Continutul regulilor generale de urbanism

Continutul regulilor generale de urbanism

Si in domeniul adoptarii regulilor de urbanism exista o delimitare clara intre atributiile autoritatilor publice centrale si locale. Astfel, desi in domeniu opereaza o evidenta descentralizare si deconcentrare in privinta competentelor in materie, Guvernul isi conserva atributul de a stabili reguli de urbanism care se impun la nivelul intregului teritoriu national. Este vorba de aprobarea Regulamentului General de Urbanism care reprezinta sistemul unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a regulamentelor locale de urbanism. Documentul stabileste, sub raportul continutului, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora.

Consiliile locale elaboreaza si adopta, pe aceasta baza, planurile urbanistice generale si regulamentele locale de urbanism ale localitatilor care cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor.

Aceste documente detaliaza regulile generale de urbanism conform conditiilor specifice fiecarei localitati si caracteristicilor unitatilor teritoriale de referinta.

Regulile generale de urbanism se aplica in proiectarea si realizarea tuturor constructiilor si amenajarilor cu caracter militar si special, care se autorizeaza in conditiile unor reglementari legale speciale. Pana la aprobarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executarii constructiilor se va face numai in conditiile stabilite de Regulamentul general de urbanism. De mentionat ca, in intelesul Regulamentului general, destinatia unui teren sau a unei constructii semnifica modul de utilizare a acestora, conform functiunii prevazute in reglementarile cuprinse in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.

Sub raportul continutului si scopului lor acestea pot fi reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor si respectiv, reguli (conditii) de amplasare si conformare a constructiilor.

Regulile de baza privind modul de ocupare a terenurilor

Este grupa care cuprinde, cel putin la nivel semantic, regulile propriu-zise de urbanism, la randu-i, in: a) reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit si b) reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public.

a) Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit

Intra in aceasta categorie o serie de reguli de urbanism care vizeaza protejarea patrimoniului natural si a celui construit din perspectiva ocuparii terenurilor, grupate in functie de elementele de mediu implicate. Distingem astfel reguli privind ocuparea terenurilor agricole din extravilan si a celor din intravilan, a suprafetelor impadurite, resurselor solului, resurselor de apa si platformelor meteorologice, zonelor cu valoare peisagistica si zonelor naturale protejate si zonelor construite protejate. Sunt terenuri, in sens larg, a caror ocupare, din diverse considerente prezinta o serie de inconveniente si cerinte specifice rezultate din nevoia armonizarii interesului general de protectie a mediului cu cele ale exploatarii construibile a acestora.

Reguli privind ocuparea terenurilor agricole din extravilan si a terenurilor agricole din intravilan(art. 4 din R.G.U.)

Autorizarea constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite prin art. 91-92 din Legea nr. 18/1991 (modificata si completata prin Legea nr. 169/1997).

Ca o regula specifica, autoritatile publice locale trebuie sa urmareasca, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a se evita prejudicierea activitatilor agricole.

Referitor la ocuparea terenurilor agricole din intravilan, autorizarea executarii constructiilor pe acestea este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991 si Regulamentul general de urbanism si a normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:

-completarea zonelor centrale potrivit conditiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, avand prioritate institutiile publice, precum si serviciile de interes general;

-valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;

-amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte.

Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

Reguli privind ocuparea cu constructii a suprafetelor impadurite(art. 5)

Ca regula generala, autorizarea executarii constructiilor amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este interzisa. Conform art. 2 lit. b din Legea nr. 18/1991 sunt terenuri cu destinatie forestiera: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti - daca sunt cuprinse in amenajamentele silvice.

In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de specialitate, se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete cat mai mici din cultura forestiera.

Tot in scop de protectie, cabanele si alte constructii si amenajari destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera padurilor, cu avizul conform al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si al Ministerului Turismului.

In sfarsit, delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie forestiera, stabilita in conditiile legii, de catre organele de specialitate ale administratiei publice, se comunica consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.

Reguli privind amplasarea constructiilor necesare exploatarii resurselor naturale(art. 6)

Aceste reguli disting intre constructiile necesare si cu caracter definitiv, industriale sau de alta natura in legatura cu exploatarea si prelucrarea resurselor naturale.

Astfel, autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decat cele industriale, necesare exploatarii si prelucrarii resurselor in zonele delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este interzisa.

La randul sau, autorizarea executarii constructiilor industriale necesare exploatarii si prelucrarii resurselor identificate ale subsolului se face de catre consiliile judetene sau consiliile locale, dupa caz, cu avizul organelor de stat specializate.

In cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul localitatii, modalitatea exploatarii acestora va face obiectul unui studiu de impact ecologic aprobat si efectuat conform legislatiei in materie.

Ca masura preventiva si de protectie a zonelor care contin resurse identificate ale subsolului delimitate potrivit legii se comunica la consiliile judetene, prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet.

Reguli referitoare la amplasarea constructiilor in raport cu resursele de apa si platformele meteorologice(art. 7)

Datorita implicatiilor ecologico-sociale pe care le prezinta aceste zone, reglementarile in vigoare stabilesc urmatoarele reguli de amplasare a constructiilor in cadrul acestora:

-autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si ale cuvetelor lacurilor este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor;

-autorizarea executarii lucrarilor prevazute este permisa numai cu avizul primarului si al autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarile de gospodarire si de captare a apelor;

-autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autoritatilor competente pentru protectia mediului;

-zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice.

Autorizarea constructiilor in zonele cu valoare peisagistica in zonele naturale protejate(art. 8)

Ca regula generala autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care, prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural - conformare si amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. -depreciaza valoarea peisajului este interzisa.

Totodata, autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si in celelalte zone protejate, de interes national, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

In acelasi scop, consiliile judetene vor identifica si vor delimita, in functie de particularitatile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesita protectie pentru valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor, avand in vedere pastrarea calitatii mediului natural si a echilibrului ecologic.

Autorizarea executarii constructiilor in zone construite protejate(art. 9)

Zonele protejate construite sunt supuse unui regim juridic special de protectie si desfasurare a lucrarilor de construire, amenajare, modificare si desfiintare a acestora. In functie de nivelul de interes, regulile de autorizare a ocuparii solului in acest perimetru sunt urmatoarele:

-autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;

- autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judet, subordonate Ministerului Culturii si Ministerului Turismului;

- autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului culturii.

b) Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public

Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarii zonelor expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisa.

In sensul reglementarilor in vigoare, prin riscuri naturale se intelege: alunecari de teren, nisipuri miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stanci, zone inundabile si alte asemenea, delimitate pe fiecare judet, prin hotarare a consiliului judetean, cu avizul organelor de specialitate ale administratiei publice.

Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului (planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice si regulamente de urbanism aferente) contin capitolul "Zone expuse la riscuri naturale", cu planse aferente, la scara specifica documentatiei.

Amplasarea constructiilor in zone de risc tehnologice(art. 12)

Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa.

In intelesul legii riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

Fac exceptie de la prevederile de mai sus constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

Reguli privind amplasarea constructiilor cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice(art. 12)

Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale, reprezentate de Legea nr. 137/1995.

Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice se stabileste prin ordin comun al ministrului industriilor, ministrului agriculturii si alimentatiei, ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, ministrului sanatatii, ministrului transporturilor, ministrului apararii nationale si ministrului de interne.

Asigurarea echipamentului edilitar(art. 13)

Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara, ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.

Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.

Reguli privind compatibilizarea destinatiei constructiei cu functiunea dominanta a zonei de amplasament(art. 14)

Ca regula de principiu, autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentatie de urbanism, sau daca zona are o functiune dominanta traditionala caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie.

In acest sens, in anexa nr. 1 "Amplasarea constructiilor in functie de destinatia acestora, in cadrul localitatii" a Regulamentului general de urbanism s-au instituit o serie de reguli referitoare la situarea constructiilor administrative (sediile autoritatilor publice centrale fiind amplasate in Capitala Romaniei, zona centrala, sediile serviciilor descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale in municipiile resedinta de judet, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie, sediile de primarii in municipii, orase sau comune in zona centrala, sediile de partide politice in capitala Romaniei, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie, filialele, sediile de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, agentii etc. in zona centrala a localitatilor sau pe principalele artere de circulatie s.a.), constructiile financiar-bancare, constructiile comerciale, constructiile de cult, constructiile de sanatate, constructiile si amenajarile sportive, constructiile de agrement, constructiile de turism si constructiile de locuinte.

Procentul de ocupare a solului(art. 15)

Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a terenurilor sa nu depaseasca limita superioara stabilita, in prezent, in anexa nr. 2 a Regulamentului general de urbanism. Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in functie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare in cadrul terenului.

Astfel, in raport cu primul criteriu, in zonele centrale procentul de ocupare este de 80%, in zonele comerciale de 85%, in zonele mixte de 70%, zonele rurale 30%, iar in zonele rezidentiale se fac urmatoarele distinctii: zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P+1, P+2 de 35%, zona rezidentiala cu mai mult de 3 niveluri -20%, zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente) -40%.

In privinta zonelor industriale, pentru cele existente nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului, dar pentru cele propuse procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiu de fezabilitate.

Pentru zonele de recreere nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului.

Conditii de amplasare in cadrul terenului. In functie de destinatia constructiilor: constructii de cultura si alte constructii ce cuprind sali de reuniuni, constructii de invatamant, constructii de sanatate, constructii si amenajari sportive sunt stabilite o sire de conditii/masuri de amplasare in cadrul teritorial repartizat. Asa, de exemplu, terenul ocupat de constructiile destinate invatamantului va trebui organizat in 4 zone, dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant: zona ocupata de constructie, zona curtii de recreatie, de regula asfaltata, zona terenurilor si instalatiilor sportive si zona verde, inclusiv gradina de flori.

Reguli privind lucrarile de utilitate publica(art. 16)

Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa; autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Ca o aplicare corecta a acestor reguli, potrivit art. 4 alin. 4 din Legea nr. 71/1996, pe terenurile rezervate dezvoltarii cailor de comunicatie stabilite prin documentatiile de amenajare a teritoriului este interzisa autorizarea executarii constructiilor definitive.

2. Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

Aceasta categorie de reguli de urbanism se refera la conditii (reguli) de amplasare si retragerile minime obligatorii (orientarea fata de punctele cardinale, de drumurile publice, caile navigabile, caile ferate, aeroporturi etc.), vizand asigurarea acceselor obligatorii (carosabile, pietonale), cu privire la echiparea tehnico-edilitara (racordarea la retelele publice de echipare edilitara), reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor), reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri. Dupa natura lor, acestea constituie cerinte de amplasare, in raport cu anumite repere de optimizare a habitatului ori de conformare a constructiilor anumitor parametri tehnico-urbanistici esentiali ai organizarii moderne a oraselor.

Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii

Asemenea reguli vizeaza cu precadere amplasarea constructiilor, astfel incat sa se asigure o buna organizare a localitatilor si o functionare corespunzatoare a imobilelor (constructiilor)

Orientarea fata de punctele cardinale

Astfel, in ceea ce priveste orientarea fata de punctele cardinale, autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor necesare asigurarii insoririi adecvate sau indeplinirii altor cerinte (destinatie, context social-cultural, geografic etc.). Asa, de exemplu, pentru toate categoriile de constructii administrative, financiar-bancare si comerciale se recomanda orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor, constructiile de cult in raport de specificul cultului, constructiile de cultura vor avea spatiile de lectura si salile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest, cele de invatamant vor avea orientarea salilor de clasa sud, sud-est, sud-vest s.a.

Amplasarea fata de drumurile publice

In privinta amplasarii fata de drumurile publice, in zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice:

- constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de servire, de intretinere si de exploatare;

- parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);

- conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen.

Prin zona drumului public se intelege ampriza (latimea) fasii de siguranta si fasiilor de protectie.

Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.

Prin functiuni de locuire se intelege: locuinte, case de vacanta si alte constructii cu caracter turistic, spatii de cazare permanenta sau temporara pentru nevoi sociale, industriale, sau de aparare, cum ar fi: camine pentru batrani, camine de nefamilisti, sanatorii, camine pentru organizarea de santier, camine de garnizoana.

La aceste reguli fixate prin Regulamentul general de urbanism (art. 18) se adauga cerintele pertinente stipulate prin Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (aprobata prin Legea nr. 82/1998) si Ordinul nr. 47/1998 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale.

Astfel, potrivit art. 47 din O.G. nr. 43/1997 realizarea in zona drumului public a oricarei constructii sau instalatii, in orice scop, se face cu respectarea legislatiei in vigoare privind amplasarea si autorizarea executarii constructiilor si numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. Actul normativ stabileste o serie de restrictii in aceasta privinta precum: interzicerea amplasarii in zona drumului public, de constructii, panouri publicitare sau instalatii care nu apartin drumului si care pericliteaza siguranta circulatiei (art. 48(1)), amplasarea in zona mediana a autostrazilor numai cu instalatii destinate intretinerii drumurilor si sigurantei circulatiei (art. 48(2)), amplasarea lucrarilor edilitare subterane, de regula in afara paretii carosabile a drumului public sau in galerii vizitabile (art. 49).

Detinatorii de constructii sau instalatii amplasate in zona drumului public sunt obligati sa execute revizia periodica si repararea acestora spre a asigura estetica, protejarea drumului si siguranta circulatiei.

Aceste reguli generale au fost preluate si detaliate prin Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 47/1998 al ministrului transporturilor.

Amplasarea fata de cai navigabile existente si cursuri de apa potential navigabile(art. 19)

Se realizeaza conform urmatoarelor reguli: conform art. 19 din Regulamentul general de urbanism in zona cailor navigabile si a cursurilor de apa potential navigabile se pot autoriza, cu avizul conform Ministerului Transporturilor, urmatoarele categorii de lucrari:

- constructii si instalatii aferente cailor navigabile, de servire, de intretinere si de exploatare;

- semnale vizuale, auditive si faruri, precum si alte amenajari referitoare la siguranta navigatiei;

- constructii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulatie, cladiri, constructii hidrotehnice pentru santierele navale, gari fluviale si alte lucrari similare;

- traversari si subtraversari ale cailor navigabile si ale canalelor si cursurilor de apa potential navigabile cu conducte de presiune (apa, gaze, titei, abur), de linii electrice si de telecomunicatii, precum si traversarile cu poduri si lucrari de amenajari hidroenergetice si de arta;

- adaposturi de iarna pentru nave, statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie;

- instalatii de captare a apei din albia cailor navigabile si instalatii de evacuare a apelor reziduale sau de alta natura;

- aparari de maluri de orice natura, diguri longitudinale si transversale si alte lucrari similare.

Sub raport terminologic este precizat ca prin zona fluviala se intelege fasia de teren situata in lungul tarmului apelor interioare navigabile sau potential navigabile. Zona fluviala se stabileste de catre autoritatea de stat competenta, potrivit legii. In porturi, zona cailor navigabile coincide cu incidenta portuara.

Amplasarea fata de caile ferate(art.20)

In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Transporturilor:

- constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata;

- constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei;

- instalatii fixe pentru tractiune electrica;

- instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatie, transmisiuni de date si constructiile aferente acestora (art. 20 din Regulamentul general de urbanism).

Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situate in intravilan se autorizeaza cu avizul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' si al Ministerului Transporturilor.

Prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 de metri masurata de la limita zonei cadastrale CFR, situata de o parte si de alta a caii ferate.

Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' si al Ministerului Transporturilor, si anume:

- caile ferate industriale;

- lucrari hidrotehnice;

- traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate;

- subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.

In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:

- amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;

- efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;

- depozitarea, manipularea sau preluarea substantelor inflamabile, explozibile, carburantilor, gazelor lichefiate sau oricaror materiale care, prin natura lor, ar putea provoca incendii sau explozii.

In sfarsit, cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' pentru lucrarile de interes public atat in intravilan, cat si in extravilan se fac numai cu avizul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' si al Ministerului Transporturilor.

Amplasarea fata de aeroporturi(art. 21)

Avizul conform al Ministerului Transporturilor este necesar si pentru autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea terenurilor aferente aeroporturilor si culoarelor de siguranta stabilite conform legii.

Retrageri fata de fasia de protectie a frontierei de stat(art. 22)

In privinta fasiei de protectie a frontierei de stat sunt instituite o serie de retrageri in functie de zona si destinatiile constructiilor. Astfel, autorizarea executarii constructiilor in extravilan se face numai la distanta de 500 m fata de fasia de protectie a frontierei de stat, catre interior.

Ca exceptie de la regula, punctele de control pentru trecerea frontierei, cu constructiile-anexa, terminalele vamale si alte constructii si instalatii care se pot amplasa cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice si cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Romaniei.

Amplasarea fata de aliniament(art. 23)

O categorie speciala de reguli se refera la amplasarea cladirilor fata de aliniament si in interiorul parcelei. Astfel, cladirile se amplaseaza la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupa urmatoarele reguli:

- in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;

- retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale.

In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

Fac exceptie de la aceste cerinte constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.

Prin aliniament, in sensul reglementarilor legale in vigoare, se intelege limita dintre domeniul privat si domeniul public.

Amplasarea in interiorul parcelei(art.24)

Referitor la amplasarea in interiorul parcelei, autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:

- distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform C. civ.;

- distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri.

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

Acestea pot fi reguli cu privire la accesele carosabile si respectiv, vizand accesele pietonale.

Accese carosabile(art.25)

In privinta primelor, conform art. 25 din Regulamentul General de Urbanism, autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor de mai sus, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.

Numarul si configuratia acceselor astfel prevazute se determina conform anexei nr. 4 la Regulamentul General de Urbanism, dupa regula ca stabilirea numarului admis de accese din strazile de categoria I si a II-a, ca si localizarea acestora se face astfel incat sa nu afecteze fluenta circulatiei.

Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Accese pietonale(art. 26)

Referitor la a doua categorie de reguli, autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

Prin accese pietonale se inteleg caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata, grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.

Aceste accese vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

Ca o conditionare de principiu autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.

Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente(art. 27).

De la aceasta regula se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, pentru locuinte individuale, in urmatoarele conditii:

-realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare de protectie a mediului;

-beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.

Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederile de principiu cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.

Cele doua categorii de exceptii se aplica, in mod corespunzator, cu titlu de regula autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Realizarea retelelor edilitare publice(art. 28)

Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre investitori sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile locale.

Cheltuielile aferente lucrarilor de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar. Sub raportul regimului de proprietate, retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.

Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel. Toate aceste lucrari, indiferent de modul de finantare, intra in proprietate publica.

Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor

Sunt reguli tipice de urbanism care privesc incadrarea constructiei in spatiu dintr-un triplu punct de vedere, amplasarea pe teren, inaltimea si aspectul exterior.

Referitor la prima categorie(dimensiunile terenului) de reguli, sa mentionam mai intai ca, in intelesul reglementarilor legale, parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in minim 4 loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si de protectie a mediului.

Autorizarea executarii parcelarilor in domeniul urbanismului este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte se respecta cumulativ urmatoarele conditii:

-front de strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de minimum 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate;

-suprafata minima a parcelei de 150 m² pentru cladiri insiruite si, respectiv, de minimum 200 m² pentru cladiri amplasate izolate sau cuplate;

-adancime mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei.

Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se incadreaza in asemenea cerinte.

A doua regula(constructiile) stabileste ca autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de 2 niveluri cladirile imediat invecinate.

Sunt considerate cladiri imediat invecinate cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii..

Fac exceptie de la regula constructiile care au fost cuprinse in planul urbanistic zonal, aprobat conform legii (art. 31 din Regulamentul general de urbanism).

In sfarsit o alta regula(forma) importanta de urbanism prevede ca autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general as zonei.

Totodata autorizarea executarii constructiilor, care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzis.

Reguli referitoare la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri

Prin natura lor aceste reguli de urbanism au un caracter subsecvent, in sensul ca privesc amplasarea spatiala a unor zone sau utilitati apendice constructiilor propriu-zise. Totusi, rolul lor complementar este deosebit de important in fixarea si derularea regimului juridic urbanistic general si special.

Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

Prin exceptie de la regula, utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii.

Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform Normativului P-132-93 cuprins in anexa nr. 5 a Regulamentului general de urbanism.

Autorizatia de construire va contine, de asemenea, obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, cu rol decorativ sau de protectie, dupa caz, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei. Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban sunt aprobate prin planuri urbanistice. Normele tehnice aferente sunt prevazute in anexa nr. 6 din Regulamentul general de urbanism.

Din punct de vedere urbanistic este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri:

-imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale;

-imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.

Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se supune acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al constructiei.