurile structurale, pe fruntea falezei Marii Negre;
b. in etajul montan forestier, defilee, chei, malurile raurilor;
c. etajul crionival si in cel montan forestier, pe spinarile cuestelor, pe fruntile de terasa,
abrupturile carstice si conglomeratice;
d. pe fruntea falezei Marii Negre, in campii si dealuri, in circurile glaciare.
5. Cele mai frecvente procese geomorfologice de tasare si sufoziune sunt intalnite in:
a. Campia de Vest, Dobrogea, Carpati;
b. Campia de Vest, Campia Romana, Dobrogea;
c. Podisul Moldovei, Campia Romana, Podisul Mehedinti;
d. terasele marilor rauri din Subcarpati si din campii, Podisul Transilvaniei, Campia Romana, Dobrogea.
6. Campia Valea lui Mihai (Campia de Vest a Romaniei) are ca specific al proceselor geomorfologice actuale:
a. supraaluvionarea albiilor;
b. procese active de eroziune fluviatila;
c. tasarea si sufoziunea;
d. deflatia si formele rezultate.
7. La nord de Constanta, actiunea valurilor este mai redusa deoarece:
a. exista numeroase diguri antropice;
b. plaja submersa este putin adanca si foarte extinsa;
c. faleza este constituita din calcare sarmatice dure;
d. tarmul este foarte bine amenajat antierozional.
8. Cele mai active procese geomorfologice din dealuri si podisuri sunt:
a. procesele de albie;
b. procesele de interfluviu;
c. procesele de versant;
d. procesele carstice si sufozionale.
9. Subetajul proceselor geomorfologice actuale care se suprapun in prezent peste etajul glaciar din Wrm se numeste:
a. crionival;
b. nival;
c. de eolizatie;
d. criogen.
10. Dintre fenomenele meteorologice specifice semestrului rece, cel mai mare risc pentru agricultura il are:
a. ninsoarea;
b. viscolul;
c. inghetul;
d. chiciura.
11. Decalajul mediu dintre instalarea inghetului tarziu si a celui timpuriu, in munte fata de campie si litoral, este de:
a. doua luni;
b. o luna;
c. doua saptamani;
d. o saptamana.
12. Chiciura si poleiul sunt mai frecvente:
a. pe vaile si depresiunile intramontane (cu aer umed si raciri radiative insemnate) si in Baragan si nordul Moldovei (advectii de aer rece polar);
b. in partea de vest a tarii ca urmare a prezentei circulatiei vestice, oceanice, cu aer mai umed;
c. in partea de sud-vest a tarii datorita prezentei, in timpul iernii, a aerului de provenienta mediteraneana incarcat cu umiditate;
d. pe litoral, datorita umezirii puternice a aerului prin evaporarea apei Marii Negre.
13. Numarul zilelor cu viscol creste:
a. de la est la vest;
b. de la sud la nord;
c. de la nord la sud;
d. de la vest la est.
14. Cel mai mare numar de zile cu grindina se intalneste:
a. in Campia Baraganului si in sudul Podisului Moldovei datorita continentalismului termic;
b. in Campia de Vest si in Muntii Banatului datorita advectiei de aer cald si umed cu geneza mediteraneana;
c. pe litoral, datorita contrastului dintre masa de uscat si cea marina;
d. la munte, datorita turbulentei mari a aerului.
15. Cea mai mica valoare medie (300 400 mm) a evapotranspiratiei se inregistreaza:
a. la munte;
b. in dealuri si podisuri;
c. in campii si lunca Dunarii;
d. pe litoral si in Delta.
16. Cum variaza, pe trepte de relief, numarul mediu de zile cu roua?
a. creste de la campie la munte;
b. scade de la campie spre munte;
c. scade de la munte la campie;
d. numarul de zile cu roua este egal in toate treptele de relief.
17. Cea mai lunga perioada de seceta din Romania s-a inregistrat la Slobozia (in anul 1913) si a avut:
a. peste 30 de zile consecutive fara precipitatii;
b. peste 120 de zile fara precipitatii;
c. peste 150 de zile fara precipitatii;
d. in acel an nu a plouat deloc.
18. Care sunt fenomenele meteorologice specifice sezonului rece?
a. inghet, bruma, chiciura, polei, ninsoare, viscol;
b. inghet, bruma, chiciura, grindina, polei, ninsoare;
c. inghet, bruma, oraje, chiciura, grindina, polei, ninsoare, viscol;
d. inghet, oraje, grindina, viscol, ninsoare, geruri.
19. Cine determina aparitia tipurilor climatice din Romania?
a. interferenta maselor de aer cu proprietati fizice diferite;
b. interferenta maselor de aer din directii diferite;
c. prezenta inelului montan carpatic;
d. dominarea uneia sau alteia dintre tipurile de circulatii.
20. Regiunile climatice din Romania inglobeaza:
a. campiile si podisurile joase;
b. campiile si dealurile joase;
c. toate treptele de relief, exceptand muntii;
d. toate treptele de relief.
21. Clima de litoral are ca specific:
a. umiditate a aerului scazuta, temperaturi moderate, o durata de stralucire a Soarelui mare, precipitatii relativ ridicate, vanturi din sector estic, nordic si sudic;
b. umiditate a aerului ridicata, temperaturi moderate, o durata de stralucire a Soarelui mare,precipitatii relativ scazute, vanturi din sector estic, nordic si sudic;
c. umiditate a aerului ridicata, amplitudini termice mari, o durata de stralucire a Soarelui mare, precipitatii relativ scazute, vanturi din sector vestic, nordic si sudic;
d. umiditate a aerului scazuta, amplitudini termice mari, o durata de stralucire a Soarelui mare, precipitatii relativ ridicate, vanturi din sector estic, nordic si sudic;
22. Care este specificul climatic al Campiei Romane?
a. amplitudini termice mari, precipitatii reduse (450 600 mm), numeroase vanturi locale, secete;
b. amplitudini termice mari, precipitatii reduse (550 650 mm), numeroase vanturi locale, secete;
c. amplitudini termice mici, precipitatii reduse (450 600 mm), un vant local Cosava, secete;
d. amplitudini termice mici, precipitatii reduse (550 650 mm), numeroase vanturi locale, secete;
23. Caracterele generale ale climatului de dealuri sunt:
a. temperaturi medii anuale cuprinse intre 9 - 10 grade C, temperaturi moderate in lunile extreme in comparatie cu cele din campie, precipitatii medii anuale de 600 850 mm, vanturi locale de tip foehn;
b. temperaturi medii anuale cuprinse intre 9 - 10 grade C, temperaturi moderate in lunile extreme in comparatie cu cele din campie, precipitatii medii anuale de 600 900 mm, vanturi dominante din sector vestic;
c. temperaturi medii anuale cuprinse intre 8 - 10 grade C, temperaturi moderate in lunile extreme in comparatie cu cele din campie, precipitatii medii anuale de 600 900 mm, vanturi dominante din sector vestic;
d. temperaturi medii anuale cuprinse intre 8 - 10 grade C, temperaturi moderate in lunile extreme in comparatie cu cele din campie, precipitatii medii anuale de 600 850 mm, vanturi locale de tip foehn.
24. Care sunt trasaturile de baza ale climatului depresiunilor intramontane?
a. frecvente inversiuni de temperatura, temperaturi blande iarna, precipitatii insemnate cantitativ, calm atmosferic de mare durata;
b. lipsa inversiunilor de temperatura, temperaturi foarte scazute iarna, precipitatii mai reduse, vanturi foarte puternice aproape tot timpul anului;
c. frecvente inversiuni de temperatura, temperaturi foarte scazute iarna, precipitatii mai reduse, calm atmosferic de mare durata;
d. frecvente inversiuni de temperatura, temperaturi blande iarna, precipitatii mai bogate fata de culmile montane inconjuratoare, calm atmosferic de mare durata;
25. Regiunea climatica Vestica prezinta urmatoarele trasaturi ale vremii de ansamblu:
a. verile sunt mai racoroase decat in est, mai umede (600 mm), ierni mai blande, secete si viscole mai rare;
b. verile sunt mai racoroase decat in est, mai umede (750 mm), ierni mai blande, secete si viscole mai rare;
c. verile sunt mai reci decat in est, mai uscate (500 mm), ierni mai blande, secete si viscole mai dese;
d. verile sunt mai racoroase decat in est, mai uscate (500 mm), ierni mai blande, secete si viscole mai rare;
26. Regiunile climatice din Romania sunt:
a. Vestica si Transilvaneana, Estica, Bucovineana, Banateano-Olteana, Sudica, Pontica, Dacica si Sarmatica;
b. Vestica si Transilvaneana, Estica, Bucovineana, Banateano-Olteana, Sudica, Pontica,Montana;
c. Vestica si Transilvaneana, Estica, Banateana, Sudica, Pontica, Montana;
d. Vestica si Transilvaneana, Estica, Bucovineana, Banateano-Olteana, Sudica, Sarmato-Pontica, Montana;
27. Care dintre urmatoarele lacuri glaciare se gasesc in Muntii Retezat?
a. Balea, Zanoaga, Peleaga;
b. Bucura, Lala, Peleaga;
c. Bucura, Zanoaga, Slaveiu;
d. Bucura, Zanoaga, Peleaga.
28. Cele mai numeroase lacuri glaciare se gasesc in:
a. Muntii Rodnei;
b. Muntii Fagaras;
c. Muntii Parang;
d. Muntii Retezat.
29. Adancimea maxima a unui lac glaciar din Romania se gaseste in Lacul Zanoaga din Retezat si este de:
a. 31,5 m;
b. 22,5 m;
c. 10,5 m;
d. 15,5 m.
30. Lacurile Oltina, Marleanu, Vederoasa sunt la origine:
a. iazuri (formate prin bararea unor cursuri de apa);
b. lacuri formate prin tasare carstoclastica;
c. lacuri de crov si de lunca;
d. limanuri fluviatile tipice.
31. Lacurile Movila Miresii, Tataru, Amara de Ialomita sunt:
a. iazuri (formate prin bararea unor cursuri de apa);
b. lacuri formate prin tasare carstoclastica;
c. lacuri de crov si de lunca;
d. limanuri fluviatile tipice.
32. Conform Atlasului Cadastral al Apelor, in Romania lacurile de acumulare artificiale cu o suprafata de peste 25 de hectare sunt numar de peste:
a. 3.000;
b. 1.900;
c. 1.000;
d. 400.
33. Lacurile de acumulare Valiug si Secu sunt folosite pentru alimentarea cu apa a orasului:
a. Caransebes;
b. Oravita;
c. Orsova;
d. Resita.
34. Majoritatea lacurilor de agrement din Bucuresti s-au format prin bararea cursului:
a. Ilfovului;
b. Dambovitei;
c. Colentinei;
d. Vaii Pasarea.
35. Ce desemneaza rata natalitatii?
a. numarul nascutilor la 1000 locuitori ()
b. numarul nascutilor la 100 locuitori (%)
c. numarul nascutilor morti la 1.000 locuitori ()
36. Ce desemneaza rata mortalitatii generale?
a. numarul deceselor raportat la 1000 locuitori ()
b. numarul deceselor raportat la 100 locuitori (%)
c. numarul deceselor cu varste de peste 70 ani raportat la 1.000 locuitori ()
37. Ce desemneaza rata mortalitatii infantile?
a. numarul copiilor morti raportat la 1.000 femei ()
b. numarul copiilor morti raportat la 100 femei (%)
c. numarul copiilor morti, cu varsta sub 1 an, raportat la 1.000 copii nascuti vii
38. Ce reprezinta soldul natural?
a. un raport intre rata natalitatii si cea a mortalitatii
b. un raport intre numarul nascutilor vii si numarul nascutilor morti
c. un raport intre numarul mortilor in varsta de peste 65 ani si al numarului total de morti
39. Soldul natural poate fi:
A. pozitiv (+) (adica spor)
B. negativ (-) (adica scadere)
C. nul (0) (adica aproximativ egalitate)
a. A + B + C
b. A + C
c. B + C
40. Navetismul face parte din categoria:
a. miscarilor temporare
b. miscarilor pendulatorii
c. miscarilor sezoniere
41. Cea mai mare termocentrala dupa puterea instalata este?
a. Turceni
b. Rogojelu
c. Mintia
42. Centrala nuclearoelectrica din Romania este amplasata la:
a. Cernavoda
b. Constanta
c. Calarasi
43. Care este sectorul predominant in productia de energie electrica:
a. Termoelectric
b. Hidroelectric
c. Nuclearoelectric
44. Teritorial, luand in considerare ultimii 5 ani, pe primul loc, in productia de energie electrica, se afla judetul:
a. Constanta
b. Caras Severin
c. Mehedinti
45. Unde se afla centrala eolianoelectrica:
a. Tulcea
b. Ploiesti
c. Buzau
46. Prima cale ferata a fost construita in anul 1856 intre:
a. Bucuresti si Giurgiu
b. Oravita si Bazias
c. Constanta si Cernavoda
47. Reteaua cailor ferate din Romania insumeaza in prezent:
a. 15.000 km
b. 11.000 km
c. 25.000 km
48. Drumul European E 60 se extinde pe teritoriul Romaniei intre:
a. Nadlac si Constanta
b. Giurgiu si Moravita
c. Bors si Constanta
49. Canalul construit in perioada 1722-1760 este:
a. Canalul Bega
b. Canalul Dunare - Marea Neagra
c. Canalul Dunare Arges
50. Ce oras inregistreaza cea mai lunga retea pentru circulatia tramvaielor (exceptand municipiul
Bucuresti)?
a. Arad
b. Timis
c. Iasi
51. Care sistem baric domina in circulatia atmosferica peste Romania?
a. Anticiclonul Ruso-siberian;
b. Anticiclonul Azoric;
c. Ciclonul Islandez;
d. Ciclonul Arab.
52. Circulatia polara (circulatia de nord-vest) are o pondere, pe teritoriul Romaniei, de:
a. 20%;
b. 30%;
c. 40%;
d. 42,5%.
53. Circulatia tropicala (circulatia de sud, sud-est si sud-vest) are o pondere, pe teritoriul Romaniei, de:
a. 10%;
b. 20%;
c. 15%;
d. 30%.
54. Circulatia vestica, preponderenta printre celelalte tipuri de circulatie, are o pondere pe teritoriul Romaniei de:
a. 20%;
b. 30%;
c. 40%;
d. 45,5%.
55. Ciclonii mediteraneeni provoaca :
a. schimbari de vreme si precipitatii in sudul Romaniei;
b. vreme senina si calda in estul Romaniei;
c. schimbari de vreme si precipitatii in estul Romaniei;
d. vreme senina si calda in sudul Romaniei.
56. Iazurile Taga, Geaca, Catina se intalnesc in:
a. Campia Baraganului;
b. Campia Transilvaniei;
c. Campia Moldovei;
d. Campia de Vest.
57. Ca geneza a cuvetei, lacurile Ianca, Movila Miresii, Tataru, Lacul Sarat (Braila) si Plopu sunt lacuri:
a. carstice;
b. de crov;
c. glaciare;
d. limanuri fluviatile.
58. Care este cel mai mare lac din Romania, ca suprafata?
a. Razelm;
b. Portile de Fier;
c. Izvorul Muntelui;
d. Sinoie.
59. Dintre hazardele geomorfologice, cele care determina cele mai multe riscuri si dezastre sunt:
a. alunecarile de teren;
b. prabusirile de terenuri;
c. curgerile de noroi;
d. eroziunea terenurilor si a solurilor.
60. Dintre hazardele geomorfologice, cele mai putin specifice tarii noastre sunt:
a. alunecarile de teren;
b. prabusirile de terenuri;
c. curgerile de noroi;
d. eroziunea terenurilor si a solurilor.
61. Cele mai multe riscuri naturale si dezastre din Romania sunt generate de:
a. alunecarile de teren, prabusirile si inundatiile;
b. alunecarile de teren, inundatiile si cutremurele vrancene;
c. alunecarile de teren, curgerile noroioase si inundatiile;
d. alunecarile de teren, cutremurele vrancene si cele banatene.
62. Seismicitatea in Romania afecteaza, din teritoriul tarii, peste:
a. 30%;
b. 50%;
c. 70%
d. 90%.
63. Cauzele secetelor din Romania sunt in stransa legatura cu veniri de mase de aer uscat din sectoarele:
a. nordic, nord-estic si sudic, sud-estic;
b. vestic, sud-vestic si estic, sud-estic;
c. nordic, nord-vestic si estic, sud-estic;
d. nord-vestic si sud-estic.
64. Prin semnarea Conventiei cadru a O.N.U. pentru schimbari climatice (1992) si a Protocolului de la Kyoto (1997), Romania s-a angajat sa:
a. intervina asupra reducerii secetelor si, implicit, a desertificarii;
b. sa intervina asupra despaduririlor masive de pe teritoriul tarii;
c. sa reduca emisiile de gaze in atmosfera cu 8%;
d. sa stopeze lucrarile la reactoarele 2 si 3 ale Centralei atomoelectrice de la Cernavoda.
65. Din totalul pagubelor provocate de dezastrele naturale pe teritoriul tarii, 80% sunt produse de:
a. precipitatii;
b. secete;
c. inundatii;
d. cutremure.
66. Cele mai des inundate zone din Romania sunt:
a. depresiunile intramontane si intradeluroase;
b. luncile raurilor si lunca Dunarii;
c. campiile piemontane de la iesirea raurilor din dealuri si munti;
d. cele de la contactul campie-deal.
67. Cele mai extinse areale cu procese carstice se gasesc in:
a. Carpatii Orientali si Meridionali;
b. Muntii Apuseni si Carpatii Orientali;
c. Muntii Apuseni si Muntii Banatului;
d. Muntii Apuseni si Podisul Dobrogei.
68. Procesele active de abraziune la tarmul romanesc sunt explicate, pe termen lung, prin:
a. cresterea nivelului Marii Negre cu 2-3 cm/secol;
b. cresterea in intensitate a vanturilor care genereaza valuri mari;
c. constitutia geologica fragila a falezei si latimea mica a plajelor;
d. lipsa unor masuri antierozionale aplicate sistematic pe toata lungimea litoralului.
69. Subetajul crio-nival din Romania a inglobat si unele masivele mai mici de 1.800 m datorita:
a. modificarilor climatice globale;
b. duratei mai mari a sezonului rece din ultimele decenii;
c. coborarii antropice a limitei padurii;
d. conlucrarii cauzelor de mai sus.
70. Ce reprezinta speranta de viata:
a. varsta medie de viata
b. varsta medie a tinerilor sub 15 ani
c. varsta medie a varstnicilor de peste 65ani
71. Ce cuprinde miscarea migratorie (mobilitatea) interna a populatiei?
A. deplasari pendulatorii
B. deplasari temporare
C. deplasari definitive (cu schimbarea domiciliului)
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
72. Ce cuprinde miscarea migratorie (mobilitatea) interna a populatiei?
A. deplasari pendulatorii
B. deplasari temporare
C. deplasari definitive (cu schimbarea domiciliului)
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
73. Miscarea migratorie externa se refera la?
A.deplasari definitive (emigratie)
B.deplasari temporare pentru lucru
C.deplasari de afaceri
a. A+C
b. A+B
c. A+B+C
74. Unde functioneaza hidrocentrale?
A. Drobeta-Turnu Severin
B. Rogojel
C. Bicaz
a. A+B
b. C
c. A+C
75. Lungimea totala a drumurilor publice era in 2004:
a. 30.000 km
b. 15.000 km
c. 79.000 km
76. In afara capitalei, aeroporturi deschise traficului aerian international mai au orasele:
a. Constanta si Suceava
b. Constanta si Timisoara
c. Timisoara si Craiova
77. Care este judetul cu cea mai scazuta rata a soldului natural (negativ)?
a. Giurgiu
b. Teleorman
c. Dolj
78. Care este judetul cu cea mai mare rata a mortalitatii infantile?
a. Ialomita
b. Constanta
c. Vaslui
79. In anul 1984 a fost inaugurat:
a. Canalul Dunare - Arges
b. Canalul Dunare - Marea Neagra
c. Canalul Bega
80. Unde functioneaza centrale atomoelectrice?
a. Bucuresti
b. Cernavoda
c. Timisoara
81. In ce judet se inregistreaza densitatea cea mai mare a retelei feroviare la 1.000 kmp de teritoriu?
a. Prahova
b. Timis
c. Ilfov
82. Drumul european E 85 intra in tara in Ucraina pe la Siret si iese din Romania pe la:
a. Moravita
b. Calafat
c. Giurgiu
83. Care este judetul cu cea mai mare rata a soldului natural (pozitiv)?
a. Ilfov
b. Iasi
c. Timis
84. Care este judetul cu ce mai mare rata a mortinatalitatii?
a. Satu Mare
b. Suceava
c. Tulcea
85. Care este judetul cu cea mai mare durata a vietii?
a. Satu Mare
b. Brasov
c. Teleorman
86. In ce judet se inregistreaza procentul cel mai mare de maghiari?
a. Covasna
b. Harghita
c. Mures
87. In ce judet se inregistreaza numarul cel mai mare de germani?
a. Timis
b. Brasov
c. Caras-Severin
88. Ce reprezinta populatia activa?
a. populatia apta de munca cu varste cuprinse intre 20 si 50 ani
b. populatia apta de munca cu varste cuprinse intre 15 si 50 ani
c. populatia apta de munca cu varste cuprinse intre 15 si 65 (62) ani
89. Ce reprezinta populatia ocupata?
a. populatia care lucreaza intr-un domeniu de activitate indiferent de varsta
b. populatia care lucreaza intr-un domeniu de activitate cu varste cuprinse intre 15 65 ani
c. populatia care lucreaza pe baza de salariu (salariata)
90. Ce reprezinta populatia inactiva?
a. populatia care nu este salariata
b. populatia cu varste de peste 65 ani
c. populatia cu varste pana la 15 ani, populatia de peste 65 (62) ani si populatia cu varste cuprinse intre 15 si 65 (62) ani care este inapta de munca
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1951
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved